Page 4 - Cuvintul_Liber_1990_117
P. 4
p a g , 4 CUVINTUL LIBER NR, 117 # SÎM
P U B L I C I T A T E •• P U B L I C I T A T E • P U B L I C I T A T E •• P U B L I C I T A T E
Prin respectarea riguroasă a normelor de protecţie a muncii sporeşte rodnicia în abataje
Calificarea în pas
PE UN DRUM BUN UN NOU COMPLEX
eu modernizarea
Minerii de ia Paroşeni se înscriu prin- eim la mina Paroşeni Sînt^m optimişti, MECANIZAT
. tre -eef mai "hărnici oameni în rîndul co încrezători in forţa şi capacitatea fiecă Intr-o mină jn pare me minier.. Se află în plină
lectivităţilor de muncă din bazinul car rui angajat din subteran .sau de la su Vorbindu-ae despre canizarea cuprinde gproa- desfăşurare un curs de ca
bonifer" al Văii Jiului, ceea ce, de fapt, prafaţă. Vreau să precizez urt fapt po mecanizarea aproape ,pe în întregime toate ope lificare a 30 de mineri şi
se concretizează în cafititâţile ,de cărbu zitiv, care îl înregistrăm cu multă satis integrală a extragerii şi raţiile —- de extragere şi două cursuri cu profil e-
ne cocsificabil externe, din, subteran. Se facţie: imediat după zilele fierbinţi ale transportului cărbune transport a cărbunelui la leetrio cu 65 de cursanţi.
poate afirma' că vă aflaţi pe un drum victoriei Revoluţiei din Decembrie anul lui, din interiorul mi suprafaţă — . este normal Chiar în această lună :se
bun, ascendent în ceea ce, priveşte extra trecut, minerii- electromecanicii n-au pă nei -Paroşeni, ing; R A ca a tît. calificarea forţei va deschide un nou curs
gerea şi. expedierea către beneficiari a răsit fronturile lor de lucru, prevenind, DU POPKSCU, şeful bi de muncă cit .şi preocupa de' calificare pentru mese
cantităţilor prevăzute de cărbune, dom unele surpări ce s-ar fi putut produce în ■ roului tehnic, ne rela rea continuă- pentru per-' ria - de electrician de mină,
nule inginer Gheorghe Marchiş, director subteran sau inundaţii. Aşa se face, că ta că acest proces este fecţionarea pregătirii pro- care va fi urmat de 30 de
al minei Paroşeni ? „Categoric, da. Deşi prin munca şi dăruirea oamenilor noş asigurat neîntrerupt, tn , fesionale, a ridicării ne-, tineri, - iar în lu n a' iunie
ne confruntăm cu unele greutăţi, cum tri, mina nu numai că a evitat regresul, aceste zile se pregăteş contenite a. gradului de cu se vor deschide* două
sînt trecerea de lâ exploatarea din stra- dar a fost în stare să extragă măi mult te intrarea unui nou noştinţe, tehnice să fie în cursuri eu profil minier
. tul 5, care e pe termina te, în stratul 3, unde, cărbune decît era programat. Şi toţi sin-’ complex în stratul 4, centrul activităţii consiliu pentru care există 58 de
însă, mai avem de înfăptuit o seamă de tem convinşi că prin măsurile ce ie apii- blocul 6, sectorul IV lui de administraţie al mi eereri. Să mai notării, că
lucrări de investiţii;' că mina se, află. cu - căm . in modernizarea proceSiiJui' ;de ex- de producţie, care este nei Paroşeni. De la înce - şase oameni 1 ai muncii de
două orizonturi în jbrrrp, datorită ■ unor tragere a cărbunelui, în-'.perfecţionarea- preluat de minerul şef putul anului şi pînă acum la mină Paroşeni au ur
lucrări de investiţii rămase în urmă, pre pregătirii profesionale şi asigurarea celor de brigadă, Nicolae Mâ mat în acest an cursuri
cum şi' faptu l, că avem de realizat- un în ■ mai bune condiţii de .muncă şi viaţă ale.: nu. Se preconizează ast au prim it' certificatul de de specializare.' în mdseria
semnat volum -de lucrări de îmbunătăţire minerilor, -producţia dă cărbune a minei fel obţinerea a 600 to calificare încă' 58 de mun de mecanic pentru maşini
a aerajului general,.noi, toţi cei.ice mun- Paroşeni va creşte şi mai m ult".- ne cărbune pe zi. ţi t-ori, iar de curînd, 36 de extracţie, care s-au des
de. ele vi au absolvit Şcoa făşurat la laboratorul de
la profesională . de' profil perfecţionare a personalu
lui din Petroşani, iar alte
28 d e ; cadre tehnico-ingi-
Toată grija nereşti au urmat, tot în
cadrul laboratorului men
ţionat, diferite cursuri de
pentru perfecţionare;
— Există, la tot măi
minei
viaţa m inerilor noastre dorinţa de polica
mulţi salariaţi ai
lificare — ne sublinia sirig.
Ca la orice altă întreprin eazurilor, producerea acci Violeta Napa, responsabil
dere minieră, şi la mina dentelor nit se datorează cu învăţămîntul. Consiliul
Paroşeni respectarea nor necunoaşterii normelor de de administraţie al minei,
melor departamentale de protecţie a muncii, d ne- venind în sprijinul celor
protecţia muncii se urmă respectării lor, a indiferen care se înscriu pentru
reşte cu cea mai mare a- ţei unora. Fiindcă nici la examen în vederea . pro
. tenţie de către toţi factorii mina Paroşeni nu se' face movării ' în categorii supe
-răspunzători. Cu toate aces- rabat la calitatea instrui- rioare de salarizare; or
tea, rezultatele nu sînt cele rilor, îndeosebi la prezen- ganizează ore de pregăţi-
scontate, adică nici aici nu tarea ■ zilnică ă momentelor ,re care s-au dovedit , a îi
s-a realizat încă idealul ca de N.T.S. Vreau să preci- stimulatoare în pregăti
munca în subteran să se zez, că avem multă grifă rea şi însuşirea noilor cu
desfăşoare în deplină secu- să desfăşurăm toate instrui- noştinţă teoretice' de către
~ ritate, fără nici un acei- rilr. cit şi „momentele zil- mineri sau electromecanici.
denţ, oricît de mic ar fi a- nice“ într-un mod cît mai Deşi I.M. Paroşeni dispu
cesta. După cum ne decla- sugestiv, care' să stimuleze ne de o sală de cursuri
ra ing. CONSTANTIN JE- pe om în însuşirea, dar şi pentru şcoală de califica
CU, de ' la Compartimentul respectarea regulilor de pra re. dotată cu mobilidr co
de protecţie a muncii, în tecţia muncii. Aş putea respunzător, trebuie să
cadrul minei noastre acor- spune că instruirea zilnică semnalăm că biblioteca
dăm întreaga atenţie grijii pe care o numim „momen- şcolii nu dispune decît de
faţă de îmbunătăţirea con- tul N.T.S.“ am dori să fie „Manualul unic pentru
diţiilor de muncă. Acciden- ea „ziua bună" dată fiecă- mineri", ediţia 1979, fiind
tarea unui om, pe Unită ini miner sau electromeca- foarte necesare manuale
marea lui suferinţă fizică nic care intră în şut“. adecvate atît pentru profil
şi psihică, a familiei şale, -^ni notat că pentru îm- Mecanizarea, factor hotărîtor în sporirea producţiei de cărbune extras din miner cît şi pentru elec
lasă în - firma sa şi un gol bunătăţirea calităţii instrui- tromecanici, precum şi re
greu de înlocuit în meca- - rilor şi readucerea în ac- subteran. viste de specialitate.
nismul bine pus la punct tualitate a importanţei res-
al mecanizării muncii din pectării riguroase a norme-
abataje, pe fluxul de trans- lor de protecţie a muncii Victoria Revoluţiei din Decem gat, atractiv*. ; Este vorba despre
port sau al deservirii unor în minerit, pe Ungă in-
brie 1989 a adus şi pentru minerii Condiţii sociale montarea a două televizoare-morîi-
utilaje sau instalaţii minte- structăjul ce, are loc con- toare color, prin intermediul -căro
re. Problema cu care ne form Ordinului 1319/1979, Păroşeniului importante îmbunătă
ţiri în ceea ce priveşte condiţiile ra se vor prezenta minerilor pro
confruntăm este numărul se va acorda o importau- superioare grame bine structurate, care în e-
destul de mare al acciden- ţă deosebită instructajului de muncă şi • viaţă. Consiliul de ad-
• ministraţie, .sindicatul liber, mani :.senţă cuprind" tot genul- de - infor
telor. Şi, paradoxal, cel intensiv ce se .desfăşoară Breazului. Pentru satisfacerea ce maţii utile din viaţa şi . activitatea
mai mare număr de acei- trimestrial pe meserii. tn festă tot timpul un deosebit interes
dentaţi înregistraţi în acest acelaşi timp, zilnic la ■ sta pentru asigurarea celor mai bune rinţelor ca mai .multe ■ fam ilii de angajaţilor., cele . mai., diverse , .a-
condiţii sociale de muncă, petre angajaţi ai minei Paroşeni să-şi pe nunţuri, scurte informări privind .
tui îl constituie muierii; eu fia de radioamplificare vor treacă o parte din concediul de o- .- activitatea ce o desfăşoară sindica
vechime în producţie, cu fi difuzate emisiuni în ca- cerii timpului liber cît mai recrea dihnă la mare, în Tabăra de 'va tul liber pentru rezolvarea 'probje-
experienţă în muncă ce de- re voi- fi tratate multiple tiv de către toţi angajaţii. Zilnic,
lâ cantina minei se servesc 1 300— canţă de la campingul .Meduza" ■ melor" ce le ' ridică munca şl vişţa
păşeşte 10 ani ! probleme ale respectării din Eforie Nord sînt amenajate cu
tn acest an, la mina Pa- normelor de protecţia mun- 1- 400 mese consistente,, cu meniuri minerilor, ; legătura . sindicatului "li
variate. După cum aveam să aflăm tot confortul necesar 24 de căsuţe. ber cu Liga sindicatelor • miniere
roşeni a fost înregistrat un cii> prezentîndu-se atît acci- Aici a fost trimisă o echipă de,m e din Valea Jiului şi Federaţia mi
accident mortal şi peste 30 dentcle produse la mina de la serviciul administrativ, se fac
eforturi c? în continuare să se îm seriaşi ai minei, care a pregătit nieră, comunicări ale consiliului de
de accidente cu incapaci- Paroşeni, dar şi la celelalte pînă la cel mai mic amănunt, p ri administraţie al întreprinderii pri
ţaţe temporară. Deşi coefi- mine din Valea Jiului, cît bunătăţească condiţiile din vestiare
şi băi. Se are în vedere schimba mirea şi cazarea oaspeţilor noii sta vind necesitatea urgentării unor
cientul de gravitate şi , de şi cauzele lor, opiniile u- rea instalaţiilor sanitare la băi, ,in- giuni pe litoral. lucrări miniere, modul în (care -se
durată medie nu sînt sem- nor ortaci ai celor acciden- După cum subliniau şi ing. Ioan
nijicative, rămîne in aten- taţi cît şi ale celor în eau- troduceroa unui nou sistem de ba respectă normele de protecţie a
terii. cu reglaj individual a apei, Oprea — lider şi Iosif Grofcz; se muncii, prezentarea unor acciden
ţia noastră eliminarea, du- ză. Tot prin ajutorul pro- cretar al sindicatului liber de la te şi modul în care puteau fi pre
că se poate spune aşa, din pagandei vizuale se poate dotarea «vestiarelor cu 100 dulapuri
metalice, finalizarea lucrărilor la mina Paroşeni, se caută mereu so venite, diferite instantanee cultu-
concepţia minerilor a ne- face mai mult .pentru in-
atenţiei şi a indiferenţei staurarea unui climat de staţia de aşteptare a autobuzelor l a ' luţii 'noi, se întreprind diferite mă ral-sportive. , ;
ieşirea din întreprindere. Nu s-a suri ca atît mujica în subteran, cît Gu sprijinul şcolii populare de
„că merge şi aşa" respectare fără abateri a şi eondiţiile sociale şi culturale ale artă din Petroşani, se vor realiza
— Cum se explică fap- normelor de protecţie a scăpat din vedete nici folosirea cît
mai plăcută şi instructivă a timpu salariaţilor să primească noi valen şi prezenta scurte seriale oare să
tul că mai puţin greşesc muncii, luîndu-se o atitu- lui liber şi chiar a concediilor de ţe. Chiar , şi sala de apel, locul prezinte secvenţe mai importante
ncii antai ni decît ie i ex dine de eliminare a igno
. odihnă. Minerii au la dispoziţia lor unde la intrarea în şut se întHneso din istoria muzicii şi a artei. Nu a'
perimentaţi ? Esie ceva în ranţei şi a riscului ce şi-l cabana „Găprişoara" cu 36 locuri toţi mineriţ, din* schimbul respectiv, fost uitat nici Campionatul mon
legătură cu modul cum se asumă unii care dau do de cazare, unde angajaţii, în gru sp' .primeneşte*. Am ' remarcaţ şi dial dă fotbal: Prin intermediul te
efectuează activitatea de ii\jţiativa deosebită a Comitetului
vadă de neglijenţă faţă de puri sau* cu familia îşi pot petrece levizoarelor, a imaginilor' înregis
instruire ? ore sau zile libere. Spre sfîrşit de sindicatului liber ca în viitor, în trate, minerii vor fi informaţi cu
- în marea majoritate a propria viaţă.
săptămînă se organizează excursii afara emisiunilor locale gle sta operativitate • despre rezultatele ce
pe diferite trasee turistice la Tim i ţiei de radiofieare, în sala de apel se înregistrează la fiecare meci.
şoara, Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos, a minei să se organizeze un sis Deci, o largă paletă de informaţii
■Băile. Felix, Herculane şi la Cheile tem informaţional prin video, bo de larg interes pentru toţi minerii.
Pagina realizată de SABIN CERBU