Page 4 - Cuvintul_Liber_1990_12

mmq. 4 CUVÎNTUl LIBER NR. î 2 # DUMINICĂ, 7. IANUARIE 1990

CONVORBIRI
Comunicat rom âno-sovietic
ŞEVARDNADZE - SEMNIFICAŢIA UNOR SFATURI
1b» 6 ianuarie 1990, E, A. social-economice prioritare. ambelorpărţi, pornind, de CEtAC * ,* PENTRU CEI AFLAŢI LA MARE
ăfevardnaâie, • jneiiibrH al Ş^a evidenţiat , adeziunea la respectarea principiilor Ministrul afacerilor ex­ JN LUNA DECEMBRIE (?)
fcîroului'Politic al C.C. al deplină a Întregului popor independenţei, suverani tăr terne af României, Sergiu Stimaţi cititori, vă supunem atenţiei,- cu titlu de
P.C.U.S., ’ ministrul aface­ Ia platforma Frontului Sal­ ţii, egalităţii fu drepturi, Celac, a ayut convorbiri divertisment duminical — deşi probabil nu ,este nu­
rilor externe' al U.R.S.S., vării Naţionale, expresie a neamestecului în treburile - cu mipistrul afacerilor’ ex­ mai atît — două texte: în. ştîngai originalul; în dreap­
a efectuat 6 vizită oficială ‘ voinţei populare pentru re­ interne, încrederii recipro­ terne ; al U.R.S.S., E A. ta, decodificarea transftfisă'telefonic redacţiei de un
la Bucureşti. construcţia şi reînnoirea ce, libertăţii de opţiune, Şevardnadze. anonim. Judecaţi şi dv., dacă e posibil. Prea se. po­
integrităţii teritoriale. Noi
Ion Iliescu, preşedintele României. Au fost releva­ posibilităţi în acest sens Au fost examinate as­ trivesc lucrurile, nu ?
Consiliului Frontului Sal­ te primele, măsuri ale noii deschid profundele trans­ pecte ale stadiului actual • Evitaţi contactul di­
• Evitoţi expuoeien in­
puteri privind
anularea
vării Naţionale din Româ­ legilor şi reglementărilor formări revoluţionare în­ şi perspectivelor de dez­ tempestivă şi prelungită rect cu rnasMe de mani­
nia, şi Petre Roman, prim- făptuite în ROmâniă şi voltare a raporturildr bi­ festanţi paşnici, masa­
' ministru, au pi imit şi au antipopulare, îmbunătăţi­ U.R.S.S. In acest context, laterale româno-soviătice ta soare. E de preferat craţi la Început izolat şi
sâ începeţi moi prudent,
avut convorbiri cu E. A. rea condiţiilor de viaţă ş-a convenit dezvoltarea şi s-a efectuat un shimb in reprize scurte de cile
Şevarctnabze. Cu acest pri- ale oamenilor, elaborarea relaţiilor, bilaterale în do»- de păreri în legătură cu cii reprize scurte de 10- 10—f5 minute, cînd dIn­
jlej, •'oaspetele a transmis liniilor directoare ale stra­ nieniile economic; tehnico- probleme internaţionale de 1'5 minute - cînd pe-o tr-un loc, 'cînd din altul,
• coaducăto: ilor - Consiliului tegiei economice de per­ ştiinţific şi cultural. S-au interes comun. porte, cînd pe cflta. Ast­ pentru a mări panica şi
un
fel. vo veţi asigura
Frontului Salvării Naţio­ spectivă pentru a pune e- realizat înţelegeri' de prin­ Cei doi miniştri s-au bronza} plăcut şi uniform deruta.
nale 'm mesaj verbal şi conomia ţării pe baze să­ cipiu' asupra’ deschiderii, pronunţat pentru, intensi­
un salut din partea lui nătoase, precum şi pentru caselor de cultură la Bu­ ficarea conlucrării dintre pe tot corpul. . • Nu ieşiţi in mijlocul
- M. S. Gorbaciov. ■ ■. promovarea . democraţiei cureşti şi Moseova,: pe ministerele de externe ale • Nu vă avîntaţi pred mulţimii. Oricum, nimeni
©in partea Consiliului în toate sferele vieţii so­ bâză de reciprocitate, a- celor două ţări. mult în larg. Oricum , în nu vă va ajuta in caz
. ^Tontului Salvării, Naţiona- ciale, asigurarea respectă­ • Supra • dezvoltării contac- E. A. Şevardnadze a in­ caz de pericol, nu stri­ că veţi fi demascaţi
] ie 'şi. a Guveţftului. Rornâ- rii drepturilor şi libertă­ : telor între persoane şi sim­ vitat pe ministrul român gaţi. Este inutil. Şansele (ştiau ■ că •poporul este
co prin apropiere să se
s nici. s-au. exprimat sincere ţilor omului. . ■': plificării vizitelor, recipro­ al afacerilor externe, Ser­ unit şi ferm, neingodui-
; mulţumiri penţru mesajul, E. A. Şevardnadze a in­ ce ale cetăţenilor celor giu Celac, să efectueze o afle vreo persoană dis­ tor cu teroriştii).
sint;
pusă a vo asculta
-4g;ietenesc transmis de format despre' actuala e- două ţări, în-. special în vizită în Uniunea Sovieti­ minime. '
■■iMlilŞ. Gorbaciov,' pentru { tapă a ■ restructurării în zonele de frontieră, pre^ că. Invitaţia a fost accep­ • Profitaţi, de brhefo- • Acţionaţi de prefe­
] U.R.S.S., rezultatele celui, , ,,, cuţn şi,, asupra altor pro­ tată cu plăcere, data vizi­ rinţă intre orele ' 5,30-
ţ. de-al doilea. Congres al de-2 bleme.:' •’ tei va fi stabilită pe cale cerile .razelor ultraviole­ 7,30. Oamenii ies fără
te. După cum sş ştie, eie
, Vi«ţia la adresa' .poporplUi putaţilor. poporului, acti.- - • Părţile au constatat- co- diplomatică. sint mai active intre a- grijă la activităţile coti­
român din primele mo- . vitatea pentru întărirea , incidenţă , punctelor ..de ve- diene. Urmăriţi şi. lichi­
' mente ale revoluţiei care 1 cpntmuă a puterii popu- : ilere în" principalele pro- rele 5,30 şi 7,30. Se re­ daţi. tiderii şl animatorii
comandă
cu precădere
a avut loc ca urmare'a ’ [are, crearea statului “ di?: bleme' alâ vieţiHnternaţio- SOLIDARITATE revoluţiei.
:■ rmşcării.de inasă ce'a adus drept--'întemeiat pe princi- .pâle, *şi .au exprimat dis- , persoanelor mai debile.
• .Dacă sinteţi o fire
Jtf"putere Frontul Salvării : piile umanismului _şi dez­ •, ponibiiitaţea ipr de a da CU ROMÂNIA m Seara, ta lăsarea în­
, Napcfnaie,, precum şi ,pen­ voltării largi â. democra- un nou impuis colaborării BRUXELLES 6 (Rom seetimentertă şi agreaţi’ tunericului se poate ac­
Opusurile de spore, libră­
tru sprijinul concret. acor­ * ţieir Ministrul’ sovietic â intre cele doi5ă ţări pe a- preş). — Piaţa Comună a riile de pe. litoral vă o - ţiona duoă preferinţă,
dat operbi’ de ’•-renaştere f subliniat solidaritatea oa- rejja mondială, inclusiv în pus Ia dispoziţie, pînă în feră un )arg sortiment de dar şi generalizat, împo­
VJiST România. S-a .subliniat ţ menilor sovietici cu - po- cadrul organizaţiilor inter- prezent, pentru ajutorarea vederi cu acest subiect. triva tuturor obiectivelor
că aprecierea corectă, de i porul român, care se pro­ ;r. ■ naţionale,- în’ „vederea României circa 29 milioa­ • Şi încă ceva - dacă ş! persoanelor vizate. Pa-
- către- U:R.S.S. a evenimen- nunţă pentru înfăptuirea „soluţionării problemelor ne de mărci vest-germane aceste .sfaturi*' v-ou pus nica şi deruta vor fi to-
: ţelor din .România are o idealurilor do libertate, , Sţringşnte ale omenirii. — informează agenţia ADN. pe ginduri şi aveţi deja ;tofe.
mare importanţă pentru independenţă şi demnitate Ion TliesCu şi Petre Ro­ In următoarele trei luni anumite ezitări, gîndin-
„poporul român. naţională, a declarat spri­ man au fost invitaţi-, în vor fi aduse în România du-vă să renunţaţi in • Şovăielnicii, cei cere
Ir cadrul convorbirilor, jinul Uniunii Sovietice fa­ , numele, conducerii sovie- aproximativ 4 680 tone de favoarea muntelui, în- n« *<ut deci» să txecyte
i « mare atenţie s-a acordat ţă de eforturile Frontului ’ 4ice, ,să; efectueze vizite în alimente; medicamente şi seamhâ că nu iubiţi în orbeşte aceste staturi,
.schimbului larg de infor­ Salvării Naţionale pentftr ' Uniunea Sovietică- Invita­ alte bunuri. Aceste ajutoa­ suficientă măsură ■ ma­ înseamnă că nu tobăsc
m ări privind situaţia din lichidarea urmărilor regi­ ţiile au fost acceptate cil re nu includ,: pe cele a- reo.. fS.P.) m oto* (drckstm tll). Cei
.ţRomânia şi U.R.S.S, mului totalitar şi formarea plăcere. Datele vizitelor cordate individual de sta­ (-Cît o va sfatart pentru care- renanfâ in tmrpa-
structurilor .democratice cel aflat* in soite zile M
©in partea română au vor fi convenite ulterior. tele membre ale C.E.E. marc1*,, din „Scînteia tine­ rea' muntelui frevofeţfeij
fost prezentate transfor- ale puterii, retului- nr. 12609, din 18 sint avertizaţi. Semnează
m&rRe reveduţionare din Au fost examinate pro- DE LA TELEVIZIUNEA ROMANA LIBERA decembrie. 19891 Postelnicu.
viaţa ţării, măsurile în­ . bleme ale raporturilor bi­
treprinse de Frontul Sal- laterale. S-a exprimat ho­ La Televiziunea RomS- avea ioc luni, 8 lanua-
■ văr „Naţionale pentru sta- tărârea comună de dezvol­ S u i S S ^ orele 16,10
bUimrea . jSituaţiel politice tare a acestora pe e bază fă. Prima emisiune va şi 19»K>, in s p e c t o r a t u l s Av ic
şi rezolvarea problemelor sănătoasă, eficientă, utilă
JUDEŢEAN HUNEDOARA
Revoluţia din România, D E C I A R A T 1 A 2. Elaborarea şi adopta­
act istoric ■ al "' întregului rea Legii minorităţilor na­ Avînd în Vfedere condiţiile de iarnă cu ge-
popor, ăl naţiunii române FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE ţionale care să concretizeze nirt Itfari şi zăpadă abundentă, lupii au înce-
şi al minorităţilor naţio­ prevederile Constftoţieî-
nale, atestă unitatea şi so­ GU PRIVIRE IA DREPTURILE Legea urmează să fie a- put să producă pagube în efectivele de animale
lidaritatea tuturor fiilor MINORITĂŢILOR NAŢIONALE dop tată de parlament cel domestice şi- vînat.
patriei, dornici de libertate tîrziu în 6 luni după , in­
şi democraţie autentică. DIN ROMÂNIA trarea în vigoare a noii Pentru combaterea ac^tfor carnasiere săl­
Sîngele vărsat în comun a manifestare de naţionalism, din 1 decembrie 1918 — cu Constituţii. batice, o c n e le silvice şi Asociaţia Judeţeană a
arătat că politica de, în­ şovitoâm, de aţîţare a urii hotărîrea de â da noi di­ 3. Se vor lua măsuri, sta­ vînătorilor şi pescarilor sportivi, vor organiza
vrăjbire naţională, bazată rasiale şi politica de asu­ mensiuni convieţuirii ar­ bilite prin lege, pentru a
pe o practică şovină, de prire pe temei naţional. monioase a tuturor colec­ asigura cadrul instituţional %'inători colective de combatere.
asimilare forţată, precum Orice manifestare de ex- tivităţilor etnice. necesar exercitării dreptu­ Data şi locul organizării tfcestor vinători co-
şi încercări succesive de clusivism sau separatism Avînd în vedere _ trista rilor fundamentale ale mi­
defăimare a Ungariei ve­ naţional sau rasial contra­ moştenire lăsată de regimul norităţilor, folosirea limbii lective se vor anunţa din timp la consiliile co­
cine şi a maghiarilor din vine atît intereselor vitale dictatorial şi • pornind de materne, promovarea cul­ munale, orăşeneşti şi municipale ale Frontului
România, nu gp reuşit să ale- naţiunii române, d t şi la: ţH'indplUe 'enunţate mai turii naţionale şi apărarea
înfrÎBgă încrederea, prie­ ale minorităţilor tîăţionale sus,, Frontul «Salvării - !ia-. identităţii etnice. In acest Salvării Naţionale.
tenia şi unitatea dintre na­ deopotrivă. Conjugarea in­ ţionale considera necesâră scop, se va institui şi un
ţiunea română şi minori­ tereselor minoritare speci­ elaborarea ifrior :,fârallţii > ministăr al minorităţilor
tăţile naţionale. fice cu cele ale naţiunii constituţional» ? aie dreţâu- naţionale.
Frontul Salvării Naţio­ majoritare este o condiţie rilor şi libe|»tăţiJo6,-;--.irtâi- Frontul' Salvării Naţio­ ÎNCHIRIERE
nale ia act cu satisfacţie de bază a unei convieţuiri ^viduaie şi colective ale Aî- nale consideră posibilă şi • CAUT apartament de (n-
de declaraţia cuprinsă In armonioase, a încrederii re- , noritjjj^lQr ,n^ţioşal^r, „ U justificată existenţa-şi des­ chlriat. Deva, telefon 15873,
Proclamaţia IJniuniî De­ ciproce. Egalitatea reală, Dorim şă asigurăm drep­ făşurarea normală ' a rela­ (ÎT675)
mocratice Maghiare din deplină în drepturi în­ tul minorităţilor naţionale ţiilor ..minorităţilor naţio-
RQfnânia, din 25 decembrie seamnă. în acelaşi timp, de a-şi rezolva problemele. * njţle dig România eu na-' ANIVERSĂRI COMEMORARE
• CU ocazia aniversarii zi­
1389 în care se stipulează şi asumarea egală a obli­ politice, sociale-şi spirituale ţiuniîe de care ele sînt le­ lei <ie naştere, colegii de mun­ g CU adlncă durere» amfn-
că această organizaţie şe gaţiilor- care decurg din prin organismeto lo r . de­ gate prin comUnitisde de că urează ingineriitaf Emilian ţăiŢt ipifttinires unui an de Ia
situează pe poziţia -rospec- . legile .ţării, .precum ,şi din mocratică, prin reprezen­ limbă, tradiţii culturale şi Dumitrescu multă sănătate şi încetarea din viaţă ' a celei
tării unităţii teritoriale şi normele morale bazate pe tanţii lor trimlşU rtopdctiv . istorice.; Aceste -f rapbrturi viaţă îndelungată. (17673> care a fost o bună soţie» ma­
mă şi bunică»
• AZI, 7 ianuarie 1990, cînd
a- suveranităţii naţionale cele mai bune tradiţii ale aleşi în orgaifele: putferii, fireşte riu pot afecta loia­ fu buchetul vieţii prinzi al . GAIA MABIOARA.
ale României, afirmării de­ destinului comun multise­ ale .admittlstt'aţiei,: precum treizecilea, trandafir. dragă Familia. <17677)
pline — pe principiile auto­ cular. şi'în alte organisme âle so­ litatea .minorităţilor na­ Neia Herţa, din Boiu». soţia
nomiei locale — a tuturor In politica sa faţă de mi­ cietăţii-civile. ţionale faţă de patria lor, ta Adi, socrii şi eţimnaţi» Dan D E C E S E
şl Carmen
îţi urează
.,La
naţionalităţilor în • strînsă norităţile naţionale,. Fron­ în cadrul programului ‘de România democrată; dim­ mulţi an! 1“ (e. 15}
colaborare cu poporul ro­ tul Salvării Naţionale por­ asigurare . a pluralismului : potrivă, aceste feiaţii con­ • DRAGA mea mamă An- • CU adine» durere. In su­
mân si în cadrul stătu neşte de la principiul că şi a democraţiei- în- ţara - tribuie la adînclrŞa ■'ienti- g ela ,cu prilejul aniversării flet, soţia Valerica anunţă în­
lhi român îndivizibib democraţia este una şi in­ noastră, minorităţile , na­ " nientitlul'. dd - fidelitate faţă zilei tale de naştere. îţi urez cetarea din Viaţă, după o
mtlftă sănătate, fericire şl no­
sciirtă si grea suferinţă, a ce­
de'patria comună.
"
Frontul Salvării Naţio­ divizibilă. Nu poate exista ţionale vor avea posibili- - roc. mulţi ani J« Daritis. lui eatm a fost un bun ţi iu­
(176SS>
nale condamnă cu hotărîre dbmocraţie distinctă numai tatea realiz'ătii,; fără nici O - Frontul. -Salvării.' N aţi°‘ • De ziua ta, Angeia, Iţi bitor soţ
politica promovată de fosta pentru români, sau numai îngrădire, a tâturor aspi­ nale îşi exprimă convinge­ doffm fericire şi multă sănă­ z Aic e a iw cOs t a c h e
(COSTELţ.
dictatură faţă de minorită­ pentru maghiari, sau pen­ raţiilor, atît din punctul de rea că aşezarea pe -baze noi tate. „La minţi, ani . Cel înmormîntatrea va avea loc
ţile naţionale şi declară so­ tru orice altă, naţionalitate. vedere aL.&rganiz.ării,_. cît - a. . raporturilor, Cthiee ' din dragi. 07655)' în ziua de 7 ianuarie, la ci­
lemn -că va realiza şi ga­ In căutarea soluţiilor pri- şi al afirmării intereselor ROmânia'.Va Cfeă uij climat mitirul Befan, ora 11, cu pte-
mortuară
core» de Ia Casa
rantai drepturile şi libertă- . yind o nouă aşezare a ra­ lor spfecifică.: - ’ de încredere şi preţuire re­ ' P I E R D E R I Deva. Nu te voi uita nicioda­
ţiie individuale şi colective porturilor naţionale în ţara Prin urmare, Frontul Sal­ ciprocă, ya conţriby^ la • i*IKRDUT legltftnaţie ser- ' tă, puiul meu drag. Flori şi
ale tuturor minorităţilor noastră, ţie inspirăm din vării îNaţionaîe .prosJmnă ; coftsolidar^ş -prieteniei, din­ vlăa, eliberata d e ; Spitalul lacrimi .voi depune pe mor-
tudeţesn - Deva, .pe . numele
naţionale patrimoniul de/ gîndire u- 1. Recunoaşterea- şi- ga­ tre ^aţipneaf română.-^ţ ihi- Lepinzan neana. ’ O declar nu- . mîntul tău.' (J768V)
»•(. CU durere in suflet, fa­
In orogramu! -âu Fron­ manistă. din experienţa de­ rantarea drepturilor v şi li- f hîarţtătile' na^oţiâle^.ra; u- Iă. (17672) •' milia BlrSan Gheorgbe. expri­
tul Salvării Naţionale mocratică europeană-.— în bertăţiior individwato^şi co­ nfta'tea ,'dintre' foţî cetăţenii • • P1EBDHJT -cUue boxer mă sineere cotidâirimţe şl este
consideră incompatibilă cu primul rînd din, propriile lective ale minorităţilor na- , ţării, factor esenţial âî pr»o- bolnav,. Sub irâtameift. Ilăs- alături de cumnata ier vale-
Be-
caracterul democratic al tradiţii, declaraţia Adunării ţionale prin nouă Corişti- ; gresuM ş î : al propăşirii punde la numele OlţJ. iele- . rica ia greaua - despărţire de
compens». -Hunedoara,
scumpuI rf * o v N * .f voin uita
revoluţiei săvîrşite orire Naţionale de la Alba Tui ia tu tio a tării. ' ; României. ' . ■ fon 12160. niciodată. 7176811
REDAU ţIA- 9 1 ADMlNRăi KA fIA j i HU> Deva, su. Di. ReUuGipzâ, nr. 35. leietoahg; 1X275, 12157, l i m . l*S e«t 72288. TIPAR UL t Tipogralia &PÎ&, ştr.,23 Jtagusl» '«tt. 275. / <4065