Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_115
P. 2
PAG. 2 CUVÎNTUL LIBER
Prosperitatea ţării se afli
în mîinile noastre
(Urmare (fin pag. 1} ţilor, în agricultură şi co bil şi un preşedinte pc
merţ, în viaţa publică. măsura marilor răspunderi
Insă, repet, într-o conlu ce se pun în continuare
V A P R E Z E N T A M Filiala adesea violente, în C.P.U.N., crare destul de bună între în faţa naţiunii — şi ta
primul
elaborarea
rfnd
partide, chiar dacă au mai
s-a ajuns la înţelegere, ela- apărut, cum este firesc în noiî Constituţii şi a noii
a Uniunii Democratice a Romilor borîndu-se actul cei mai im orice democraţie, deose Legi electorale — reclamă
tuturor celor
portant pentru această e-
biri de păreri şi divergen
din partea
tapă . — Legea electorală ţe, s-a reuşit stăpînlrea si ce se vor afla fn faţa ur
(Urmare din eag. 1) niştea copiilor noştri, fiind ■ Astăzi, la ora 17, la — şi stabilindu-se data a- tuaţiei generale, creîndu- nelor de vot echilibru, ma
alături de toţi românii, în restaurantul „Bachus" din legerilor libere — la 20 se premise favorabile des- turitate şi diseemămint,
ia în considerare adevărul frăţiţi cu ei în ideea con Deva, are loc conferinţa mai. „ făşurării campaniei elec îneît să votăm lista parti
că ne-am născut pe acest struirii unei societăţi libe judeţeană a Filialei Hune De asemenea, se cunoaş torale şi pregătirii alege dului pe care îl preferăm,
pămînt şi trăim- aici şi ne re, democratice, de bună doara a U.D.R., care va fi te bine câ, p » măsura a- rilor. sau candidatul indepen
considerăm români, indi propierii datei alegerilor, — Consideraţi că alege dent pentru care optăm,
stare şi progres pentru oa armată de un spectacol al campania electorală s-a in în mod liber, eu credinţa
ferent de culoarea pielii. rile sînt pregătite fa med
Şi noi dorim paeea şi li menii acestui pămîot sfîn t formaţiilor proprii. tensificat, unele partide — corespunzător ? că înfăptuim un act ce
îndeosebi cele aşa-zise is garantează viaţa democra-
torice —, precum şi anu — Am convingerea că tieă a ţării, interesele şi
VA P R E Z E N T A M Candidatul mite grupări au iniţiat a c Biroul Electoral al Cir destinele poporului. De
cumscripţiei noastre Jude
ţiuni reprobabile,
menite
altfel, singura şi autentica
să destabilizeze situaţia ţene, Primăria judeţului, opţiune pentru viitorul ţă
celelalte organisme, parti
independent Simion Boia tinerei noastre--democraţii, dele s-au străduit în aeeăt rii. pentru progresul şi
să compromită
prosperitatea naţiunii, pen
persoane,
să pună în lumină defavo sens şi vor conlucra în tru . cele tr e i. crezuri fun
continuare pentru ea ale
(Urmam din pag. 1) toată puterea fiinţei mele că Călan. Conform specificului rabilă însăşi lupta noastră, gerile să se desfăşoare fa damentale — democraţie,
aceşti crescători de animale activităţii colectivului din a întregului popor, pentru cele mai bune condiţii, libertate, demnitate — stă
nică fiind evaluarea eorectă şi, totodată, ' în majoritatea care fac parte, a caracteru triumful cauzei Revoluţiei. fără evenimente de nici in mîinile noastre şi -o pu
a capacităţii, hărnicie» <i ta lor, miner» sau siderurgiţli, lui ei profund umanitar, a- Dar nutrim speranţa că un fel, tocit să dovedim tem exprima deplin — fă
lentului poporului nostru, in merită cu prisosinţă mai ceste aspecte vor dobîodi un adevărul va ieşi in între ţării şi străinătăţii că în ră influenţe şi interese,
cam noi înşine trebuie să a- multă consideraţie .şi un alt statut prioritar, cu termene gime la lumină, că drep această parte a României cum încearcă; grupuri răz
vejn mâi multă încredere. standard de viaţă. In cc-i imediate de rezolvare. tatea va triumfa. oamenii trăiesc în armo leţe din ţară, sau mai
* Avefi o platformă-pro- priveşte pe oamenii muncii -■ Cum vedeţi privatizarea — Cum s-au derulat e- nie şi înţelegere, că sînt compacte, din ■ Timişoara
grrnn proprie ? din industria Uonedoreană, ci in agriailturâ ? venimentele in judeţul animaţi de cele mai cura şi Piaţa Universităţii din
nostru ?
— Mă număr printre primii vor trebui să beneficieze — - Proprietatea terenurilor te sentimente de a contri Bucureşti — doar în faţa
cetăţeni ai Hunedoarei care în paralel cu condiţii de agricole consider că trebuie — Mult mai calm, mai bui la consolidarea demo urnelor de v o i Dacă vom
au, aderat la Frontul Salvă muncă infinit mai bune dc* * să rămînă la latitudinea lu echilibrat decît îa Capita craţiei, la propăşirea şi judeca drept sau strfmb
rii. Naţionale, susţinînd plat cît pînă acum -r de spaţii de crătorilor din acest sector. lă. în Timişoara şi In cî- bunăstarea poporului. la această măre sărbătoa
forma acestei mişcări politi agrement şi recreere moder Dacă ţăranii vor ioturi par teva alte oraşe ale ţării. — Dar toate acestea pre re a neamului, istoria ne
ce, pe care o consider cea ne, care să le satisfacă in ticulare, să Ii se dea, iar da Sigur, au fost şi mai sînt supun ceva— va povesti peste generaţii...
mai,'completă şi adecvată e- tegral solicitările şi ta care că optează pentru asociaţii, probleme. De organizare — Deci, să fim lucizi,
tapei pe care o parcurgem, să aibă acces cu toţii, nu să fie respectată această do şi desfăşurare a activită — Toate acestea şi mai să fim sinceri, să nu lă
atît prin conţinut cit şi prin doar... reprezentanţii. Posibi rinţă. Timpul şi rezultatele ţii productive, de asigura ales necesitatea de a asi săm Ioc de dubii In tre
premisele de realizare. Fiind, lităţile dc care dispune ju obţinute vor rezolva obiectiv re a condiţiilor de mun gura ţării un parlament cerea noastră prin vre
un fiu al ţinutului pădureni- deţul şi municipiul Hunedoa această problemă. Important că şi de viaţă ale salaria puternic, un guvern sta me...
Ior, cunosc aspectele majore ra în acest sens sînt mul este însă ca pămîntul ?ă
ale vieţii şi muncii oameni tiple, nefiind necesar decît fie bine lucrat, în întregime.
lor din această zonă. Doresc să sc treacă hotă rit la ac Dar pentru a se produce exo
din inimă să contribui In e- ţiune. dul invers, adică dinspre oraş
liminarea tuturor acelor si Muncind în serviciul „Pro spre sat. va fi nevoie dc a-
tuaţii grele moştenite din tecţia muncii şi mediului* din signrarea condiţiilor care să-i
anii de dictatură — aprovi C.S Hunedoara, sigur că voi convingă pe oameni de fap MAI MULŢI AUXILIARI
zionarea eu pîine. produse milita pentru înfăptuirea tul că numai muncitul vor
alimentare şi industriale, lip programelor prin care se vor avea cîştiguri sigure şi în DECÎT BOLNAVI
sa de şcoli primare şi grădi crea condiţii mai bune de destulătoare. Atunci si nu Secţia din Gheţari a
niţe. de legături telefonice cu lucru, vor fi neutralizate sur mai atunci vom putea vorbi Spitalului municipal Hu CTINELE FARA COADA
oraşul, de mijloace de trans sele de poluare a 'oraşelor şi despre dorita repopulare nedoara are o capacitate
port Io comun ţ.a. Cred cn Hunedoara. Deva. Petroşani. a satelor. de 35 de paturi. In pre Din poziţia exprimată toare ce se vor privaţi,
zent aici sînt internaţi 12 de un lider ol Partidului za ?|, ne mai păstrăm opti
oameni, ceea ce nu este Naţional liberal în com mismul ş» buna dispoziţie.
un lucru' rău, însemnînd pania electorală, sperăm Nu de alta, dar pornind
Semnele electorale ale unor partide că ghelărenii stau bine cu că nu v-a scăpat, fiind de ta realităţile că nici în
vorba despre
sănătatea. Ceea ce stârneş
privatizare, Occident dinii nu umblă
te oarecare mirare este faptul că, deşi dureros, cu covrigi în coadă- şi asta
faptul că unitatea are un „coada clinei ui trebuie tă nu pentru că n-ar fi co
mare număr de angajaţi, iată o singură dată* Nu vrigi, deducem că şi pe a-
după cum urmează: un intuim cu exactitate ima colo nu s-ou sluţit chiar
medic, patru cadre cu pre ginea ce a vrut să ne-o toate animalele din reg
gătire medie şi 16 auxi sugereze liderul, dar, nul canin, fn aşteptarea ţi
liari, Numărul de specia vrînd-nevTÎnd, ne poartă nui epilog vesel sau trist,
lişti este, poate, prea mic, girului la modul cum va ameninţaţi de spectrul şo
dar al auxiliarilor e exa arăta acel „rime* fără majului şi inflaţiei- inevi
gerat. Printre aceşti oa coadă, căci ursul din po tabile - cum ni se spu
meni se află două bucătă veste ştim ce fizionomie ne să avem totuşi nă
rese. Oare nu-s prea mul are. Oricum, important dejde- *f» forţele de renaş
te pentru a face mîncare este să fim pregătiţi' şi tere a economiei şr discer-
la circa 15 oameni, une pentru un asemenea posi nămfnţ în o- deosebi bi
ori chiar mai puţini, cîţi bil eveniment. nele de râm aeordfftd în
't^ O r T T se află, de obicei, inter Cum cîtnele vizat nu ■ a credere şi poţi» răgaz oa
O cc * p f > naţi aici ? O redistribuire fost numit concret (o fi vor menilor care gîndese lo
a personalului secţiei d i» ba de întreaga economie binele tării.
Ghelari a Spitalului din sau numai de unele sec NtCQLAE TJRCOS
Hunedoara ar fi foarte ne
Partidul Radical Partidul Democrat Partidul „Alianţa pentru cesară.
Democrat Progresist Democraţie*
H
REPLICA N-A VENIT Ti
de
zilei de 3
Dopă-amiaza
Cum se actul votării mai, în centrat municipiu gînd, inimă lîngă mimă", o părere: „Aşii» toţi vor că
multe aite
păreri pro şi
(arătase
ajunge în lagăr"
lui Deva. Zi frumoasă, zi contra unui partid sau a cu degetul de la cifra 43 1» pt
(Urmare din pag 1} candidaţii înscrişi în che rale a secţiei. aparent calmă. Oameni ca altuia. 51). Oc
de
nar, sau un candidat in După ce-şi exprimă în diverse preocupări: anii ia In faţa panourilor albas se:
lată piuă unde
merge
Alegătorul, care se pre dependent, pentru care modul arătat opţiunea e- plimbare, alţii după cum tre cu afişe electorale, ce insinuarea - am gîndit, fă iie
supune că s-a orientat a optat. lectorală, alegătorul îm părături, familii cu . copii aduc la cunoştinţa publicu Fa
rai
dinainte asupra partidu — Ce se întâmplă, pătureşte separat cele miri în braţe ori in căru lui numele candidaţilor pro ră a-i da vreo replică. Re an
plica de moment, aştepta
lui "sau formaţiunii poli domnule judecător, dacă trei buletine de vot cu cioare, grupuri comentând puşi pentru adunarea de tă cu atâta sete, cu atîta (Li
tice ori a candidatului alegătorul nu se poate ştampila de control în ştiri sportive, dar şi poli putaţilor la alegerile de la speranţă de curajosul „co De
rul
independent cu care vo orienta singur asupra bu afară, apoi introduce bu tică. Oameni sobri, aşa cum .20 mai, un mic grup de ti mentator". Şi nici altcineva tra
tează. aplică ştampila cu letinului de vot? letinele în urnă, avînd sînt îh general devenii, pre neri. Frumoşi, îmbrăcaţi nu i-a dat satisfacţie, n-au Col
l-l:
inscripţia „VO TAT", în — Constatarea că ale grijă ca acestea să nu se ocupaţi Şt de mersul eve modern, aşa cum singuri răspuns Ia provocare. Pen BA
chenarul cu numele aces gătorul nu şe poate o- despăturească, divulgînd nimentelor politice, «aborda îşi «leg vestimentaţia (este tru că, era cu adevărat o far
tora. Nu trebuie căutat rien ta asupra buletinului secretul votului, după te însă eti mult bun simţ,. libertate, nu-i aşa, să te-m- Un
în chenar un loc alb. o. face numai preşedin care părăseşte secţia de cu măsură, bine documen brari cum îţi pofteşte ini provocare. (Pe
ştampila se poate aplica tele comisiei electorale votare. taţi, graţie mass-mediei. Pu ma, să-ţi exprimi liber gîn- - Inţriepţi, bunii cetăţeni riil
GE'
oriunde ln chenarul de secţie. In acest caz, In cazul în care bule teau fi auzite frînturi de durile, să porţi barbă şi s-au retras cu gîndurile şi rea
respectiv cu condiţia ca alegătorul are dreptul să tinul se despătureşte din genul: „Ţara-i intr-un haos*; chiar plete). îşi plimbau opţiunile lor. Nu fără a-i HA
conturul ştampilei să nu cheme în cabină o per-, eroare, acesta se anulea „Ceauşescu a lăsat în urmă privirile de-a lungul nume Ber
BR.
depăşească conturul che soanâ care să-l ajute în ză, iar alegătorul primeş multă ură şi vrajbă"; „De lor din liste. La un mo admonesta, în gînd, pe cei Jup
narului. In esenţă, alegă orientare, dar ' care nu te, o singură dată, alte ce se mănfncă partidele în ment dat, anul dintre ei, care vor eu orice preţ vraj e i
torul votează partidul poate fi unul dintre trei buletine, pentru a tre ele ?"; „Să stea omul atent la reacţia necunoscu bă, încăierare, luptă pentru teşi
fLu
preferat reprezentat prin membrii comisiei electo repeta votarea: în faţa semenului gînd la ţilor din jur, şi-a exprimat putere. (V. $.).