Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_120
P. 2
CUVTNTUL LIBER NR. 120 <
PAG. 2
TELEVIZII
ROMA
10.20 Actualităţi
După noi, potopul ■ ■ ■ 10,30 Hristoa .S-
- Transruisi
de la Cati
Deşi sînt bine cunoscute tivele" luate de cei ce trlartalci 1
prevederile Decretului nr. şi-au asumăt răspunderea 12,00 Preunlver
42/1990, scopul acestuia de a conduce treburile sa * Curs ■
Italiană
fiind acela de a asigura tului se numără preluarea * Limba
comoar
mai buna folosire a pămîn- a o serie de bunuri ale 13,05 Armonii
tului în vederea „.Creşterii fostei cooperative agricole, 13.20 Actualităţi
producţiei agricole, se mai între care 120 tone cartofi,
întîlnesc situaţii cînd im îngrăşăminte chimice,' 165 15.00 Teieglob
15.30 Panoramă
portante suprafeţe de’ teren litri ţuică, mijloacele de 16.00 Rugby
rămîn în paragină, nefiind transport. De asemenea, Franţa--!!
Campione
cultivate la vreme. Dar, fără nici un drept şi< ti pean
să ne referim la un caz tlu, domnul; Ştefan Crişan Transmişi
tă de la
concret. Este vorba de şi-a însuşit cazanul de 17.30 Teleşcoale
satul Săiciva, unde 6. su fabricat ţuică, iar - domnul * Curs
italiană
17,55 Imagini d
prafaţă de peste 40 de Doru Lupşa s-a ocupat de 10,05 Mica put
ha (unele parcele situate „valorificarea" cartofilor. micul eci
chiar în lunca Mureşului Pentru a destrăma secto 18.10 Adevărul
artistic
rul zootehnic, o parte din
— n.n.), nu primise nici 19.10 Desene a
19.30 Actualităţ
un fel de sâmînţă pînă ia animale au fost predate 20.15 Invitatul
unui complex zootehnic. 21.15 Romail-fo
jumătatea lunii' mai (!). Ca şi cînd după noi ar „TESS“
Gauza o constituie faptul Producţie
că pămîntul dat în folosin urma potopul, s-au luat, rilor eng
Prima pe
care c*um a apucat, şi alte
ţă îndelungată a^ fost îm 22,35 Actualităţ
22.50 Pro-musit
părţit după bunul plac al materiale ca: ţeava de la „Vă plac
padocuri, ţiglă, plăcile ţie
unor oameni ce s-ău eri Concert
(II)
jat în postura de expo azbociment. De toate cşle Această îtnagiae este încă una dintre cele inter zise spre publicare pînă la Revoluţie. Varianta de intra 23.50 Telesport
ce ş-au petrecut aici .fiu re în oraş a fost construită clandestin, «a şi gara Devei. Iniţiativa construirii sale din diferite fonduri şi fără 0,10 Tele-top
nenţi ai sătenilor, reparti- Redactor
zîndu-li-se unor cetăţeni este deloc străin nici • aprobare a aparţinut fostului prim-secretar Radu Bălan, ior festivitatea de inaugurare a avut loc chiar sub din
Foto NICOLAE GHEORGHIU
viaductul ăinim agino, undo- o oferit constructorilor,'. :po b<M>ii săir o masâ festivă.
suprafeţe mult mai mari •domhul Nicolae Busuioc. R A b
deeît cele la care aveau ScVă-. lotuşi a ' mai^^ffiŞjp PE AGENDA PRIMĂRIILOR SELECŢIUNI
dreptul după lege, pe care îieîmpărţit, nişte silo* şj GRAMUL I s
NAL. Emislun
ceva îngrăşărfiinte chimice,
cor
însă nu le pot lucra cu' O NOUĂ EMISIUNE A STUDIOULUI portaje, infc
relatări»
forţe proprii. In plus, te ca şi gustul amar al celor DE TELEVIZIUNE DEVA muzică l- 7,00
ndi ;
renul cu pricina a rămas 140 de pensionari, care tru tlck. 1 n
i
acum sînt în căutarea drejjţ- Dapă cum ne-a informat domnul ing. Marcel LazăK
disponibil, nerevendicîn- ‘Studioul de televiziune Deva va transmite vineri, 25 mai; 9,05 PubUe —
public; 10,00 '
du-1 nimeni să-l mai mun turilor. Să fie oare a- in jurul orei zero (după terminarea. emisiunii TVR), * şi curăţarea Varietăţi folcl-
cestea cele mai bune me Transmisiune
cească. ăouâ emisiune, cu un bogat program de informaţii, re-, tedrala Patriai
tode de răzbunare asupra fiortaje, publicitate, muzică, film în serial etc. Progra
Dincolo de toate aces * In municipiile şi oraşele In acest scop, ar fi bine de ne. Praznicul
necazurilor pricinuite de mul va fi reluat Sîmbătă, 26 mai, incepînd cu ora 6,30. 12.00 ştiri; 12,
tea, aici nu pot fi trecute îi informăm ne telespectatori cS nrogramiil Studiou- judeţului nostru, primăriile ‘ pus în valoare propunerile to muzical; J
abuzurile săvârşite în coo ţttu aproape zilnic un dialog domnului primar Nicolae meridian ‘
cu vederea nici alte aspec lui din Deva poate fir&epţionat pe - relatări, cor
perativizarea agriculturi localităţile Deva, Hunedoara, Haţeg, Orăştie, Călan, lua. Cu unităţile Grupului între Muntoiu de la municipiul
informaţii
$
te ce cad sub . incidenţa satului. r iOCdllutUie DcVd» nuiituuu»“ * •* T * . i. ,_ 1 prinderilor de Gospodărie Deva, pentru ca şi Ia acti 15.00 Avanpre
Simeria. Crişcior şi parţial Brad
infracţiunilor contra avu ţul flunedoara, precum şi ^Comunală şi Locativă pe sea- vitatea de salubritate acolo dio; 16,00 RU|
-
-------------= Alba Iulia, Sebeş, Cugir, Zlat-»
tului obştesc, între „iniţia NICOLAE îiRCOB na din judeţul Alba. ... . , m a salubrizării, întreţinerii şi unde există condiţii, să se — România. '
ne directă di
Recepţia pe televizoarele color şe face pe ultima jfă d rl-llor. : a colec- lucreze, şi în două schimburi, 18.00 Orele se
-mi» care este- specializată pentru video. şi transportului gu iar, pentţu scurtarea duratei Radiojurnal ;
noiului menajer din contai transportului de gunoi spre tru radiofoxi
nere. Pentru a Ycspccta ade rampe să fie amenajate u- Lesnea Rusali
tor -Eftimiu; i
vărul trebuie să spunem că, nele depozite intermediare, jurnal ; 22,15
DREPTUL LA OPINIE i » G.I.G.C.L, Deva se confruntă proiectarea unor noi plat * Comentarii,
jncă cu lipsa unei dotări' forme de gunoi prevăzute respondenţe;
Revista
0,30
cu hidranţi.
Democraţie “ si calomnie tehnico corespunzătoare pen în Toate primăriile, interesate 1,00—5,00 Non
tru a putea asigura o salu
zical nocturn.
salubri
îmbunătăţirea
brizare
la nivelul cerinţelor.
„In prezent,, ne spunea dl. zării, trebuie să încheie din CINE
(Urmare din pag 1) unor asemenea epitete. Dar :că aşa erau numiţi, mem m enţionaţii în cele două fing, Nicolae Ardelean, direc timp contracte cu unităţile DEVA i
Kung-Fu (Pa;
vreau să afirm că la mina brii plini saiş supleanţi, tofi_ m ateriale. Spaţiul nu mi-o tor general al unităţii men de gospodărie comunală din NEDOARA : 1
Petrila s-a muncit. mai conducătorii principalelor permite, dar . dacă va fi ţionate, cu personalul exis care să reiasă cu claritate dragoste * FJ
bine de trei ani intr-un întreprinde^ sau instituţii necesar voi reveni. Pînă tent se pot curăţa doar străzile,' suprafeţele şi perio întoarce-'"***
Aşa cutn. era firesc,. scri clim at colegial, bazat pe din municipiu. Sem natarii atunci îm i exprim doar 2 263 603 mp pe zi, faţă de dicitatea efectuării serviciilor A ); i
teri
soarea adresată ziarului un dialog oermanenf de Iq. articolului ştiu, dar pro nedum erirea că Şerban Llie 4 583 793 .mp cît ar trebui să de curăţenie. Pînă acum, seara ţ le plE
nora
„Rom ânia liberă" nu putea brigadier la director pen babil apreciază că nu e îndrăzneşte şă vorbească „vadă" mătura zilnic. Tot unele primării de la oraşe (Flacăra); PJ
Fluturii sînt
fi urmată deeît de un tru adopfa-ea deciziilor. cazul s-o spună, deşi fap în numele m inerilor petri- odată, ne confruntăm cu lip întocmesc comenzi „la gene rîng); întoan
„ecou" la fel de tendenţios Firesc, au fost şi înlocuiri tele sînt bine cunoscute leni. In prim ul rînd pentru sa unor mijloace de trans ral" eoreetîndu-se la sfîrşi- (Victoria); Un
şi de incorect. Caracterul din funcţii: cei - incapabili, la Petrila : în toată perioa că nu lucrează la această port adecvate, a containere , tul lunii, cînd încep discuţii Jazzul (Uniret
organizat . al acestei aşa- . indisciplinaţi, sau afacerişti da în care am lucrat ca mină, uitînd parcă faptul lor". le între primării şi unităţi Fluturii sîi
(Cultural)^ r
zise reacţii spontane reiese au lăsat locul unor con director am fost într-un că de trei ori adunarea Ce se poate face pentru privind plata serviciilor, care, Faleze de nis
din însăşi lecturarea cîtor- ducători tineri, -şefi de bri conflict permanent cu pri-“ generală q votat . exclude a se asigura o soluţionare de multe ori, nu reprezintă farul); LONE;
va date calendaristice. găzi, maiştri sau şefi de mii secretari Resiga şi Pă- rea sa din colectiv ? corespunzătoare pentru că ■ real nici cantitatea nici cali Yang (Minei
Dacă pentru prim ul articol sectoare care, prin com ducel. Cauza ? Faptul că De asemenea, le ream in străzile să fie curate (şi vara tatea lucrărilor efectuate de CÂNI; Deta
(Retezat); BR.
redacţia cere „scuze" că petenţă ş i pasiune, au am înţeles, să-rai practic, tesc celorlalţi semnatari Stropite cu apă) iar gunoiul E.G.C.L. Numai prin con oaselor (Zara
s-a rătăcit ..patru săptămîni făcut să crească realiză corect profesia, să acord că prin aportul modest al ridicat la timp, pentru ea tracte ferme se poate întocmi BABARZA :
printre c e le 'cîte v a mii so rile minei cu 40 la sută atenţia cuvenită tuturor unora din dînşii în produc igiena să domnească peste şi respecta un grafic perma peste mări —
ORAŞ'
rul);
site zilnic la redacţie, pen pe intervalul a numai doi laturilor procesului de. pro ţie nu sînt reprezentativi tot? In primul rînd, îmbu nent pentru curăţarea cores seară dansăn
tru „ecou l" m inerilor ce-l ani. Despre clim atul exis ducţie (abataje, dar şi pentru ansam blul colecti nătăţirea dotării tehnice cu punzătoare a căilor publice, !ie (Patria); t
au îrt frunte pe Zuică tent consider că voflbeşte deschideri, pregătiri, între vului de muncă al minei 15 automăturători mari, din se poate stabiliza forma de fui de puşcă
GEOAGIU-BÂ
suficient de bine faptul că ţinere) şi ara refuzat şă Petrila. import, necesare pentru căi muncă şi întări disciplina. In
M arin au fost suficiente Pentru a pune în evi acest context, : unităţile de mouche (Casi
doar două zile (24 şi 25. a- în trei ani efectivul minei aplic politica incompetentă le publice, 25 automătură ră); HAŢEG:
teni I-II (Dac
prilie) pentru ca m aterialul a crescut de la 2,800 Iq a supraplasării cu orice preţ denţă integritatea şi lo g i tori mici, pentru trotuare, '.gospodărire comunală cer ea împăcarea ;
4 400 de cadre, Petrila fiind, a „posturilor în cărbune", ca autorilor, citez încheie pieţe publice şi alte locuri, asociaţiile de locatari să
datat „Petrila, 23 aprilie rea sforăitoare pe care preia pe bază de proces- Pompierul at
1990" să treacă prin „ fil alături de I.M, Paroşeni,. care era propovăduită, de 400 de containere de 4 mc reşul); ILIA
singura m ină ce înregistra atotştiutorii prim-secretari- aceştia o f a c : „Vă mul şi 28 autocontainere. Se verbal punctele gospodăreşti pe rîu (Lumi
trul „exigent" al secretaria
un excedent de forţă de ' menţionaţi') şi care a adus ţumim dom nilor ziarişti. mai pune problema amena — zonele cu containere —
tului de redacţie, prin ope- -
'muncă: şi şi-ar fi putut o serie de mine într-o si Vă mulţumim din adîncul jării, la Petroşani, Deva şi în stare de curăţenie şi care, V R E I
rafiile tipografice, şi să desfăşura activitatea fără tuaţie dificilă sub aspectul sufletelor noastre pline de Hunedoara a trei staţii de împreună cu cetăţenii, să Ic Pentru azi:
apară în ziarul „Rom ânia de încălzire ;
m ilitari. Această atracţie capacităţilor de producţie. piatră şi cărbune, pline de sortare şi incinerare a gu întreţină corespunzător.
liberă" din 26 aprilie 1990.' pentru mina Petrila ar fi Rezultatul ? Intr-o şedinţă sete de dreptate şi adevăr. noiului. Dar cînd vor fi La asigurarea unei salu continua şi 5
terval. Cerul
A devărat record de opera
fost posibilă în condiţiile penibilă prin lipsa de ar „R om ânia lib e ră ” este zia onorate cerinţele acestea ? brităţi civilizate şi hepoluan- riabil. Izolat
tivitate din partea redac clim atului viciat înfăţişat gumente logice, fostul birou rul, inim ilor noastre". Nimeni nu poate da un răs te trebuie să-şi a,dueă con ploi, mai ale
ter de avers
ţiei ziarului „Rom ânia li de „binevoitorii'' autori ? al comiteţului m unicipal Este clar.- la aşa sufle puns precis. Pînă atunci, pro tribuţia fiecare locuitor tî- .şi de descăr
beră" ! p.c.r. m-a sancţionat cu năr sau vîrstnic. Cum ? Prin ce, mai frecv
Cîteva cuvinte despre te, aşa articole I D incolo blema care trebuie să stea
La ce se referă aceste afirm aţia că „ar fi dus la „vot de blam ", sancţiune de calom nii sau de ab în centrul preocupărilor uni cultivarea spiritului de or şituj interval
„completări." ? La aşa- sigura avansare a aces cu termen de ridicare în surdul unor afirm aţii, se tăţilor de gospodărie comu dine şi curăţenie pe străzi şi va sufla î
moderat dirf
zisul sistem de conducere tuia pe treptele ierarhiei vara anului trecut şi pe repetă însă întrebarea cu- nală se referă la întărirea trotuare. Să nu aruncăm peraturile mi
dictatorial, la cadrele care totalitariste". N u înţeleg care am „purtat-o” pînă care, ne confruntăm destul ordinii şi a disciplinei, fo hîrtii, chiştoace, diferite am cuprinse înt
au părăsit mina, la şire prea bine această afirm a în decem brie 1989, deoa de frecvent în ultimul- losirea mai deplină a capa balaje la întîmplare, pe grade, iar e
între 23 şi 2
tenie, fire răzbunătoare şi ţie confuză, dar vreau să rece am. refuzat să mă pre timp : libertatea în expri cităţilor existente — 1555 de unde trecem, să folosim coşu La murite,
alte afirm aţii izvorîte din. fac cîteva referiri la : pozi zint în şedinţa în care mare, care constituie una containere, 49 autocontainere rile de gunoi amplasate în continua să
zească uşor.
tr-o răutate şi incorectitu ţia mea ca membru p.c.r. urma să fiu, chipurile, rea din noile cuceriri ale Re şi 14 autogunoiere - din toate zonele de circulaţie a riabil. Izolat
dine îm pinse la extrem. Am făcut parte din com i bilitat. voluţiei din Decembrie, care se află în funcţiune pietonilor, să asigurăm cură averse de pl
N u consider că e necesdr tetul m unicipal, nu ca. mem A r m ai fi de spus unele va oferi o tribuna de ex 31 de autocontainere şi 10’ ţenia în jurul containerelor. te de frecve
s ă 'm ă explic, lăsînd în bru plin, 'ci supleant. N u lucruri despre onestitatea prim are pentru calom nia autogunoiere, compactoare Să fim civilizaţi I O facem Gări electrice
după amiază
seama celor ce mă cunosc am cerut-o, ci am fost şi aportul profesional ai tori sau sufletele îm bibate pentru transportul a -peste pentru noi, pentru sănătatea pînă la mode
să aprecieze tem einicia numit din oficiu, pentru unora dintre sem natarii sau în răutate ? A r fi păcat.. 497 000 mc gunoi din care, noastră. Izolat ceaţă
de la populaţie, 283 300 mc; , SABIN CERBO
/