Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_121
P. 2
PAG. 2 CUVÎNTUL LIBER
Tehnologii noi,
sortimente noi, Sin tem sau nu mulţumiţi la beneficiari, pieselor de rel şi fratele losif sînt cum sînt Dumitru Grecu,
în iscusinţă,
de aprovizionarea cu cele .agricole, posticidelor, altor neîntrecuţi venituri lunare ' ban, Adrian Giura, Dorel
schimb necesare utilajelor
loan Romaşcu, • Losif Şer-
adueînd
munca mâi uşoara necesare traiului, să nu produse cerute în agricul m edii de peste 200,000 Iei Nelega, Viorel Giurgiu,
uităm că în acest Circuit,
începînd chiar de la pro tură. - - pentru > unitate. La fel de losif Dobrean, Valentin
ducerea bunurilor agroali- Dacă uneori se mai pro conştiincioşi, sînt, de ase
— Dacă îmi cereţi să vom realiza pentru bene menea, Gheorghe Iacob, Suciu, loan Gherghel. me
fac o sinteză a-problemetor ficiarii noştri' şi produse mentare, este înglobată, duc dereglări în circuitul Vasile Pasalău, Ion Bora, canicii Cornel Mîrza, Ilie
deşi rămine deseori în a-
cu care ne confruntăm, eu noi, : de calitate, tot - mai transporturilor, consiliul Popa, mulţi ilţii. Cum
mă opresc la două, pe care bună. - nonimat, munpa - şi- stră de administraţie, condu Iacob Urcan, Gheorghe este. ş i . firesc, munca fie
le ■ coftsider «iele de bază : — Domnule director dania. personalului - de ■ la cătorii autobazelor şi co Căruja, Gornel Iliescu, Ion- căruia şi a colectivului în
realizarea producţiei marfă Oaneea, oam enii,v-au ales întreprinderea de trans loanelor,. cit şi şoferii Deac, sau Iulian Voinea. ansamblul său îş i găseşte
în toate secţiile, la toate în fruntea lor, oamenii Vă porturi specializate - pentru aduc argumente concrete Tot despre , - oamenii cei
sorţinţentele' singurul solicită rezolvarea pra- agricultură . şi . industrie că vina o poartă şi fur maţ harnici ne-a îndemnat corespondent şi acoperire
m ijloc care ’n<ş£ asigură s ă -. . blemelor pe care : le au. alimentară Deva. “ .Raza nizorii lor, în special cei să scriem şi ing. Ghebrghe în volum ul " mărfurilor
ce fabrică acumulatorii şi
lariile -?■ şi ţefttabilizarea,. Cum o faceţi ? de activitate este răspîij-di- . anvelopele. . Trecind însă Stanciu, . şeful autobazei transportat? şi cîştigurile
pe această cale, a fabricii — Lingă- mine se afjă tă în tot judeţul, dar de din Haţeg. îi satisfacem do . realizate, -s,, ^
noastre.' - ; ' ■ '■ domnul Mihăi Radu, lieţe— plasările ' se fae în toată peste acestea, sperînd în rinţa, notînd că se deta Acum,' in prag de vară,
— Domnule director Eu rul sindicatului liber,, fin ţara’, .ziua şpu noaptea, pe tr-o ■ redresare grabnică, şează, prin promptitudine cînd orzul şi griul au
genia O liv iu . Oancea, prin unitate, cate ştie* ca pur- vreme sau - rea, cînd să vedem cine sînţ că şi.,, conştiinciozitate, Aron înspicat, nu este departe
ce mijloace, ţirin ce meto •• îător;, al W vîntului, oâ- este nŞYoie? Ponderea, în răuşii aprovizionării. Baieu, Iacob Silaghy, Au vremea deplasării unor
de aţi trecut ,1a înfăptui ■ menilor, cum . se pot so transponTEirlle. efectuate eu Domnii ing. Alexandru rel Vlaic, Ion Gheorghe,
rea acestor’ deziderate ? luţiona situaţiile la care m ijloacele auto o deţin Roşu, şeful autobazei din Petrică Viţionesc, losif Bre- importante forţe la. trans
— Iutii de toate, acum trebuie să dăm răspuns produsele agroalimentare, Orăştie, losif Stoica, şeful ja şi Vasilfe Rus. Nu neapă portul recoltei. Cărăuşii de
planul producţiei este sta muncitorilor din unitatea în special legumele şi coloanei din Simeria şi la I.T.S.A.I.A. Deva sînt
bilit în mod realist, după noastră. ■- Toate audienţele fructele, berea, multe al Viorel Serafinceanu, şeful rat Inţr-o anume ordine cu pregătirile spre. finali
capacităţile şi puterile fie le ţinem împreună, tot tele. Tot şoferii unităţii coloanei din Hunedoara, ierarhică -— am reţinut de
cărui colectiv de . muncă împreună, într-o bună con amintite -asigură manipu apreciau că sînt mulţi şo la ing. Florin Oltean, şe zare, putîndu-se conta cu
din ateliere şi secţii, din lucrare şi înţelegere, ne larea — să folosim un feri foarte vrednici, însă ful autobazei din Deva — , nădejde pe aportul lor.
întreaga întreprindere. Cu străduim să le rezolvăm cuvînt la modă — , a ce Romul us Aiimpescu, îm se evidenţiază, prin disci
cele mai bune realizări se cit mai bine cu putinţă. realelor de la producători preună cu fiul său Mugu plină şi realizări, şoferi NICOLAE TIRCOB
prezintă, după patru luni Domnului Mihai Radu
din acest an, atelierul îi adresăm rugămintea de
oxizi de fier, secţiile pblîu- a .continua, această discu u
retan, piese auto şi amba ţie. Clienţii vin, întreabă şi pleacă doar cu promisiuni
laje. Dar vă rog să reţi — Avem in vedere rea »»
neţi că toate atelierele ; şi lizarea unui amplu pro
secţiile şi-au realizat sar gram în vederea îmbună Ce este nou in sfera dispiinem în prezent, nu cat. Doamnei Jîuşa Cră
cinile de producţie, la„un tăţirii condiţiilor de la prestaţiilor de servicii pen putem vopsi decît maro şi ciun, şefa croitoriei,' ne-a
bun nivei calitativ, bene toate locurile de muncă. tru populaţie ? Punem a- roşu. Iar calitativ nu - sp u s: se face multă recla
ficiile noastre sînt con Să. muncim mai bine or ceastă firească între corespund" — preciza mă, însă cu aproviziona
stant bune,,cresc, muncito ganizat, mai uşor, în de bare — acum, după a- doamna Dorica Dumitru. rea stăm prost. Sîntem în
rii î.şi iau salariile,- cu plină siguranţă, să produ proape cinci luni de • Celor care prezintă la luna mai. Multă lume
însemnate depăşiri, toate cem mai mult, bineînţeles la Revoluţia din Decem ceasornicăria din bulevar cere pentru banchete şi
drepturile pe care Ie au. să ciştigâm , lunar mai brie 1989 — deoarece do dul „D ecebal" un ceas e- nunţi mătase imprimată
— Continuaţi vă rog. bine. Sindicatul nostru meniul a fost şi este de lectronic d e fe ct' li se sau brocată (care se poar
— Avem mari probleme liber are stabilite priorităţi larg interes- cetăţenesc. spune, fără ocolişuri : „Nu tă). Nu le putem oferi
cu actuala Stare tehnică a în ceea ce priveşte solu Preocuparea meşteşugaru ne pricepem la astfel de decît mătase naturală cu
utilajelor, instalaţiilor, ma ţionarea problem elor so lui pentru satisfacerea ce ceasuri. încercaţi la uni 290 lei metrul, iar tarife
şinilor' din Unitaţe. Reţi ciale. Le dezbatem zilnic, rinţelor celor mai sofis tatea .Electronica”, de le sînt şi ele foarte mari.
neţi că în ultimii zece ani în mod democratic, cu ticate şi de amănunt pro lîngă biserica din Ceangăi. Magazia este goală. Gele
nu am adus, mai exact, muncitorii, şi găsim rînd puse de client, pentru Nu-i profilată pe ceasuri, mâi mărunte lucruri pen
nu am primit, nici o piesă pe rînd rezolvările cele îmbinarea modernului cu dar poate vi-1 repară". tru îndeletnicirea noastră
da< schimb pentru aceste mai potrivite. utilul şi plăcutul va crea • Centrul marochinărie ne lipsesc. Se merge pe
mijloace; de producţie. U- — Care sînt necazurile concurenţa --- condiţie sine comandă, din strada 23 vethiul sistem : cine a
tilaje'Ie noastre' sînt uzate pe care oamenii le aduc qua non a dezvoltării a- A u gust: amabilitate, ser avut are şi acum, cine
fizic şi moral. Numai noi în faţa sindicatului liber, cestei ramuri a serviciilor. vire frumoasă, dar pu nu se descurcă cum poa
ştim cum reuşim să le a consiliului de adminis Şi acum, concret, des ţine nuanţe la alegere. te (este vorba de inechi
menţinem în stare de traţie ? pre ce am întîlnit prin ■ • Doamna Fiu, de la tate în împărţirea mate
funcţionare. — Sînt încă multe : lo „remaiat ciorapi" (activi rialelor aprovizionate pe
— Şi ce facem ? dom cuinţe, schimbarea locu cîteva ateliere şi centre tate ce se desfăşoară în schimburi sau secţii —
nule director. rilor de muncă, 'angajările de primire din Deva : acelaşi local cu atelierul n.n.). Deşi ni s-au făcut
— Cu sprijinul şi înţe unor membri din familii, • La centrele curăţăto de lenjerie din bulevardul promisiuni, nu am primit
legerea ministerului nos asigurarea echipamentului riei chim ice din strada Le- „Decebal”) are o nedume nici un fel de metraje.
tru am luat legătura cu de protecţie, petrecerea cit nin şi, respectiv, bulevar rire : „Cu toate că mi se Clienţii vin, întreabă şi
firmele străine care au mai folositoare a timpului dul „Decebal", dialogul pune condiţia să Urgentez pleacă". Am mai consem
livrat . utilaje, instalaţii, . liber, punerea la punct a cu solicitanţii se desfă comanda, există persoane nat aici că dacă cunos
maşini pentru „I.C.O.", la grupurilor sociale din sec şoară pe un ton civilizat. care de patru— cinci luni cuţii ştiu la care din uşi
intrarea în funcţiune a ţii şi ateliere.— ca să mă Calitatea curăţatului' cos nu mai trec să se intere să bată, persoanele sosite
unităţii. Vă spuni şi vă opresc 'doar la cîteva.. Sub tumelor, a spălatului şi seze de ea". din alte localităţi se des
rog să- subliniaţi, toţi au liniez că, intr-un bun cli călcatului lenjeriei . este • Casa d e ' modă. S-au curcă destul de greu. In
fost receptivi şi avem certi mat democratic, toate a- mulţumitoare. Cei care so realizat în întîmpinarea formaţia se primeşte ane
tudinea că ne vor sprijini ceste situaţii le soluţio- licită însă vopsitul ■ unor tinerelor şi fem eilor suple voie, deoarece responsa
cu utilaje, dar mai cu sea năm cu oam enii. noştri, în obiecte vestimentare sînt „deux-piece” elegante şi bilii nu pot să stea tot
mă cu piese de schimb. folosu l: lor şi. al produc refuzaţi. De ce ? „Nu rochii; de ocazie din mă timpul în încăperile des
Adică vom pune în prac ţiei Zilnice, bineînţeles. avem coloranţi pentru tăsuri naturale. Costul tinate com enzilor şi pro
tică tehnologii noi, fireşte v GH. I. NEGREA bumbac. Cu cei de care este însă mult prea ridi- belor. Intr-un cuvînt, este
încă răpit. preţiosul timp
al cetăţeanului. Şi aceas
îmi este greu să retrăiesc Prizonier în vecinătatea mîini sau pe faţă, iar baia ta în vreme ce nici nu 1
tragismul zilelor ce au ur ne părea o frîntură din- se pot satisface, pretenţiile Manechin sau sperie-
mat şi durerea sufletească lui Toistoi (II) tr-un vis de demult. cate, să fim realişti, au toar»? Cu asemenea „o.
de la fiecare 23 august se In gările unde staţionam, devenit mult mai rafi biecte* se face reclamă
confundă pentru miue cu hămesiţi' de foame şi arşi minciună — minciuni — vedeam prin crăpături cum nate, graţie lărgirii posi la raionul confecţii femei
întunericul, cutremurarea şi de sete, la discreţii ori atîta tot. se descarcă prizonieri nemţi, bilităţilor de a lua con şi bărbaţi al camplextrfoi
focul de atunci. Chinurile cărui ostaş sovietic izolat, Am părăsit apoi terito morţi de dizenterie ; se pare tact cu lumea modernă. comercial „Palia" OrâştSe.
au fost deosebite, dar au ce trecea întîmplător pe riul ţării şi, la Bălţi, am că aeeşţia nu aveau rezis ESTERA ŞINA
rămas pe tot parcursul su lîngă coloana noastră. E- fost despărţiţi de soldaţi. tenţa românilor.
portabile, comparativ cu ram cam 5 000 de oamefli : Aceştia au ffest reţinuţi In Drumul pînă la Moscova
apocalipsa celor ce deveni soldaţi şi ofiţeri. ţarcuri improvizate 'lingă a durat 14 zile şi tot atî-
seră priozonieri înainte de O săptămînă am poposit gara oraşului ; nu existau tea nopţi; n-am, ştiut nici PRIVATIZAREA
23 august ; le rămînea, to într-un lagăr din Botoşani, • adăposturi, doar sîrma odată ce rulă am străbă
tuşi, acelor camarazi de foste barăci'- ale nemţilor ; ghimpată despărţea existen tut; Am ajuns într-o di
arme, consolarea luptei e- comandantul lagărului pă ţa de moarte ; da, moarte... mineaţă şi a urmat prima (Urmare din pag. 1) ţreprinderi de construcţii şi
fective, în tibip ce noi a- rea a avea suflet, deoa am Văzut cu ochii noş întîmplare fericită după multe altele.
junseserăm prizonieri a- rece le lăsa pe românce tri - in luna petrecută multe luni de iad : o baie, în tnrism, intermedieri ca — Ce. şanse de accelerare
proape fără luptă (perso să-şi facă pomană, dîndu- aici, în curtea unei case — sub paza militarilor, de- , firme de ţarism străine, ac a privatizării activită(ii co
naj nu trăsesem cu cartuş ne cîte ceva de-ale gurii ; mormanele de cadavre ale parazitarea echipamentului, tivităţi distractive, de cazare merciale există in judeţul
de război decît la instrus*. dar puteau oare — cu cele soldaţilor noştri... a vagoanelor şi prima masă şi de agrement ; am avizat nostru ?
ţia din şcoală), şi, mai cîteva pîini — să astîmpere Spre sfîrşitul lui octom- caldă. Ni se - părea atît de apoi brutării, activităţi de a- — Accelerarea privatizării
ales, după declararea ar foamea a mii de înfo ' brie, ne-am îmbarcat cu mult— un răsfăţ aproape. cbiziţionarca şi desfacerea da activităţii în acest sector de
mistiţiului; Cele două stări metaţi ? 1 destinaţia Moscova. Ne-au, lată-ne din nou la drum, legume şi fructe, producerea pinde In totalitate de ceda
.de lucruri s-au transformat Toamna Îşi întindea de înghesuit cîte 100—110 în de data asta cu senzaţia de mobilier din lemn pentru rea de către întreprinderile
în întrebări ce ne-au tul acnma, asupra lumii, ari- vagoane de marfă. Orice de nou-născuţi. Călătorie locuinţe Şi industrie; produ comerciale de stat a unor
burat cugetul mult timp şi pîle-i cenuşii ; nm eram pas era imposibil s dacă scurtă, de o zi. Seara am cerea şi desfacerea de apara spaţii de desfacere. Această
răspuns la ele am reuşit să echipaţi de . vară ; şi som doreai să te aşezi, atunci debarcat în gara Sonika, tură electronică, import-ex- cedare este mai greu accep
dăm doar în parte, pe nul ne ocolea ; trăiam cu gestul trebuia să por ne-am grupat cîte 100 şi port în nume propriu mu tată de către, întreprinderile
parcursul celor doi ani de speranţa că a doua zi vom nească de Ia cel aflat Bagă am străbătut pe jos cei prin intermediari ; servicii de stat, iar mijloacele finan
prizonierat. fi eliberaţi şi reorganizaţi peretele vagonului şi - apoi, 15 km de taiga, pînă la ves în domeniul sănătăţii, desfa ciare ale întreprinzătorilor
Prima lună " de toamnă, peMra a lupta împotriva treptat, ceilalţi, asemenea titul lagăr nr. 74 - Oranki. cerea produselor cosmetice particulari de a construi alte
parţea cea mai frumoasă a nemţilor ; oră de oră, a- pnei jucării mecanice. Er (Va urma). din import, servicii de caza spaţii sînt limitate. Gu con
acestui anotimp, a însem eeasta a fost justificarea pe ram plini de păduchi : din NATAUA VASIU, re şi alimentaţie publică, de cursul primăriilor locale,
nat pentru noi un lung care »poliţnicii“ au oferit-o 23 august uitaserăm ges după -relatările domnului proiectare, asistenţă tehnică, sperăm Insă să accelerăm a-,
marş pe jos, fără adăpost. pentru reţinerea noastră! tul simplu al spălatului pe ZAHAMA BRUTARU economică sau juridică, edi eest proces devenit astăzi 0
tarea de mişte şi ziare, tot cerinţă obiectivă. .