Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_122
P. 2

PAG  2                                                                                                                         CUVÎNTUt  LIBER    NR.  122 «
       ......   ......   .........    ...........................   I M  ■!■-- -   I -    ■■■■   - -    —   ■■   —    -------------- -----------------------------------------   --------------------------------- j - .........................................   -  —   -


                                                                                                                                                                  TE

                                                                                                                                                                  sin
                                                                                                                 Miercuri  s-au  împlinit  110  ani  de  la  naşterea  celui
                                                                                                                                                               10,00  A
                           o«mzeaN3                                                                           potrivite“  s-a  desfăşurat  pe  mai  bine  de  şapte  decenii.   11,10  R 8 0
                                                                                                              care,  alături  de  Blaga,  constituie  o  cuhne
                                                                                                                                                  în  ’creaţia
                                                                                                                                                               10,10 R
                                                                                                              românească  blînd  luminată  de 'razele  Luceafărului,  Acti­
                                                                                                              vitatea  sa  desfăşurată  cu  trudă  pentru  a  găsi  „Cuvinte
                                                                                                              A  alternat  poezia  eu  ziaristica,  a  fondat  ziare  şi  reviste,
                                                                                                              şi-a  făcut  auzită  vocea  cu  tot  felul  de  prilejuri,  scriind   12.35  O t
                                                                                                              pamflete  în  cel  mai  violent  ton,  dar  şi  poezii  concepute   13,15  T
                                                                                                                                                               13.35  A
                                                                                                              in  cu  totul alt  regim sufletesc.  Arghezi este scriitorul care   b
                                                                                                              vehiculează  cel  mai  bogat  registru  al  limbii  române.  Fi­  ti
                                                                                                              lonul  principal  al  limbajului-său  pqetic  este  Insă  de  na­  d
                                                                                                              tură  populară.  Momentele  de  zbucium  sufletesc,  căutările   18,50  V
          „SETlISâ"— un  ansamblu  artistic  cunoscut  fa  Eiropa                                             chinuitoare,  întrebările  pe  care  poetul  şi  le  pune  tn  le­  19,10  D v
                                                                                                              gătură  cu  viaţa,  cu  natura,  eu  existenţa,  solicită prezen­
                                                                                                              ţa  în  limbajul  său  poetic  a  unui  mare  număr  de  termeni   19.30  A
         Ansamblul  judeţean  de  c'in-   mit  cu  toată   cordialitatea   calităţile  vizitate,   membrii   La  rîndul  lor,  reprezentanţii   religioşi.  Oricine  lua  contactul  cu  versurile  poetului  încă   19,55  F B
       tece  şi  dansuri  „Getusa"   a   pe  reprezentanţii  folclorului   comitetelor   de  solidaritate   ansamblului   „Getusa*   au   dintru  începuturi  avea sentimentul că se află tn faţa unui   T
       străbătut  de-a  lungul  anilor   românesc,   mârturisindu-le   cu  România,  instituţiile  «te   făcut   cunoscut  localnicilor,   poet  excepţional.  Macedonski  afirmă  că   ,Ţon  Theo  —   ti
       multe  ţări   ale  Europei  ca   simpatia  pentru-  România  de   cultură   ou  donat   pentru   pe  lîngă  zestrea  de  spiritua­  aşa  se  numeşte  cel  care  de  un  şir  de  vreme  ne-a  sur­  21,45  T
                                                                                                                                                               22.30  C
       mesager  de  frunte  al  fic io ­  după  Revoluţia  din  decem­  ţara  noastră  cărţi,  colecţii  de   litate,   ţara  noastră  româ­  prins  eu  versuri  mai  presus  de  vtrsta  sa,  dar  sta  mat   T
       rului  românesc,  peste   fot   brie  anul  trecut.  Pe   tocal-   ziare   şi  reviste  care  vor   nească  în  ansamblul  fiinţei   presus  de  talentul  său".  După douăzeci  şi patru  de  ani,   O
       bucurîndu-se   de  o  primire   "ici  i-a  mişcat,  deopotrivă,   intra  în  dotarea   Bibliotecii   ei  materiale,  cu  contururile                    23,00 A
       entuziastă,  devenind  un  nu­  aptul   că  s-au  putut  înţe-   judeţene,   manuale  şcolare,   ei  reale,  adevărate,  recunos­  Ibrmleanu,  uimit  de  vigoarea  şi  origirudiutea  poeziei   23.30  F
       me  apreciat  şi  respectat.  Ul­  lege  cu  majoritatea  membri­  medicamente,  precum  şt  o   cute,  informaţii  sădite   în   „Rugă  de  seară'  se  întreba  dacă  acestea  Ata  „de  dome­
       tima  sa  ieşire  a  avut  loc  de   lor  ansamblului  In  limba  lui   parte  din  încasările  realiza-   conştiinţa  multor  francezi.  niul psihiatriei  sau  anunţă  un  gemu".  Evoluţia scriito­  ti F
       curînd  în  Frânta  la  invita­  Voltaire,   a  dovadă   că  te  cu  prilejul  spectacolelor.  MINEI  BODEA  rului  avea  să  confirme  toate  bunele  aprecieri,  forte  ta­  rj
       ţia  secretarului   general   a   România  se  .află  totuşi  în                                                                                           P
       Asociaţiei  de  folclor  de  aici   Europa  şi,  nicidecum  ta  ca­                                    lentului  arghezian  afungţnd  să  se  Bucure  de  o  largă  re­  •0,15  F
       condusă   de  domnul  Claua   potul  lumii,  aşa  cum  dau  să                                         cunoaştere,  Gaston  Bachelard,  Refaci  Alberti,  Măria  Te-   V
       Pasque.  A   fost  surr :ent  ca­  se  înţeleagă  informaţiile  de­                                    teza  Lcon,  Salvatore  Quasimodo  şi-au  formulat  în  ter­  Si
       prin  intermediul   casei  să   spre  noi  ajunse  în   Franţa                                         meni  precişi  impresia  că  poetul  român.este  umil  dintre   CI
       fie  anunţat  că  ..Getusa"  va   onn  „filtre"  vecine.                                                                                                  DUI
       evolua  în  Franţa,  şi  că  este   Receptarea  dansurilor   şi                                        marii  lirici  ai  umanităţii.                   8.00  G
                                                                                                                                                                   t<
       câştigătorul   lacului   I  la   cînteeelor  româneşti  s-a  fă­                                                                                         tpio  u
       Festivalul  internaţional   de   cut  firesc,  cu  multă  căldu­                                                                                        r,30  F
       la   Chateauneuf   du  Faou   ră  exprimată  prin  aplauze                                                       Note  de  lectură                          F
       penţru  ca  un  număr  de  140   şi  urate.  -A  fost  apreciat                                                                                            ri
                                                                                                                                                                   E
       localităţi  să  solicite  qăzdui-   costumul  popular  reprezen­                                                                                        10.00 A
       rea  de  spectacole  ale  aces­  tând  diverse  zone  folclorice                                                                                        HUO  A f]
       tui  ansamblu  Satisfacţia  de   pus  în  valoare  în  dansurile                                        0  carte  tulburătoare                          10.50  L
       a-l  avea  ca  oaspoîe  au  cu-   de  Bihor, Ţara  MoţUer, Tran­                                                                                        11.50  V
       noscuf-o   doar  17  dintre  a-   silvania,  Banali  de   Hune­                                                                                         6.00  N
       cestea,  între  care  Saint  Ni-   doara.  De  o  simpatie  deo­                                       Tulburător —  acesta este   în  întregul  ei, cartea este   13,30  A
                                                                                                                                                               13,45  V
       colas  du  Pelleu,  Bubry,  Guj-   sebiră   s-ou  bucurat  soliştii                                  cuvântul care exprimă exact   o  demonstraţie  a  ceea  ce   ★
       pavas,  Loudeac,  Cessou,  Ren-   vocali  şi  instrumentişti  Dra­                                   dialogul  propus  de  Mihai   numim  profesionalism,  stă-
       nes,  Saint  Etienne  en  Cogles,   gon  Muntean,  Mariana  An­                                      Sin  cititorului  prin  inter­  pînire  a  uneltelor  de  lu­  *
       Vitie,  Saint  Lunaire,  Elven.   gliei.  Ana  Bonciu,  Voicu Sto-                                   mediul  volumului  său  de   cru  şi  o  foarte  bună  cu­  nş2Q F
       Frossay,  Bouchemaine,   Me-   nescu.  Dârei  Sparios,  Troian                                       proză  scurtă.  In  fapt,  este   noaştere  a  sufletului  ome­
                                                                                                                                                                   E
       lun  (oraş  satelit  al  Pdrisu-   Costea,  Adrian  Zselhyan, Că­                                    vorba  despre  comunicarea   nesc.  Iată  cîteva  elemen­  18.30  IV
       t ui). ’                 lin  Iute seu.  acompaniaţi  de                                             unor  stări  sufleteşti  con­  te   cărora,   âd&ugîndu-le   „18,45  C
         După  cum  ne-au . mărturi­  orchestra  de  muzică  popu­                                          statate  la  personajele  sale   ideea   de  spaţiu  0   timp,   19,10  D
       sit  unii   dintre  cei  ca«-e  au   lară  dirijată  de  prof.  Vasile                               în  anume   situaţii,  nu  li­  ne  amintesc  că  avem  In   19.30  A
                                                                                                                                                               20.30 F
       răspuns  de  destinele  ansam­  Moloşleţ.                                                            mită,  nu  ieşite  din  comun,   faţă  un  autor   exprimfnd
       blului   fprof  Silvia  Măfieş,   Dincolo   de  simpatia  swi-                                       ci  dislocate  din...  banalul   prin  intermediul  persona­
       maestrul   coregraf  Mircea   Gerâ  pentru  calitatea  şi  fru­                                      cotidian.  Pentru  că,   voit   jelor  sale  realitatea  văzută
       Ocoş,  prof.  Marcel  Lapteş),   museţea   creaţiei   artistice                                      sau nu, autorul  creează  im­  şi  trăită,   mai  bine   zis
       oesfe  tot, eopufaţio  i-a  pri.  româneşti,  primăriile  din  lo­                                   presia  — *care,  mai  întot­  posibilitatea  de  a  afla  des­
                                                                                                            deauna,  se  dovedeşte  a  fi   pre  noi  înşine   amănunte
                                                                                                            falsă  —,  că  în  existenţa   —  de  ce  să  nu  recunoaş­  22.45  A
                                                                                                            eroilor  prozelor  sale  este   tem ?  —  uneori  de-a  drep­  22,10  C
                                                                                                                                                               23,00  T
                                                                             DIALOG                         aproape  imposibil  să   se   tul  surprinzătoare.  Cu  me­
                                                                                                            întîmple  lucruri  deosebite.   ticulozitate,   mizînd   în   I
                                                                i  Pot  fi  Besăvîrşitul  Cavaler ?         Oamenii  urmează  un  curs   general  pe  o anumită cali­  16,00  A
                                                                                                                                                               16,10  E
                                                                                                            normal  de  viaţă,  muncesc,   tate  a  comunicării   autor
                                                                 —  Desigur,  dacă  au  eşti  Crai  de  Tobă î   sînt  tineri  sau  bătrîni,  iu­  —  cititor,   evident  supe­  19,10  E
                                                                                                                                                               lM 0   A
                                                                • T*ot  iarna  s-o  înfrunt  fără  de  sobă ?  besc,  urăsc,  suferă  de  boli   rioară,  el  posedă,   la  a-   20.15  T
                                                                                                                                     ceastă
                                                                                                                                             oră  a  maturităţii
                                                                                                            specifice  sfârşitului  de  se­
                roiimab â P kşiJjrizim S tf4                     —  Desigur,  cînd  e-o  iarnă  fără  g e r!  col  douăzeci,   Intr-un  cu­  sale  artistice,   o  ştiinţă   F
                                                                                                                                                                  ti
                                                                                                            vânt,  totul  asigură  o  a t­  impresionantă   a  dozării   T
                                                                -  Pot  să-i  sfidez  pe  cel  ee  nu  m-aprebă ?  mosferă  pe  carp,  am  zice,   tensionale   în  eazuî  fie­  ti
                                                                 —  Desigur,  dacă  ai  tupeu  şi  fiert    o  cunoaştem.  t)ar  tocmai   cărei  bucăţi de  proză  care   i: r
                                                                                                            aici   intervine   riscul:   compun  volumul.  îar  aeest   d
                                                                 Pot  să  dau  sf atul  celor  ee  nu-I  cer 7                       fapt  nu  micşorează  aten­
                                                                                                            Mihai  Sin  —  a  mai  de­                            8
                                                                 —  Desigur,  dacă  treci  de  prima  probă!  monstrat-o  şi  în  romanele   ţia   cititorului   printr-o   G
                                                                                                            sale,  dispune  de  o  trusă   complicare  obositoare   a   20,45  F
                                                                                                                                                               21.15  B
                                                                 Pot  ca  să-i  vînd  pe  cei  ce  cred  fu  mine 1  ciudată  de  instrumente  cu   proMemelor  puse  în  discu­
                                                                                                            care  operează  îa  sufletele   ţie,  ci,  dimpotrivă,  obligă   C
                                                                 —  Desigur,  dacă  cei  ce  cred  se vînd!                          la  participare,  ceea  ce  şi   F
                                                                                                            personajelor  sale,  forează,                         li
                                                                 Pot  face  rău  oricînd  în  iee  de  bine ?  pătrunzînd   şi  seoţînd  la   asigură  o  lectură  plăcută,   V
                                                                                                            iveală  trăiri  de-o  comple­  interesantă  şi,  desigur,  ou   e
                                                                 — Desigur,  dacă  OS®  n-a§  fost  nieicînd f                       în  ultftnul  rfnd,  utilă  pen­  j
                                                                                                            xitate  greu  de  bănuit.  Oa-                        n
                                                                                                           . menii,  înţelegem  chiar  în   tru  noi   valenţe  ale  cu­  L
                                                                 Pot  face  totu-n  lumea  asta,  oare?»                             noaşterii  de  sine.   Avem
                                                                                                            timpul  lecturii,  sînt  fiin­                        M
                                                                 —  Desigur,  de  eşti  prost  sau  foarte  mare î  ţe  complicate,  reacţionînd   în  „Rame  şt  destin*  una.   b C
                                                                                                            felurit  şi  imprevizibil  în-   dintre  cele  mai  bune  cărţi   F
                                                                                                                                              scurtă  ale  anu­
                                                                                                                                     de  proză
                                                                                     NECULAi  CHHHCA        tr-o  situaţie  sau  alta,  dînd,   lui  1989.        li
                                                                                                            de  altfel,   măsura  sinelui                      22^20  F E
                                                                                                            lor  în  relaţiile  iateromane.  DUMITRU  HURUBA
                                                                                                                                                                  d
                                                                                                                                                                  O
                                                                                                                                                                  I]
           C reatorul   Poveştilor   şi   vechi  pe  care  treb u ia  să  le                               Inveţăiuri  m orale  şi  instruc-  p în ă  la  absurd,   S ini  isto­  P
          A m intirilor   din   copilărie,   folosească  (ale  lui  larca  şi                              tive,  cea  de-a  doua  carte  de   rioare  instroetbre  şi  m orali­  22*40  A
          m arele   scriitor-artist   Ion   Svartz),   Creangă,  îm preună   ire si                        Citire  a  lui  C reangă,  elabo­  zatoare,  realizate   e u   m ij­  22^5  Ii
         Creangă,  n -a  fost  num ai  un   un  alţi  colegi  (V.  Receanu,                                ra tă   îm preună  cu  C.  Grigo-   loacele  artei  autentice   de
          „Hom er  al  nostru",  cum    ÎI   Gh.  Icnăchescu   şi  C.  G ri-                               reseu  şi  V.  Receanu.  integ rare  a  viziunii   eritic-
          vede  (tarab et  Ibrâtleanu,   a   gorescu),  încep   să  strîngă                                 P en tru    m anualele   sale   satirtee  1»  ferm ele  cele  m ai   P ent
          fost  şi  un  em inent  pedagog   m aterial   p entru  alcătuirea   îm preună   cu  p rietenul  şi   M etodei  m i  introduc  d e  Ia   eom pune   povestiri  atrăgă­  caracteristice  al*  arte i  co­  v a  răc
          care  s-a  bucurat   d e  dra­  noului  abecedar,  a   eărui   colegul   său  G,  lenâchescu   prim ele  pagini  ale  abeceda­  toare,   care,   aşa   spune   m ice  :   individualizarea  p e r­  fi  teir
          gostea   şi  preţuirea  elevilor   prim ă  ediţie  Izbutesc   să  o   scriu   m etodica  cunoscută   rului   virgula  şl  punctul,   M ibail  Sadoveanu,  care   a   sonajelor  p rin    g estu ri,  ac­  cădea
                                                                                                           învăţat  p e  aceste
                                                                                                                          m anuale,
          şi  aprecierea  eolegilor.  realizeze  în  1868,   pe  care   sub  num ele  d e  puvâfnB eriu   (Pai  tfrziu  a p a r  şi  celelalte   i-a u    aju tat   să  descopere   ţiuni,  detalii  fizice  şi  fizio-   d e  , av-
           Tim p  de  25  d e   an i  Crean­  ÎI  intitulează:  M etodă  n o u ă   la  cetire  p ri»   scriere  după   Semne  de  p u n ctu aţie  („sem ­  „cheia  de  aur"  a  înţelegerii   nom ice  îngroşate,  cu  Infle­  descăr
          gă  a  slujit  cu   dăruire   şi   de  scriere  şi  cetire  p en tru    sistem a  fonetică.  nul  m irării   şi  a t  întrebă­  xiu ni  m u ltipla  ale  m irării,   tuli  va
          pasiune,  cu  vocaţie  de  das­  uzul  d u sei  I  prim ară.  Ma­  C ontribuţia  lui  Creangă  la   rii",   „sem nul  citării   sau   celor  scrise.  Inul  şt  căm eşa.   oţârim ii,  glum ei,  echivocului,   derat
                                  nualul  reprezenta  u n   prejme»               aducerii*  şi  „sem nul  gîndi-   A cul  şi  baro sul,  Cinci  pi ini.   am biguităţii,  a  vorbei  hazlii.
          căl  şcoala,  urm lnd  îndem nul                elaborarea  acestor  m anuale                                                                       şl  sud-
          directorului  său  de  Ia  ..In­  rem arcabil   faţă  de  abece­  este  e v id e n tă .:  se  rem arcă   rii"   p en tru   puncte£e   d e   P un g u ţa  ca  doi  bani,  Dâ-   T alentul  fau ăccot a* aerijţa-   rile  i
          stitutul   pedagogia   de   la   darele  vrem ii  —  scrise într-o    preocuparea   p en tru   lim ba   suspensie).  nilă   Prepeteagţ   Poveste   rutai, c a   şi cunoaşterea  p ro ­  p riase
          T risfetite  din  Iaşi",  Titu  Ma-   lim bă  greoaie,  deficitare  In   m anualului,  p en tru   selecţio­  P artea   In  care  se  trece   (Prostia  om enească),  Poves­  fu n d ă  a   trăsâzortler  m cral-   de,  iai
                                  organizarea  m etodică.  M arele
          iorescu,  cel  care.  îi  obţinuse              narea  cuvintelor  folosite  f»   ia  tex tele  închegate  d i»   a-   tea  Iul  H arap  Alb  sânt  po­  sp iritu ale  a ia   poporului  c a    tr e   22
          num irea  de  către  m inister   public   a  făcut  o  p rim ire   textele  sate,  ele  fiin d   artis­  beeedar  este  d om inată   d e   vestiri   c a re   au  devenit  o   făcut  dir»  au to ru l  A m intiri­  L a  i
          ca  in stitutor  la  clasa  I,  sec­  neobişnuită  cărţii,  în  decurs   tice  sau  didactice.  producţiile  populare  (colin­  perm anenţă   a'   m anualelor   lor  A t   copaărfc   ereateru l   ' va  răc
                                                           A tenţia
                                                                   aeordată  gram a­
          ţia  a  Il-a  a  Şcolii  prim are   de  trei  ani   a  ajun s  ta  a   ticii  este  legată   de  in tro­  de,  proverbe,  u rări,  zieale,   şcolare.  Inul  şl  căm eşa  este   u n ei  eonsedit  w m see,   „un   fi  var:
                                              în tr-u n   tira j
                                  cincea  ediţie,
                                                                                   m ulte  cu  caracter  m oraliza­
                                                                                                                                                              aecsent'
          Trei  Ierarhi,   p rin tr-u n   de­  neobişnuit   p en tru   acele   ducerea   m etodei   fonetice   tor) ,  întîtnim   fesă  şi  poezii   o  veritabilă  lecţie  de  ştiin-  *   ropreaentcBtt   perfeet  al  su­  pă-*m i
          cret  dom nesc  din  2  noiem ­                                                                  ţeie  naturii  şi  de  iniţiere  în   fletului  rom ânesc  în tre  po­
                                  vrem i  —  de  36 000  de  exem ­  scrlptolege  ea re  asig ure  ca­  O riginale   fabule,  povestiri                       dea  a\
          brie  1864  :   Las’,  du-te  de  plare.        racterul  conştient   al  învă­  despre   îndeletnicirile  om u­  arta  m eşteşugărească.   rea­  poare"  emot  9   «urneşte  G a-   soţffee
          fă  şcoală   cu.  copiii,   dar  P unîndu-sc  problem a  creă­  ţării  seris-eititului  de  către   lui.   >  lizată  sub  form a  povestirii,   rabet  Ibrăiieanu,   sttuîndu-1   lwetric<
                                                                                                                                   prfB tre  m ărit  povestitori  a t
          vezi  să-î  faci  să. te  iubească:   rii  unei  m etodici  în  folosi­  elevii  începători.  En  1871  ap are  fnvăţătortul   prin  m ijloacele  dialogului  ;   lum ii.  slab  3;
          să  fi  drept  cu  dinţii  1“  rea  abecedarului  fonetie  şi   Creangă  atribuie  însem nă­  copiilor,  carte  de  cetit   în   Poveste  (Prostia  tm enească)   tenslfii
          •  îm piedicat  de  sistem ul  mo-   .scriptoleg,  i  se  solicita  lui   tate  form ării   deprinderilor   clasele  prim are,   cu  litere,   şi  Povestea  unui  om   leneş,   km /h
          nitorial   şi  de   m anualele  Creangă  elaborarea  acesteia.  de  scriere   corectă,  autorii  slove  şi  buchi,  cuprindendu  întrupează  prostia  şi  lenea  Prof.  dr.  IO AN  DAMŞA  lor.  I:
   1   2   3   4