Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_117
P. 1
VOTUL DE LA 20 MAI - OPŢIUNE PENTRU
VIITORUL PROSPER AL PATRIEI
PUPA PATRU LUNI MN AN ■ La dispensarul u-
man. Aproximativ zece „Mi-e dor de banala, productiva
persoane aşteaptă să in
Bilanţul economic al judeţului tre la medic. Consultă linişte a normalităţii ...“
doar doamna dr. Adria
na Gomotîrceanu. „Cei
lalţi şase sînt în teren.
Iţe la Direcţia judeţeană de statistică Hunedoara-De- Au fost de dimineaţă
-Va no-au fost aduse la redacţie, spre a li date publici toţi aici şi au plecat
tăţii, rezultatele în activitatea economică a «judeţului pe sate" — spunea d-ra
pe patru luni din 1990, în comparaţie cu cele înregis Liliana Gheara, regis- Interviu cu scriitorul Radu Ciobanu
trate în aceeaşi perioadă a anului trecut.
tu procente In procente de care nu mă credeam panii. O conduită sobră,
fată de
faţă de realizările 0 zi la Dobra capabil, întreaga campa ■ demnq şi fermă, . refuzînd
program nie electorală. M-am de
din 1989 manifestările gregare, de
■ cis, în cele din urmă, ca stradă, , şi atacurile la a-
Pe pe Pe pe
apr. 4 luni apr. iiu n i simplu simpatizant, pen dresa. altor partide, dar
trator medical. Oame tru o formaţiune care nu
7. 2 3 4 5 exprţmîndu-se, în schimb,
nii sînt vădit nemulţu ambiţionează să cucereas concis, exact şi la obiect
miţi. De ce ? • Nu se că puterea dar care e de
Producţia marfă indus- prin glasul unor. oameni
trjal£ 99.9 102.4 're,7 72,3 respectă ordinea sosirii mare viitor şi, sînt sigur, de o . seriozitate şi compe
Prodţicţia ' fizică la prin şi intrării în cabinet va avea de spus în Par tenţă notorii.
• La ora 11,00 nu exis lament un cuvînt greu, u-
cipalele produse indus - Consideraţi că există
triale tau seringi şi ace ste neori decisiv, în toate pro motive de nelinişte în a c
rile (în acele momente
— energie electrică 101.4 98,6 - 71,8 71,9 blemele importante ce pri tuala conjunctură politică ?
— huilă netă 89,3 87,9 45,5 52,8 pregătea trusa îngriji vesc viitorul ţării, E vorba - Din păcpte, da.. Există
toarea Rodică Josan).
— huilă pentru cocs şi 95,2, 81,6 44,5 46,8 • Marinela T rif din Roş - Aţi semnat săptămîna de Mişcarea EcologiStă, la o parte a societăţii o
semicocs eam, cu copilul în vîrstă trecută în ziarul nostru un care m-a convins atîf prin propensiune înspre agre
— fier In minereu \9£ 101,5 74,5 82,1 de 3 ani, bolnav, aflată articol în care vă refereaţi viziunea realistă şi de lar sivitate şi violentă. Nu
gă perspectivă a progra
— cocs metalurgic 99,4 100,2 83,3 81,0 la dificultatea conturării ştiu cit de mare e această
— fontă 102,1. 101,5 78,4 75,7 ESTERA ŞINA opţiunii politica în actua mului, cit şi p’rin deviză : parte, nu pot s-o evaluez
la conjunctură. Dv. aţi reu „Un 'om curat, într-o ţară numeric, probabil e o mi
(Continuare în pag. a 2-a) şit în cele din urmă să vă curată, într-o lume curată". că parte dar, într-un an-
(Continuare în pag a 2-a) fixaţi opţiunea în acest Curăţenia în sensul cel saqiblu normal şi armo-v
sene? mai iarg, de la cea a stră ftioş, nu normdlitatea şi
- Da. Deşi votul e se zilor pînă la . cea a aeru armonia reţin atenţia, ci
DONAJIE A CRUCII ROŞII DIN R. F. GERMANIA cret, nu fac din asta nici lui şi a conştiinţelor e, fonul ridicat şi discordant.
un secret. Şi, întrucît dia înfr-adevăr, lucrul de care Mă neliniştesc apoi eflo
logul nostru va apărea avem, poate, cea mai ma rescenta lichelismului; a ca-
doar cu cîteva ore înain re nevoie acum. O cură . meleonismului,. a oportu
tea alegerilor, cred că ţenie mare, aşa ca înain nismului, persistenţa unor
pot să vă răspund deschis, te de Sfintele -Paşti. In năravuri şi mentalităţi sub
fără a fi suspectat că fac sftrşit, un amănunt pe' care umane, lipsa de detaşare,
propagandă electorală. De l-am considerat foarte im de obiectivare,' . de fair
altfel, ar fi o propagandă portant în stabilirea aces
tardivă şi deci ineficien tei opţiuni a fost şi ceea MINEL BODEA
tă. Am urmărit cu atenţie, ce aş numi ţinuta electo
conştiinciozitate şi, în une rală a Mişcării Ecologiste
le momente, cu o răbdare de-a lungul întregii cam (Continuare în pag. a 2-a)
Cu ochii închişi ?
IN ZIARUL DE AZI ;
La uşa redacţiei noastre I.G.C.L. au- intrat în apar
U Comerţul - între co a bătut într-o zi domnul tament, mi-au, scos ; şi
moditate şi incom Cheteleş Ioan din Hune mi-au aruncat lucrurile în
doara. Are o situaţie deo faţa blocului, unde au stat
petenţă sebită cu . locuinţa.. Actup- două zile, -şi; două nopţi
Zilele trecute o delegaţie din R.F. Germania, conduci de domr.ii Jurgen Schwu- nepăzite de nimeni, Mi-au
ţhow fi Berthold Rudi a venit la Deva cu ajutor umu.iitar din partea filialelor ■ Relatări de la minele ' Iul apartament de confort dispărut atunci numeroa
redus' (străda Rîndunicii)
Crucfi Roşii din oraşele Hochsehwarzwald, Sachingen, Waldshut (ţinutul _ Kreis- Paroşeni şi Petrila nu . corespunde ca spaţiu se lucruri de .valoare. Du-,
verband). Mai exact, reprezentanţii Crucii Roşii .vest-germane au adus şi donat
Staţiei de salvare a Spitaki lui judeţean Deva, autosal varea din imagine, echipată ■ Liceu de Muzică şi fam iliei. lui formată , din . pă multe drumuri. şi oste
şase persoane. Â ajuns la
neală, mi s-.a dat cheia s$
cu toată aparatura necesară. Mulţumind pentru acest gest umanitar, domnii dr. Con Arte Plastice la Deva ziar după ce a' bătut de intru, din nou în aparta
stantin Truşcâ, şeful secţiei „Salvare - urgenţă" şi ing. ec. Ştefan Crăciun, directo ment, cu promisiunea. . că
rul economic al Spitalului judeţean Deva, i-au asigurat, pe oaspeţi de dorinţa cadre ■ Caleidoscop zeci de ari la . uşile .Pri mi se vor întocmi actele.
măriei şi I.G.C.L. din Hu-
lor medico-sanitare ,din judeţul Hunedoara de a întări colaborarea cu organizaţii ...Dar. bucuria familiei
le de Cruce Roşie şi cu unităţile medico-sanitare din R. F, Germania. (M. L.). . nedoara, a fost în audien
ţă chiar şi la C.P.U.N. Bu Cheteleş a fost- de scurtă
cureşti. De la Consiliul - durată. In 27' martie a.c.,
Provizoriu de Uniune Na seara, a găsit un bilet pe
| „O stajie umblă prin no şi hoţie ridicate la ran- | ţională al judeţului a fost uşă .încuiată a apartamen
I Europa — stafia cdfnunis- O poveste cu stafii gul de politică de stat. - îndrumat la ziar. Este' în tului: „Nu forţa uşa; • lu
J mulai*. Prin aceste vorbo, Drumul pînă la atingerea I temeiată plîngerea. dum crurile le ^găseşti în apar
| scrise cu 142 ani în ur- întregi decesul de fapt al trece {sper) cu bine peste nivelului de azi al unei jări , nealui ? : tamentul 56 din str.' Rîn-
" mă, a pătruns în lume unei utopii. România, elibe criza politică, peste criza industrializate, democraţi- I Primăria din Hunedoara dunicii".
I idoea de , comunism. In rată de statutul de câmp de autoritate, peste criza de ce de tip occidental este ' îi • reproşează că a intrat —: Apartamentul era des
' 1989, an de răscruce pene experimental pentru grefa organizare şi peste criza încă lung şi anevoios. Mul- > abuziv în apartamentul chis şi hainele ce au mai
I tru omenire, comunismul, rea unei utopii pe o reali intcr-elnică. Vom avea de te spaime ne mai aşteaptă « din blocul X 3, str. M. Vi rămas de la ‘ prima eva
un lucru,
pînă atunci. Da
* aşa cum a fost imaginat tate socio-economica, se luptat cu o economie bol însă, putem fi siguri : din | teazul- cuare din nou mai puţine,
|
— Aşa este— - ne decla
I de „bunicul1 Marx, reali naşte din nou. Insă orice navă de excrescenţe mon ideea de comunism nu a * ră domnul Cheteleş; Am lucrurile agonisite do mi
struoase, fruct al imagina
nou-născut, oricit de sănă
ne şi soţie într-o
viaţă,
zat de „tătucul“
Stalin şi
' „perfecţionat“ de caricatura tos şi viguros ar fi el, are ţiei unor minţi bolnave. rămas decît o stafie, iar I intrat deoarece apartamen distruserîn-mare parte. Cu
| noastră autohtonă, a dcce- nevoie de o perioadă de Lupta cea mai grea, însă, astăzi, în pragul mileniului « tul ce-mi fusese reparti toate încercările nu-mi în
' dat întru Domnul, maturizare. Desigur şi so va f i lupta cu noi înşine, U I, poveştile cu stafii nu-i I zat iniţial era ocupat de cap trei paturi, iar trei
| In 22 decembrie 1989, clo- cietatea noastră trece şi va cu mentalitatea noastră de mai sperie nici măcar pe ’ altă familie. Am fost însă -
\ potnle care bateau a bu- mâi trece prin clasicele formată de 45 de ani de copii. I evacuat. Prima dată la 1 ESTERA ŞINA
| : curie au dat de veste lumii boli ale copilăriei; Vom verbiaj deşănţat, de minciu- GHEORGHE GRUN A I decembrie 1989. Doamna
' Ijescu, cu o echipă de la (Continuare în pag. a 2-a)