Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_120
P. 2

CUVTNTUL  LIBER    NR.  120 <
       PAG.  2



                                                                                                                                                                  TELEVIZII
                                                                                                                                                                    ROMA
                                                                                                                                                                10.20 Actualităţi
           După  noi,  potopul ■  ■  ■                                                                                                                          10,30  Hristoa .S-
                                                                                                                                                                 -  Transruisi
                                                                                                                                                                    de  la  Cati
         Deşi  sînt  bine  cunoscute   tivele"   luate   de  cei  ce                                                                                               trlartalci  1
        prevederile  Decretului  nr.   şi-au  asumăt  răspunderea                                                                                               12,00  Preunlver
        42/1990,   scopul   acestuia   de  a  conduce  treburile  sa­                                                                                               *  Curs  ■
                                                                                                                                                                     Italiană
        fiind  acela   de  a  asigura   tului  se  numără  preluarea                                                                                               * Limba
                                                                                                                                                                     comoar
        mai  buna folosire  a  pămîn-   a  o  serie  de   bunuri  ale                                                                                           13,05  Armonii
        tului  în  vederea „.Creşterii   fostei  cooperative  agricole,                                                                                         13.20 Actualităţi
        producţiei  agricole,  se  mai   între  care  120  tone  cartofi,
        întîlnesc  situaţii  cînd  im­  îngrăşăminte  chimice,'  165                                                                                            15.00  Teieglob
                                                                                                                                                                15.30  Panoramă
        portante  suprafeţe  de’ teren   litri  ţuică,   mijloacele  de                                                                                         16.00 Rugby
        rămîn  în  paragină,  nefiind   transport.   De  asemenea,                                                                                                 Franţa--!!
                                                                                                                                                                    Campione
        cultivate  la  vreme.   Dar,   fără  nici   un  drept  şi< ti­                                                                                             pean
        să  ne  referim   la  un  caz   tlu,  domnul;  Ştefan  Crişan                                                                                              Transmişi
                                                                                                                                                                   tă  de  la
        concret.   Este  vorba   de   şi-a  însuşit   cazanul   de                                                                                              17.30  Teleşcoale
        satul  Săiciva,  unde  6. su­  fabricat  ţuică,  iar - domnul                                                                                              *  Curs
                                                                                                                                                                     italiană
                                                                                                                                                                17,55  Imagini  d
       prafaţă  de  peste  40   de   Doru  Lupşa  s-a  ocupat  de                                                                                               10,05  Mica  put
        ha  (unele  parcele   situate   „valorificarea"   cartofilor.                                                                                              micul  eci
        chiar  în  lunca  Mureşului   Pentru  a  destrăma  secto­                                                                                               18.10  Adevărul
                                                                                                                                                                   artistic
                                 rul  zootehnic,  o  parte  din
        —  n.n.),   nu  primise  nici                                                                                                                           19.10 Desene  a
                                                                                                                                                                19.30  Actualităţ
        un  fel  de  sâmînţă  pînă  ia   animale  au   fost  predate                                                                                            20.15  Invitatul
                                 unui  complex  zootehnic.                                                                                                      21.15  Romail-fo
       jumătatea   lunii'   mai (!).   Ca  şi  cînd  după  noi  ar                                                                                                 „TESS“
        Gauza  o  constituie  faptul                                                                                                                               Producţie
        că pămîntul  dat  în  folosin­  urma  potopul,   s-au  luat,                                                                                               rilor  eng
                                                                                                                                                                   Prima  pe
                                 care  c*um  a  apucat,  şi  alte
        ţă  îndelungată  a^ fost  îm­                                                                                                                           22,35  Actualităţ
                                                                                                                                                                22.50  Pro-musit
        părţit  după  bunul  plac  al   materiale  ca:  ţeava  de  la                                                                                              „Vă  plac
                                 padocuri,  ţiglă,  plăcile  ţie
        unor  oameni  ce  s-ău  eri­                                                                                                                               Concert
                                                                                                                                                                    (II)
       jat  în  postura   de  expo­  azbociment.  De  toate  cşle   Această  îtnagiae  este  încă  una  dintre  cele  inter zise  spre  publicare  pînă  la  Revoluţie.  Varianta  de  intra­  23.50  Telesport
                                 ce  ş-au  petrecut  aici  .fiu   re  în  oraş  a  fost  construită  clandestin,  «a  şi  gara  Devei.  Iniţiativa  construirii  sale   din  diferite  fonduri  şi  fără   0,10  Tele-top
        nenţi  ai  sătenilor,  reparti-                                                                                                                            Redactor
       zîndu-li-se   unor  cetăţeni   este   deloc   străin   nici •   aprobare  a  aparţinut  fostului  prim-secretar  Radu  Bălan,  ior  festivitatea  de  inaugurare  a  avut  loc  chiar  sub   din
                                                                                                                                  Foto  NICOLAE  GHEORGHIU
                                                              viaductul  ăinim agino,  undo-  o  oferit  constructorilor,'. :po  b<M>ii  săir o   masâ  festivă.
       suprafeţe  mult  mai  mari   •domhul   Nicolae  Busuioc.                                                                                                    R  A b
       deeît  cele  la  care  aveau   ScVă-. lotuşi   a ' mai^^ffiŞjp                                                   PE AGENDA  PRIMĂRIILOR                   SELECŢIUNI
       dreptul  după  lege,  pe  care   îieîmpărţit,  nişte  silo*  şj                                                                                          GRAMUL  I  s
                                                                                                                                                                NAL.  Emislun
                                 ceva  îngrăşărfiinte  chimice,
                                                                                                                                                                        cor
       însă  nu  le  pot  lucra  cu'                            O   NOUĂ  EMISIUNE A STUDIOULUI                                                                 portaje,   infc
                                                                                                                                                                relatări»
       forţe  proprii.  In  plus,  te­  ca  şi  gustul  amar  al  celor   DE  TELEVIZIUNE  DEVA                                                                 muzică  l- 7,00
                                                                                                                                                                ndi  ;
       renul  cu  pricina  a  rămas   140   de  pensionari,   care                                                                                             tru  tlck.   1  n
                                                                                                                                                                        i
                                 acum sînt în căutarea  drejjţ-   Dapă  cum  ne-a  informat  domnul  ing.  Marcel  LazăK
       disponibil,   nerevendicîn-                       ‘Studioul  de  televiziune  Deva  va transmite  vineri,  25  mai;                                      9,05  PubUe  —
                                                                                                                                                                public;  10,00 '
       du-1  nimeni  să-l  mai  mun­  turilor.   Să  fie  oare  a-   in  jurul  orei  zero  (după  terminarea. emisiunii  TVR),  *    şi  curăţarea             Varietăţi  folcl-
                                 cestea  cele  mai  bune  me­                                                                                                  Transmisiune
       cească.                                           ăouâ  emisiune,  cu  un  bogat  program  de  informaţii,  re-,                                        tedrala  Patriai
                                 tode  de  răzbunare asupra   fiortaje,  publicitate,  muzică,  film  în  serial  etc.  Progra­
         Dincolo  de  toate  aces­                                                                           *  In  municipiile   şi  oraşele   In   acest  scop,  ar  fi  bine  de   ne.   Praznicul
                                 necazurilor   pricinuite  de   mul  va  fi  reluat  Sîmbătă,  26  mai,  incepînd  cu  ora  6,30.                               12.00  ştiri;  12,
       tea,  aici  nu  pot  fi  trecute                     îi  informăm  ne  telespectatori  cS  nrogramiil  Studiou-  judeţului  nostru,   primăriile  ‘ pus   în  valoare  propunerile   to  muzical;  J
                                 abuzurile  săvârşite  în  coo­                                             ţttu  aproape  zilnic  un  dialog   domnului   primar   Nicolae   meridian  ‘
        cu  vederea  nici  alte  aspec­                  lui  din  Deva  poate  fir&epţionat  pe  -                                                             relatări,   cor
                                 perativizarea   agriculturi   localităţile  Deva,  Hunedoara,  Haţeg,  Orăştie,  Călan,  lua.  Cu  unităţile   Grupului  între­  Muntoiu   de  la   municipiul
                                                                                                                                                                informaţii
                                                                                                                                                                         $
        te  ce  cad  sub  . incidenţa   satului.         r iOCdllutUie  DcVd»  nuiituuu»“ *  •*  T   *   .  i.  ,_  1  prinderilor   de   Gospodărie   Deva,  pentru  ca  şi  Ia  acti­  15.00  Avanpre
                                                          Simeria.  Crişcior şi  parţial Brad
       infracţiunilor  contra  avu­                       ţul  flunedoara,  precum  şi                      ^Comunală  şi  Locativă  pe  sea-   vitatea  de  salubritate   acolo   dio;  16,00  RU|
                                                                 -
                                                                       -------------=  Alba  Iulia,  Sebeş,  Cugir,  Zlat-»
       tului  obştesc,  între  „iniţia­  NICOLAE  îiRCOB  na  din  judeţul  Alba.                    ...  . ,  m a  salubrizării,  întreţinerii  şi   unde  există  condiţii,  să   se   —  România.  '
                                                                                                                                                                ne  directă  di
                                                            Recepţia  pe  televizoarele  color   şe  face  pe  ultima   jfă  d rl-llor.  : a  colec-   lucreze,  şi  în  două  schimburi,   18.00  Orele  se
                                                             -mi»  care  este- specializată  pentru  video.       şi  transportului   gu­  iar,  pentţu  scurtarea  duratei   Radiojurnal  ;
                                                                                                            noiului  menajer  din  contai­  transportului  de  gunoi  spre   tru   radiofoxi
                                                                                                            nere.  Pentru  a  Ycspccta  ade­  rampe  să  fie   amenajate  u-   Lesnea  Rusali
                                                                                                                                                                tor -Eftimiu;  i
                                                                                                            vărul  trebuie  să  spunem  că,   nele   depozite  intermediare,   jurnal  ;  22,15
                            DREPTUL  LA  OPINIE               i »                                           G.I.G.C.L,  Deva  se  confruntă   proiectarea   unor  noi  plat­  *  Comentarii,
                                                                                                            jncă   cu  lipsa   unei  dotări'   forme   de  gunoi  prevăzute   respondenţe;
                                                                                                                                                                     Revista
                                                                                                                                                                0,30
                                                                                                                                      cu  hidranţi.
                         Democraţie “ si  calomnie                                                          tehnico  corespunzătoare  pen­  în  Toate  primăriile,  interesate   1,00—5,00  Non
                                                                                                            tru  a  putea  asigura  o  salu­
                                                                                                                                                                zical  nocturn.
                                                                                                                                                       salubri­
                                                                                                                                         îmbunătăţirea
                                                                                                            brizare
                                                                                                                   la  nivelul  cerinţelor.
                                                                                                            „In  prezent,,  ne  spunea   dl.   zării,  trebuie  să  încheie  din   CINE
           (Urmare  din  pag  1)  unor  asemenea  epitete.  Dar   :că  aşa  erau  numiţi,  mem­  m enţionaţii  în  cele   două   fing,  Nicolae  Ardelean,  direc­  timp  contracte   cu  unităţile   DEVA  i
                                                                                                                                                                Kung-Fu  (Pa;
                                  vreau  să  afirm   că  la  mina   brii  plini  saiş  supleanţi,  tofi_   m ateriale.  Spaţiul  nu  mi-o   tor  general  al  unităţii  men­  de  gospodărie  comunală  din   NEDOARA  :  1
                                  Petrila   s-a  muncit.   mai   conducătorii   principalelor   permite,  dar  .  dacă  va  fi   ţionate,   cu  personalul  exis­  care   să  reiasă  cu  claritate   dragoste  *   FJ
                                  bine   de  trei  ani  intr-un   întreprinde^    sau  instituţii   necesar   voi  reveni.   Pînă   tent   se  pot  curăţa   doar   străzile,'  suprafeţele  şi  perio­  întoarce-'"***
           Aşa  cutn. era  firesc,. scri­  clim at  colegial,  bazat   pe   din  municipiu.   Sem natarii   atunci  îm i   exprim   doar   2 263 603  mp  pe  zi,  faţă  de   dicitatea  efectuării  serviciilor   A );   i
                                                                                                                                                                       teri
         soarea   adresată  ziarului   un  dialog  oermanenf  de  Iq.   articolului   ştiu,  dar  pro­  nedum erirea  că  Şerban  Llie   4 583 793 .mp  cît  ar  trebui  să   de   curăţenie.   Pînă   acum,   seara  ţ  le  plE
                                                                                                                                                               nora
         „Rom ânia  liberă"  nu  putea   brigadier  la  director  pen­  babil  apreciază   că  nu  e   îndrăzneşte   şă  vorbească   „vadă"  mătura  zilnic.   Tot­  unele  primării   de  la  oraşe   (Flacăra);  PJ
                                                                                                                                                                Fluturii  sînt
         fi   urmată  deeît  de   un   tru   adopfa-ea  deciziilor.   cazul  s-o  spună,  deşi  fap ­  în  numele  m inerilor  petri-   odată,  ne  confruntăm  cu  lip­  întocmesc  comenzi  „la  gene­  rîng);  întoan
         „ecou"  la  fel  de  tendenţios   Firesc,  au  fost  şi  înlocuiri   tele   sînt  bine  cunoscute   leni.  In  prim ul  rînd  pentru   sa  unor  mijloace  de  trans­  ral"  eoreetîndu-se   la  sfîrşi-   (Victoria);  Un
         şi   de  incorect.  Caracterul   din  funcţii:  cei - incapabili,   la  Petrila  :  în  toată  perioa­  că  nu  lucrează  la  această   port  adecvate,   a  containere­  , tul  lunii,  cînd  încep  discuţii­  Jazzul  (Uniret
         organizat  .  al  acestei  aşa-  .   indisciplinaţi,  sau  afacerişti   da  în  care  am   lucrat  ca   mină,  uitînd  parcă  faptul   lor".  le  între  primării   şi  unităţi   Fluturii   sîi
                                                                                                                                                                (Cultural)^  r
         zise  reacţii  spontane  reiese   au  lăsat  locul   unor  con­  director   am  fost  într-un   că   de  trei   ori  adunarea   Ce  se  poate  face   pentru   privind  plata  serviciilor,  care,   Faleze  de  nis
         din  însăşi  lecturarea  cîtor-   ducători  tineri,  -şefi  de  bri­  conflict  permanent  cu  pri-“   generală  q  votat  . exclude­  a  se  asigura   o  soluţionare   de  multe  ori,  nu   reprezintă   farul);  LONE;
         va   date   calendaristice.   găzi,  maiştri   sau  şefi  de   mii  secretari  Resiga  şi  Pă-   rea  sa  din  colectiv ?  corespunzătoare  pentru   că  ■  real  nici  cantitatea  nici  cali­  Yang   (Minei
         Dacă  pentru  prim ul  articol   sectoare  care,  prin   com ­  ducel.  Cauza  ?   Faptul  că   De  asemenea,  le  ream in­  străzile  să  fie  curate  (şi  vara   tatea  lucrărilor  efectuate  de   CÂNI;   Deta
                                                                                                                                                                (Retezat);  BR.
         redacţia  cere  „scuze"   că   petenţă   ş i  pasiune,   au   am  înţeles,   să-rai  practic,   tesc   celorlalţi  semnatari   Stropite  cu  apă)  iar  gunoiul   E.G.C.L.   Numai  prin  con­  oaselor  (Zara
         s-a  rătăcit ..patru  săptămîni   făcut  să  crească   realiză­  corect  profesia,   să  acord   că  prin  aportul  modest  al   ridicat  la  timp,  pentru   ea   tracte  ferme  se  poate  întocmi   BABARZA  :
         printre  c e le 'cîte v a   mii  so­  rile  minei  cu  40  la  sută   atenţia   cuvenită   tuturor   unora  din  dînşii  în  produc­  igiena  să  domnească   peste   şi  respecta  un  grafic  perma­  peste  mări  —
                                                                                                                                                                     ORAŞ'
                                                                                                                                                                rul);
         site  zilnic  la  redacţie,  pen­  pe  intervalul  a  numai  doi   laturilor  procesului  de.  pro­  ţie  nu  sînt   reprezentativi   tot?  In  primul  rînd,  îmbu­  nent  pentru  curăţarea  cores­  seară  dansăn
         tru  „ecou l"   m inerilor  ce-l   ani.   Despre  clim atul  exis­  ducţie   (abataje,  dar   şi   pentru  ansam blul   colecti­  nătăţirea  dotării  tehnice   cu   punzătoare   a  căilor  publice,   !ie  (Patria);  t
         au   îrt  frunte  pe   Zuică   tent  consider   că  voflbeşte   deschideri,  pregătiri,  între­  vului  de  muncă  al   minei   15  automăturători  mari,  din   se  poate  stabiliza   forma  de   fui  de  puşcă
                                                                                                                                                                GEOAGIU-BÂ
                                  suficient  de  bine  faptul  că   ţinere)   şi  ara  refuzat   şă   Petrila.  import,  necesare  pentru  căi­  muncă  şi  întări  disciplina.  In
         M arin   au  fost  suficiente                                              Pentru  a  pune   în  evi­                        acest  context,  :  unităţile   de   mouche  (Casi
         doar  două  zile   (24  şi  25. a-   în  trei  ani  efectivul  minei   aplic  politica  incompetentă   le  publice,   25  automătură­                  ră);  HAŢEG:
                                                                                                                                                                teni  I-II  (Dac
         prilie)  pentru  ca  m aterialul   a  crescut  de   la  2,800  Iq   a  supraplasării  cu  orice  preţ   denţă  integritatea  şi  lo g i­  tori  mici,   pentru  trotuare,   '.gospodărire  comunală  cer  ea   împăcarea  ;
                                 4 400  de  cadre,  Petrila  fiind,   a  „posturilor  în  cărbune",   ca  autorilor,  citez  încheie­  pieţe  publice  şi  alte  locuri,   asociaţiile   de  locatari   să
         datat   „Petrila,   23  aprilie                                          rea  sforăitoare   pe  care                         preia   pe  bază  de  proces-   Pompierul  at
         1990"  să  treacă  prin  „ fil­  alături   de  I.M,  Paroşeni,.   care  era  propovăduită,  de     400  de  containere  de  4  mc                      reşul);  ILIA
                                  singura  m ină  ce  înregistra   atotştiutorii   prim-secretari-   aceştia  o  f a c :   „Vă  mul­  şi   28  autocontainere.   Se   verbal  punctele   gospodăreşti   pe  rîu  (Lumi
         trul „exigent"  al  secretaria­
                                  un  excedent   de  forţă  de   '  menţionaţi')  şi  care  a  adus   ţumim   dom nilor  ziarişti.   mai  pune  problema  amena­  —  zonele   cu  containere   —
         tului  de  redacţie,  prin  ope-  -
                                 'muncă:  şi  şi-ar  fi   putut   o  serie  de  mine  într-o  si­  Vă  mulţumim   din  adîncul   jării,  la  Petroşani,   Deva  şi   în  stare  de  curăţenie  şi  care,   V R E I
         rafiile   tipografice,  şi   să   desfăşura   activitatea  fără   tuaţie  dificilă  sub  aspectul   sufletelor  noastre  pline  de   Hunedoara  a  trei  staţii   de   împreună  cu  cetăţenii,  să  Ic   Pentru  azi:
         apară  în  ziarul   „Rom ânia                                                                                                                          de  încălzire  ;
                                  m ilitari.   Această   atracţie   capacităţilor  de  producţie.   piatră şi cărbune,  pline  de   sortare  şi  incinerare  a  gu­  întreţină  corespunzător.
         liberă"  din  26  aprilie  1990.'   pentru  mina   Petrila  ar  fi   Rezultatul  ?  Intr-o  şedinţă   sete  de  dreptate  şi  adevăr.   noiului.   Dar  cînd  vor   fi   La   asigurarea  unei  salu­  continua  şi  5
                                                                                                                                                                terval.  Cerul
         A devărat  record  de  opera­
                                 fost  posibilă   în  condiţiile   penibilă  prin  lipsa  de  ar­  „R om ânia  lib e ră ”  este  zia ­  onorate   cerinţele   acestea ?   brităţi  civilizate  şi  hepoluan-   riabil.  Izolat
         tivitate  din  partea  redac­  clim atului   viciat   înfăţişat   gumente  logice,  fostul  birou   rul,  inim ilor  noastre".  Nimeni  nu  poate  da  un  răs­  te  trebuie   să-şi  a,dueă  con­  ploi,  mai  ale
                                                                                                                                                                ter  de  avers
         ţiei  ziarului   „Rom ânia  li­  de  „binevoitorii''  autori ?  al  comiteţului   m unicipal   Este  clar.-  la  aşa  sufle­  puns  precis.  Pînă  atunci,  pro­  tribuţia  fiecare  locuitor   tî-   .şi  de  descăr
         beră"  !                                         p.c.r.  m-a  sancţionat   cu                                                năr  sau  vîrstnic.  Cum  ?  Prin   ce,  mai  frecv
                                   Cîteva   cuvinte   despre                      te,  aşa  articole  I  D incolo   blema  care  trebuie  să  stea
           La  ce   se  referă  aceste   afirm aţia  că  „ar  fi  dus  la  „vot  de  blam ",   sancţiune   de  calom nii   sau  de  ab­  în  centrul  preocupărilor  uni­  cultivarea   spiritului  de  or­  şituj  interval
         „completări."  ?   La   aşa-   sigura   avansare  a  aces­  cu  termen   de  ridicare  în   surdul  unor   afirm aţii,  se   tăţilor  de  gospodărie   comu­  dine  şi  curăţenie  pe  străzi  şi   va  sufla î
                                                                                                                                                                moderat  dirf
         zisul  sistem  de  conducere   tuia   pe  treptele  ierarhiei   vara  anului  trecut  şi   pe   repetă  însă  întrebarea  cu-   nală  se  referă  la   întărirea   trotuare.   Să   nu  aruncăm   peraturile  mi
         dictatorial,  la  cadrele  care   totalitariste".   N u   înţeleg   care   am  „purtat-o”  pînă   care,  ne  confruntăm  destul   ordinii  şi  a  disciplinei,  fo­  hîrtii,  chiştoace,  diferite  am­  cuprinse   înt
         au  părăsit   mina,  la  şire­  prea  bine  această  afirm a­  în  decem brie  1989,  deoa­  de   frecvent   în  ultimul-   losirea  mai  deplină  a  capa­  balaje   la   întîmplare,   pe   grade,  iar  e
                                                                                                                                                                între  23  şi  2
         tenie,  fire  răzbunătoare  şi   ţie  confuză,  dar  vreau  să   rece  am. refuzat  să  mă  pre­  timp  :   libertatea  în  expri­  cităţilor  existente  —  1555  de   unde  trecem,  să  folosim  coşu­  La  murite,
         alte  afirm aţii  izvorîte  din.   fac  cîteva  referiri  la : pozi­  zint   în  şedinţa   în  care   mare,  care   constituie  una   containere,  49  autocontainere   rile  de  gunoi   amplasate  în   continua   să
                                                                                                                                                                zească  uşor.
         tr-o  răutate  şi  incorectitu­  ţia  mea  ca   membru  p.c.r.   urma  să  fiu,  chipurile,  rea­  din  noile  cuceriri  ale  Re­  şi  14  autogunoiere  -    din   toate  zonele   de  circulaţie  a   riabil.  Izolat
         dine   îm pinse  la  extrem.   Am   făcut  parte  din  com i­  bilitat.  voluţiei   din   Decembrie,   care  se  află   în  funcţiune   pietonilor,  să  asigurăm  cură­  averse  de  pl
         N u  consider  că  e  necesdr   tetul  m unicipal,  nu  ca. mem­  A r  m ai  fi  de  spus  unele   va  oferi  o  tribuna  de  ex­  31  de  autocontainere  şi  10’   ţenia   în  jurul  containerelor.   te  de  frecve
         s ă 'm ă   explic,   lăsînd   în   bru  plin,  'ci  supleant.   N u   lucruri  despre   onestitatea   prim are  pentru   calom nia­  autogunoiere,   compactoare   Să  fim  civilizaţi  I   O  facem   Gări  electrice
                                                                                                                                                                după  amiază
         seama  celor  ce  mă  cunosc   am  cerut-o,   ci  am   fost   şi  aportul   profesional   ai  tori  sau  sufletele  îm bibate   pentru  transportul   a  -peste   pentru  noi,  pentru  sănătatea   pînă  la  mode
         să   aprecieze   tem einicia  numit  din  oficiu,   pentru  unora  dintre  sem natarii  sau  în  răutate ?  A r  fi  păcat..  497 000  mc  gunoi  din  care,   noastră.  Izolat  ceaţă
                                                                                                            de  la  populaţie,  283 300  mc;  ,   SABIN  CERBO
                                               /
   1   2   3   4