Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_120

L I S E R T A T E, D E M O C R A Ţ I E , A D E V A R 1

CU VÎNTUL LI BER

Anul % nr. 12» JOI, 24 M M 1990 4 pagini - 1 feti

* înălţarea I Ecouri în presa internaţională
i
i I
I
litică d la
Ifeiţte... n u d
Agenţie DPA a transmis* a
a nu introduce raporturi to­
i Domnului relatare despre comentariile Biesea s f tiebd «i taei ett diplomatiee asupra F.SN. de termeni de comparaţie în alte
ţâri din cstnl Europei şi ca­
i apărute fes publicaţi», din mai evidenţi trecerea te de­ talitate. In feud, Occidentul re intenţionează s i „depăşeas­
cu
spulberfnd
mocraţie,
i
nu s-a putut încununa
oriee
că" traumatismul din decem­
RJF. Germania după «degeri.
fl Naşterea ţi înălţarea kt cer sînt cela două ponţi, J Cotidianul .WestfMische N+ lauri prim sprijinirea înde­ brie.
( V «ale două scări mmunato oara jâ creatura ţi creata* I duiekten* «anei !b datele Cotidianul .Mannheimcr lungată a regimului ceauşes- La rîndul sin, ziarul .La
I rid său, cară ie ă ceru) şi pâmînlut, oare împacă pe o» I personale ai» lui Bfcsea e* Aforgen* eajBsotsozS tnlre cu. Stampa“ este de părere că
cu Dumnezeu, Cu tot aspectai Iar paradoxal, Naşterea j xbtX fi ««de rezerve ce i se altele: Deseori *te Romfada * triumful semiplebiscitar al
cu umilirea tui Dumnezeu p înălţarea cu fadumnezeirea j aduc drept reproş tavingăto- se foloseşte ciomagul te to­ In opinia ziarului .11 Gior- Frontului nu este numai ne»
omului, aceste două evenimente deosebit de «fx rulni Ia alegerile din Româ- cai argumentului. Au reieşit note", victoria lui * Ilieseu, avantajos în termeni de ima­
I ale cristologioi, foarte de a te contrazice, «e tnti u la plus existenţa (1 te fi falsuri electorale, Sueeesol chiar daci este contestată de gine internaţională, dar este
* alcătuind axa creştinismului primar p, totodată, calea atinuare a vecinului aparat răsuni tor «I la! Reari nu unii, este categorici şi apa- şi incomod, tntr-adevăr, cu
(lumină, prin cere te îmbină cerţii şt pâmintut. guvernare au constituie o rezidi teşi te aceste cazuri, . te consolidată do rccunoaş- aceste trei sferturi din sufra­
. Sfîntol evanghelist luea, dm o cărui evanghelie prea credibili pea­ teriato: te ochii românilor,) $ £ * din partea Statelor U- giile parlamentare obţinute,
I citit pericopa ia praznicul Înălţării Domnului, arată na nou Început. Noua marcaţi de autoritarism, el1 â „corectitutSmi" alege- Ini Ilieseu nu li va fi uşor
" chip neîndoios că după ce ra'ţntuitorvl a înviat din iueere va avea misiunea reprezintă garanţia unui vii- să construiască acea „maro
I s-a arătat ucenicilor tăi pe care văzîndtw^ care el o pro-
* împărţi răs-
I oarecum «periaţi de apariţia ta, tpp perspectiva mii-
nălucă, a cerut merinde fi
este o
I lor „o bucată de peşte fript fi wt __ de de concedieri ce vor fi
spunîndu-le printre altele : „lată, trimit Tdgc
lui Meu între voi, «ar voi şedefi In cetatea U . geri în România te doreş- ce pe calea spre economi Românii au apro-
de mată, asociaţi cu presiuteX
I mufui pîftă ce vă Veţi îmbrăca cu puietea d e sus. S revenirea la stabilitate po­ ---- II--- icest proiect, care nu are (Continuare în pag. a 4-a)
scos p e eî afară, pînă 1n Vitania, bînecuvîntîodu-i ' ■
I s-a înălţat la cer..." (Luca 24, 36-53).
Din-cuprinsul Sfintei Evanghelii se poate desprin :' w mmrmm w mmm* m w r mmm m mmm m mmm * mmm » mmm # mmm m m # mmm r i
1 plciR că Mântuitorul s-a înălţat la cer cu acelaşi corp ]
■ cu care s-a născut, a trăit între oameni, cu care a fost] [ Prizonier în vecinătatea
■'răstignit, îngropat şi apoi a înviat. Naşterea fi învieri
domnului sînt premise pentru înălţarea Sa la cer.
dacă; aceste premise au fost verificate de istorie, mărtu-
I ria şi crificg^ apostolilor, oare culminează cu îndoiala lui V (ui Tolstoi (I) J
Tomg, atunci,, cum e logic şi firesc, şi concluzia aceşti
( premise, adică înălţarea Domnului la cer, este reală fri* ♦’»; • v; ja ţ I Istoria - actul fundamental de identitate al unui po- |
oi/ • •
adevărată.
I ■ Odată .cu înălţarea la cer, activitatea. por, ae-a fost oferită trunchiată şi sulemenită, falsificată *
UIUIJMIVM «VJ *<«*«• UWII V1IUICU _ IMcSlQfUCQ I
Mînfuitarului pe pâmînt a încetat şi el jjirţ_.învafotor i jgotm dt^iweselor politice. Dar „istoriei îi estn^ j
I blînd şi.răbdător, care învaţă, ajută,’ famâdKeŞte bolnâ ea, cum dor de istorie adevărată ne este şi nouă. J
vii şi învie morţii se preschimbă în jude cunoaştem Letopiseţul real al românilor, fără |
I va fine seama' de faptele fiecăruia la jj creole artificial şi fSră culoarea exagerată a >
La Tftălfarea la cer, în Vitanie, fiind dev tente. Avem încredere în istorici, acum, cînd |
I aceştia s-au întristat cînd lisus le-a spusL He informare a fost scoasă de sub prohibiţie, iar «
1a cer şi numai- atunci se consolează cmc ' istoriografia poate urca din nou pe culmile unde a stat |
1 că nu-i va lăsa «orfani" ci le va trimite de la Tatăl rindea. J
,.a!t Mîngîietor", care să-i înveţe, să-i întărească şi să-i A Dar, pînă cînd ne va fi oferită adevărata noastră t
S sfinţeascăsfinţească. r! ’ 4 i cronică să plecăm, cu. pioşenie, fruntea la mărturiile I
I Preot CORNEL 1LICA - Şi să ştii că smt sătulă de raţii! celor ce au trâit-a, scriind-o cu faptă, cu sînge, cu* |
Desen de ALEXANDRU RUGESCU
ani de viaţă.
„POŢI SA CITEŞTI TRECUTUL Şl CLIPELE j
DREPTUL LA OPINIE LUI GRELE PE ZBIRCITURA FRUNŢII . . ;
ŞI-N GTNDURILE MELE. . ' I
-■din destăinuirile unui fost prizonier (august J
1944-iu n ie 1946). I
Războiul #c afla în plină nedumerire : ni se indica să .
desfăşurare îa noiembrie ’Vl, »n deschidem foc nici chiar |
Ca răspuns la scrisoarea zilele şi în nopjile urmă-: fivitate tl constituiau stu- tone, cu vîrfuri de peste
domnului dr. loan Marcu, toare, pentru că nu existat î liile de organizare contrac. 4 000 tone ? Şi în acest cînd am fost încorporat şi în situaţia că am fi atacaţi, j
publicată în ziarul „Cuvîn- nici un motiv să nu fiu"* iţate de întreprinderi, prin an, pe primele patru luni, repartizat pentru satisface­ Noaptea cc a urmat venea 1
tul liber" din 9 .m a ia .c ., alături de oamenii cu care intermediul cabinetului, cu mina a avut realizări co­ rea stagiului militar la după lungite ceasuri de tir »
doresc să relev cîfeva ele­ am colaborat în cele mai diferiţi specialişti care lu­ tate printre cele mai bune Şcoala de ofiţeri rezervişti nebunesc, şi tocmai de a- |
mente din activitatea mea, bune condiţiuni. Am lipsit crau în afara programului pe bazin, la aceasta contri­ nr. 3 — infanterie, din ceea ni s-a părut neobiş- *
aceasta şi în urma celor două zile, fiind chemat ta. de muncă. buind şi capacităţile de Cîmpulung—Muscel. După nuit şi îngrijorător de cal- §
două articole cu caracter Consiliul judeţean al Fron­ Dezinformarea dorită de producţie pregătite în anul marele bombardament avia- mă. Dimineaţa însă, peste *
tic americano—englez asupra noi s-a rostogolit tăvălugul ,
calomniator apărute fn tului Salvării Naţionale, autori merge mei departe trecut.
„România liberă" din da­ pentru alegerea primarului cînd se afirmă despre mine „Au devenit de notorie­ României, am :primit ordin soldaţilor sovietici, care f
tele de 20 şi 26 aprilie judeţului. că „s-a autopropus ca tate publică preocupările A ? luptă pe frontul Mol- ne-au dezarmat fără greu- '
1990, fără ca redacţia amin­ Se afirmă fn articol că membru al F.S.N. pe între­ acestuia pentru construirea devei, pornind într-acolo tate, împrăştiaţi cum eram |
titului cotidian central să am fost „cel oare preda prindere". Nu m-am aufo- de cabane, se scrie în arti­ în noaptea dc 14 aprilie (fuseserăm dispuşi la dis- I
facă epa mai modestă veri­ cursuri Ia universitatea po. propus, ci am fost propus cole. Intr-adevăr, benefi­ 1944, noaptea Sfintei In- tanţe apreciabile unii de î
ficare a autenticităţii ce­ litică". Da, am predat o- de mecanicul d e extracţie, ciind de fonduri de repa­ vieri. Am fost unitate de alţii, în grupe de cîtc cinci |
lor afirmate. cazional asemenea cursuri domnul Galik loştf, şi vo­ raţii capitale, s-au execu­ avangardă în zona cazema- oameni, în loc de 11). '
O fac cu convingerea pe teme economice şi de tat lucrări la cabana Lun­ lolor Duzpţi-Tibucani, zonă In zilele de 23 şi 24 |
că democraţia societăţii organizare a producţiei, tat de cei prezenţi: Faptul ca Florii, aflată în patri­ în care nu s-au dat lupte august deveniserăm toţi pri- %
partici­
că unii
dintre
noastre trebuie clădită pe aşa cum au făcuf-o zeci moniul minei. Cele două pînă în 19 august ’44, ata- zonieri şi, după regruparea |
principialitate _ şi adevăr, de specialişti din produc­ panţi şi-ou exprimat nemul­ aşa-zise „galerii de coastă" calorii evitînd impactul cu de la Miroslăveşli, a ur- J
ţumirea zgomotos nu m-a
că este datoria noastră, a sînt două beciuri pentru fortificaţiile şi cu terenul mat încolonarca şi pornirea 1
tuturor, să punem în evi­ ţie sau din cercetare ~ surprins, dm moment ce ei păstrarea produselor ali­ ce ne favoriza. Dar la spre Paşcani, cu amăgirea I
dentă _ calomniile care ies proieefare. Nu am predat nu scandau în acele zile mentare şi ambalajelor, amiaza zilei de 19 august că vom fi regrupaţi pen- *
niciodată . cursuri privind
uneori ta Iveală şi pot crea politica p.c.r. „Jos comunismul!”, ci beneficiarii amenajărilor s-a declanşat, pe întregul tru a lupta împotriva nona- (
confuzii nedbriîe. „Jos intelectualii !". făcute sînt mii de mineri front, un asurzitor şi nemai- ţilor. Eram foarte mulţi, -
Pentru început, cîteva re­ Nu am fost v„cfirectorul O altă afirmafie : „Ne- care, împreună cu fami* pomenit tir de artilerie, atît aproape întregul efectiv : |
feriri la articolul din 20 cabinetului municipal de mulfumirea minerilor fafă liilej au vizitat cabana în din partea românilor, . cîi din Regimentul 83 infante- »
aprilie, semnat de Şerban partid'1, ci al „cabinetului de modul cum a condus cadrul unor programe una­ mai ales din partea ar- rie existau 150 de ofiţeri I
llie, Rusu Constantin şi Gu- municipal de organizare" întreprinderea, dueînd-o la nim apreciate de petrece­ matei roşii. Am înţeles că prizonieri, lipsind doar c o -'
rigan Costică, plin de ine­ din cadrul Institutului cen­ dezastru". Despre ce „de­ re a timpului liber, nu mai exista nici o şansă mandantul şi adjunctul său, |
xactităţi şi interpretări ten­ tral de conducere şi in­ zastru" poate fi vorba cînd pentru noi, în seara dq 22 despre care nici azi nu se *
denţioase. Nu „am dîspS* formatică Bucureşti. De te în prima lună completă pe tng. BOGQAN BUJOR, august. Pe la orele 7-8 din Ştie nimic : au scăpat sau *
rut fără urmă pentru cel sediul acestuia, dtn Byîe- care am lucrat-o ca direc­ primarul seară, am recepţionat, prin nu ? — şi dacă da, atunci I
aproape 4000 de oameni*, varduf V. I, Miciurin 8-10, tor la I. M. Petrîla, septem­ judeţului Hunedoara radio şi telefon comunica­ cum ? ! (Va urma), '
cum se afirmă. Am fost eram coordonat şi îmi pri- brie 1986, s-a înregistrat o tul privind armistiţiul, în­ \
prezent te mină şi în ziua fneam _ salariul, ca director producţie niedîe zilnică de soţit de indicaţiile reluate NATALIA VASIU
şi fh noaptea de 22 decem­ al unui cabinet tehnic al 2375 tone, iar în anul 1989 din cinci în " cinci minute După relatările domnului t
brie. Am fost prezent îa cana* principal obiect de o medie zilnică de 3 200 (Continuare în pag a 2-a) şi care ne-au adus multă ZAHARtA BRUTARU ’