Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_116
P. 1
CU VINTUL LI BER
Anul II, nr. 116 VINERI, 18 MAI 1990 '4 pagini - 1 leu
InlT-o e m i s iu ne la Să fie linişte. Du, Chiar şi J
timpul |
la Deva, unde in
T.V.R.L., un reprezentant „De-ar fi odată Revoluţiei rut s-a tras nici "
20 MAI ALEGERI LIBERE al Grupului pentru Dialog linişte" un glonţ, tinde mtmifestă- •
Social spunea, referitor la
timp au I
rile din ultimul
liniştea pe care oamenii o
: reclamă, in aceste sile', ~ că înregistrai incidente totuşi J
ea ar .puica •fi ttnd. similară »i de aici. Nu-m i vine să cred nesemnificative, oamenii au |
cu tăcerea încrînecnată di că poţi să mergi pe stradă nevoie de linişte. • Dar nu '
o linişte ea pe vremea lui |
naintea Revoluţiei, Nu ! Caf fără să te temi că dai de Ceauşescu, nu ' una expri- ,
demonstraţie, >- Noi
vreo
V O T A Ţ I P E N T R U tegoric nu aceasta, e liniş ne-am săturat. Am plecat mînd o stare de suficienţă, I
tea pe care oamenii şi-o do
resc. de acasă ed măcar citeva de indiferenţă sau dezinte- *
res pentru viitorul ' nostru. |
Am ţnlîlnit la un sfîrşil
D B M O C R Â Ţ IB , L IB E R T A T E , de săptâmînă o timişorean- 'zile s-avem linişte". al tuturor, cum ■ mai cred I
Dar aceeaşi nevoie de li
că. Pornise cu cele două nişte am desluşit-o şi in unii. ■ Nu. Oamenii findu-2
iese după acea stare sufle- %
D E M N IT A T E i , fetiţe să-şi petreacă silele * cuvintele unei dcrcnce, in tcăseă de eeJiilibru şi sigu- » .
tr-o duminică
în care, in
libere undeva in Valea Jiu-
lui. „Ddamna, ce frumoasă faţa Casei de cultură se ranţă In care să se poată |
■ e Deva faţă, de Timişoa - exprimau opinii pro şi con aşeza temeinic la treabă şi %
ÎN PAGINILE 2 -3 , DETALII PRIVIND TEHNICA VOTĂRII Şl ra Afirmaţia m-a con tra manifestaţiei din Piaţa pe care_ confruntarea cler- I
trariat, „Da — s-a simţit fe Universităţii din Bucureşti. torală din aceste zile le-o *
BULETINELE DE VOT. meia datoare să precizeze. „De-ar verii' odată alegeri refuză. ' |
E atît de frumoasă liniştea le, să fie 'iar linişte*. Da V. ROM AN 1
Un subiect PROTEST Un partid
Sindicatul liber „în.-
văţămînt” al municipiu
care trebuie lui Hunedoara protes al viitorului —
tează faţă de conţinutul
notei nr. 1576, din 2 PARTIDUL
să placă tuturor: mai 1990, emisă dc In
spectoratul şcolar jude.
ţean Hunedoara, prin FOTBALULUI
câre se anunţă., că, pe
M U NC A lingă normă dc 18 ore Încheiata, campania e-
-stabilită de Ministerul
tnvSţămîntvlui; cadre lectoralâ va trece, după
20 mai, In plan secund,
Nu poate exista popor, de Grid Modorcea, citim le didactice sînt' obli împreună cu întreaga...
pe faţa pămîiitului, la ca răspunsul unui muncitor gate să efectueze, su * Laml.adă ce a însojit-o,
re Munca să nu atragă, care — in timpul dictatu plimentar, ore de me care a scos în evidenţă
magnetic, toate forţele sa- - rii — a cerut pensionarea ditaţii, consultaţii, cer nu om democraţia ce se
curi de specialitate, să
le creatoare (materiale şi. „celui mai iubit fiu al po participe la desfăşura înfiripa şi o dorim, cit
spirituale). Fondul de aur porului” : „Fără muncă nu lupta pentru putere, a
a l. proverbelor oricărui poţi fi independent Dacă rea diferitelor con unora în forţă, cu ame
neam reflectă, fără echi munceşti, nu mai depinzi cursuri şi olimpiade ninţări şi învrăjbiri pu
voc, preţuirea de care se de nimeni". şcolare. Considerăm a blice la violenţă, unele
fi corect ca toate aces
bucură ' Munca — unica îi mulţumim pentru • chiar înfăptuite. Trecînd
şansă de existenţă şi pros francheţe acelui munci te prestaţii efectuate în peste amănuntul... ma
în
plus să fie incluse
peritate. tor — căruia nu-i pu norma celor 18 ore. De jor că disputa electo
Faţă de aceste mari a- tem da numele fiindcă asemenea, cerem ' ca rală a evidenţiat în -
devăruri trebuie să mărtu-" nu-1 ştim, întriioît in activitatea desfăşurată fapt nivelul de civiliza
risim, cu regret, că In pe terviul citit era doar o ' ţie, cultură, demnitate
regrinările noastre repor continuare dintr-un nu de cadrele didactice la şi fair-play al multora
tericeşti — cele mai re măr anterior al publi examenele de bacalau dintre trăitorii pe acest
cen te— nu prea am aflat caţiei respective. reat, Orele de dirigen- pâmînf sfinţit de atîteă
ţie şi toate celelalte e-
veşti b'Jne despre... aple Continuăm cu o pă xamene să fie remune jertfe de la care n-am
carea oamenilor către rere care nu mai are rată suplimentar.' învăţat prea multe - -
Muncă. Ţinînd cont de nevoie de nici o prezen „Şi aşa a mai crescut numărul aderenţilor..." Oare Revoluţia nu a propunem cititorilor noş
perioada postrevoluţionară tare suplimentară. Este tri ca, în perspectiva a-
adus nimic nou in în-
şi preelectorală, pe care o semnată de marele Ro Desen de ALEXANDRU RUGESCU văţămînt ? propiatei... campanii fot
traversăm In prezent, o fi mân, Ion Ţiriac, în co balistice din Italia, la
normal să se întîmple tidianul „Azi", din 3 care România este... can
aşa ? N-a fi ? mai 1990': ,;Ceea ce tre didată, să constituim
Răspunsul nu este greu buie să înţeleagă repe PARTIDUL FOTBALULUI.
de dat. Insă pentru a nu de actuala generaţie de Deci, să mai . lăsăm po-,
O face chiar noi (şi a fi mijloc este că demo „Un redactor de ocazie demolator ?“ litica politicienilor veri
suspectaţi, cum Se obişnu craţia nu înseamnă o tabili - nu diletanţilor ce
ieşte, de... manipulare !), viaţă mai bună şi mai au. apărut ca ciupercile, .
apelăm la citeva păreri pe puţină muncă, ci o via Scrisoarea primită Ia re tentative dc demolare, ce nu de vorbă cu domnul Tibcrin unele otrăvitoare, şi să
care le-am citit în unele ţă mai bună printr-o dacţie este semnaţii de un cadrează cu ‘ timpurile pe ca Voinea (regretăm că nu ain ne întoarcem la fotbalul
publicaţii, ori le-am auzit muncă mai asiduă”. grup de locuitori ai oraşului re Ie trăim azi în libertate”. întîlnit pe nimeni de la., sis nostru drag; mai curat,
în anumite împrejurări. In Fără' comentarii 1 ^ Orăştie din zona fostei pieţe Trăind cu teama demolării, tematizare, ocupaţi cu pro chiar : şi aşa pătat cum
„(Dreptatea socială” (săptă- închei cu o idee pe mici a oraşului, actualmente cei în cauză nu şi-au mai în bleme electorale — n.n.). Dîn- "mai Spore din păcate,
mînal al Partidului Socia care ara consemnat-o, Piaţa Aurel Vlaicu. Ei ne sem grijit exteriorul caselor, aces sul ne-a asigurat că deocam decît .hăţişurile luptei
list Democratic Român) am duminică, 6 mai 1990, nalează situaţia lor tristă de tea arătînd destul de jalnic dată nu se întreprinde nimic pentru .putere.
citit poezia „Hai la grevă", în comuna Ilia : „De- 1 oameni caro, ani la rînd, au în momentul do faţă - mur in zona Pieţei Aurel Vlaicu, Campionatul primei di
semnată de Nicolae Me mocraţie fără muncă, aşteptat cu groază demolarea dare, cu tencuiala căzută, menţionată. Decretul privind vizii şi-a accelerat şi in
tanii. Iată cîteya versuri: nu se poate!". Afirma propriilor case, prin aplica vîntul, ploaia, noroiul desă- demolarea în această zonă nu tensificat ritmul, înde-
„Hai Ia grevă, mic cu mă ţia (ce nu suportă re rea unui odios decret al dic vîrşind actuala înfăţişare a a fost însă abrogat. sindu-şi, etapele, căutînd
reţ/ Ce dacă vaca ne moa plică I) aparţine lui A- taturii ccauşistc. „...Situaţi clădirilor. De altfel, întreaga Deci, starea dc nesiguran cu ardoare o campioană
re V Să n-are lapte, ce dam Aibă, ţăran din cu casele în centrul istoric piaţă este dominată de mi ţă pentru proprietarii de case merituoasă şi o retrogra
dacă !/ Să ne dea...! Gă satul Visca şi mecanic al oraşului,. no mărturisesc zerie, situaţie favorizată şi de particulare situaţi aici conti dată... la fel.. Din păcate,
de-aia-i vacă V Lăsaţi-le la Mina Vorţa. Pentru cei în cauză, în jurul Muzeu şantierul din apropiere, în nuă. Credem că Primăria o- în lupta pentru această -
vraişte toate/ Gă de-aceea-i aceste gînduri sănătoa lui orăşenesc şi. care am scă caro construcţia unor blocuri raşului e datoare să între •parte s clasamentului se
libertate”. se şi trainice — care pat de demolarea caselor da nu se mai termină de mult prindă demersurile necesare află ambele noastre e-
Nu este vorbă, aici, de dovedesc că nu ne vom - torită jertfei eroilor Revolu timp. De fapt, în ziua docu pentru ca, în noile condiţii, chipe, carâ chiar1 mîine
valoarea artistică a poeziei putea pierde niciodată, ţiei din Decembrie 1989, am mentării noastre acolo, doar această situaţie să [ic clari se întîlnesc, la Hune
în sine, ci de tabloul real prin pulberea imensă citit cu indignare în ziarul clţiva muncitori îşi făceau de ficată în favoarea oamenilor. doara, ■ într.-un derbi al
(din păcate !) pe care-1 zu de spaţiu şi de timp —, „Palia” nr. 4 din 23-29 mar lucru la finisări, dintre care Nu de alta, dar aceştia tre disperării ! Nu e acum
grăveşte. Gara aşa înţeleg îţi mulţumesc, domnu tie a.c., în articolul „Restan cîţiva „salivau”, aşteptînd be buie să dobîndească o certi locul şi timpul să dis-;
unii oameni libertatea şi le ţăran-muncitor 1 Şi ţe edilitare”, propunerea de rea şi mieii ce se prăjeau în tudine, să-şi repare casele, cutăm de ce Corvinul şi
munca. Dele Dumnezeu, subscriu, pentru că: „A demolare a caselor noastre, faţa localului de peste drum. aspectul oraşului „Paliei” în Jiul nu se întîlnesc în-
să fie cit mai puţini din fost mereu prin Timp, făcută de un redactor de o- Halal de aşa muncă pe un ansamblu nefiindu-ne nici u-
tre aceştia. f ca o poruncă,/ O cunu cazie al sus-numitei publi şantier 1 nuia dintre noi indiferent, • NICOLAE STANCIU
Intr-o gazetă intitulată nie între Om şi Mun caţii. Vă rugăm a ne spri La secţia de gospodărie a
„Evenimentul", spre fina că î". jini pentru înlăturarea noii Primăriei din Orăştie stăm MINEL BODEA (Continuare în pag. a 4-a)
lul unui' interviu realizat MARIN NEGOIŢA
