Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_123
P. 1

|     S A L A

            l  ţrL gc^fuB                 A  T   E,           D  E   M  O  C  R   A  Ţ   I  E .                       A  D  E   V   A  R   !
             •— ^mmsasessBsaasBBm

        CUVlNTUL LIBER















             La   maximum  de  revendicări                                        mă,  în  ziarul  nostru  a
                                                                                   Cu  eîtva  timp  în  ur­
                                                                                  fost  publicată  ancheta
                                                                                  „Casa  de  cultură  Geoa-
                   minimum  de  realizări?                                        giu-Băi  lansează  un  du­
                                                                                  reros  S.O.S.",  în
                                                                                                   care
                                                                                  erau  relevate  greutăţile
       Vrem  nu  vrem,  ne  place   nia,  am  consemnat  o  par­  activităţilor’  anexe  ale  mi­  cu  care  se  confrunta  a-
     sau  nu,  In  unităţile  eco­  te  dintre  solicitările  care   nei.         ceastă   instituţie   în
     nomice  hunedorene  —  ea   au  fost  satisfăcute  în  pe­  In  paralel,  împreună  cu   preajma  deschiderii  nou­
     mai  peste  tot  in  ţară  —  se   rioada  ce  a  trecut  din  a-   conducerea  administratîvă   lui  sezon  turistic.   Era
     constată  o  situaţie  cvasi-   cest   an :   •  gratuitatea   a  unităţii  s-a  analizat  si­
     generală:  în  timp  ce  co­  transportului   cu  mijloace   tuaţia  producţiei  în  acest
     lectivele  muncitoreşti   re­  auto  ale  I.T.A.  la  şi  de  la   an.  înainte  de  toate  se  cu­  REVENIND ÎN
     vendică   o   mulţime   de   locurile  de  muncă  •  acor­  vine  subliniat  faptul   eă
     drepturi,  nivelurile   pro­  darea  echipamentului   de   pentru  acoperirea  fondului   STAŢIUNEA
     ducţiilor   stagnează   sau,   protecţie  in  mod   gratuit   de  salarii  este  nevoie   ca   GEOAGIU-BĂL
     mai' rău,  scad  simţitor.  Da­  •  spor  de  5  la  sută  la  sa­  media  realizărilor   lunare
     că  această   campanie  re­  lariu  pentru  personalul  au­  să  fie  de  cel  puţin  52 000
     vendicativă  are  o  Justifi­  xiliar  care  intră-In  subte­  tone  minereu  de  fier.   Ei   soli ci ta tă   i nte r ve nţi»
     care,  fiind  necesară  pentru   ran  (cei  de  la  transporturi,   bine,  în  trimestrul  I  1990,   urgentă  a  unor  factori
     înlăturarea  efectelor  poli­  electricienii,  lăcătuşii,   to­  la  Ghelari  s-au  obţinut,  în   judeţeni  şi  locali  pen­
     ticii  stringent   şurubului   pografii  ş.a.)  o  salarizarea   medie  pe  lună,  55 000  to­  tru  rezolvarea   proble­
     practicată  zeci  de  ani   în   maiştrilor  la  nivelul  me­  ne.  în  luna   aprilie  însă,   melor  de  gospodărire  şi
     timpul  dictaturii  ceauşiste,   diei  realizărilor   formaţii­  dintr-un  program  de  57 000   dotare  presante.
     tiu  acelaşi  lucru  se  poate   lor  din  revire  •  majora­  tone  s-au  realizat  43 000.   Revenind  jae   urmele
     spune  despre  neglijarea  re­  rea  cîştigurilor  băneşti  cu   Foarte  adevărat,  au   fost   materialului   publicat,
     zultatelor  concrete  din  ma­  33  la  sută  (aici  se  includ   atunci  zilele   libere   de*   Tie-am  convins  că  une­
     joritatea  unităţilor  produ­  şi gratuităţile — n.r.),  avînd   Paşti,  au  ieşit  la  pensie  a-   le   dintre   problemele
     cătoare  de  bunuri  . mate­  în  vedere  diminuarea  arti­  proximativ  300  de  munci­  semnalate  au  fost  rezol­
     riale.   Altfel  spus,  avem   ficială  practicată  în   anii   tori  calificaţi.  Lăsînd  la  o   vate  dovedind  grija  şi
     de-a  face  cu  un  barome­  trecuţi   •   îmbunătăţirea   parte  cifrele  şi  tonele,  ca-  răspunderea  sincere  ale
     tru  care  indică  maximum   substanţială  a  mesei  gra­                    celor  Implicaţi-  Astfel.
     de  revendicări  şi  minimum   tuite  acordate  înaintea  in­  MIRCEA  DIACONU     MINEL  BODEA
     de  realizări.           trării  în  schimb  O  pensio­
       Dovada  eă  tot  ce  am  ii\   narea  după  20  de  ani  lu­               (Continuare în pag.  a  2-a)           Desen  de  CONSTANTIN  GAVRILA
     firmat  anterior  nu  repre­  craţi  în  grupa  I  şi  virată   (Continuam  în  pag  a  2-a)
     zintă  o  simplă   disertaţie   de -45  de  ani.  în  studiu5_şi
     cu  caracter  teoretic  q  con­  diferite  faze   de  derulare                                                       „DOSARUL JIEŢ"
     stituie  realitatea  concretă   se  mai  află :  reînfiinţarea
     întîlnită  zilele  trecute  -ia   în  Ghelari   a  liceului  teo­  m   ZIARUL  DE  AŞTAZI  :
     Mina  Ghelari,  unitate  din   retic  şi  şcolii  profesionale,                                         Apele  Jiului  de  Est —
     componenţa  întreprinderii   întregirea  profilului  spita­  H   Prizonier  în  vecinătatea  lui  Tolstoi
     miniere  Hunedoara.  La  se­  lului   din  localitate,   cu   ■   TRIBUNA  „CUVINTULUI  LIBER"
     diul  sindicatului  liber  şi   secţiile  de  specialitate  e-   ■   S PORT
     independent  „Rusca"  al  mi­  xistente  aici  în  anul  1967.   ■   Informaţii  -   note  -   opinii       redate  judeţului 1
     nei,  afiliat  Federaţiei  Sin­  trecerea  gospodăririi  cen­
     dicale  Miniere  din  Româ­  tralei  termice  în   riadul
                                                                                                           La  redacţie  aia  primit  nu­  parametrii  onergelici  ui  sis­
                                                                                                          meroase.  sesizări  din  care  re­  temului  respectiv.  Mai  exact,
                                                                                                          iese  eă  în  Valea  Jiului,  în­  prin  II.6.M.  nr.'  445/8  mar­
       A  luat  fiinţă  Filiala , ju­                                            imperfect,  iar  „fericitului"   deosebi  ia  oraşele  Pelrila  şi   tie  1967  s-au.  aprobat  indi­
     deţeană  Hunedoara  a  Aso­        Cazuri  şi  ..                           îi  vom  spune  cu  toţii:  ne­  Petroşani,  sînt  probleme  în  catorii  tehnieo-economiei   ai
     ciaţiei  handicapaţilor  neu-                                              fericitul.                ce  priveşte  asigurarea  *......«n-  lucrării,  . hotărîre  care  nu  a
     romotori  din  România,  cu                                                  Lăsînd . la  o  parte  umo­ |  lă  cu  apă  potabilă.   *i-  a-  it,  la  ba-   nici  un  aviz
     sediul  central  în  Deva  —          NECAZURI.                            rul  macabru,  doresc  să  vă   nele  sondaje «făcute  de  *•   la   din.  partea  oumitetului  exe­
     str.  A.  laneu,  bl.  H I,  la                                            asigur,  stimaţi  cititori,  că   factorii  competenţi,  am  aflat   cutiv . al  fostului  Sfat  popu­
     parter.  Avem  sucursale  in                                                nefericitele  noastre  cazuri   că  problcmme   amintite   se   lar  al  regiunii  Hunedoara.
     oraşele  Orăştie,  Hunedoa­  eu  nu  i-am  aflat  încă.  Nu   sau  aproape  de  perfecţiu­  nu  provin   din  asemenea   datoresc  debitelor  toarte  scă­  —  Mi  ta  pare  o  anomalie.
     ra  şl  Brad.  Pînă  în  pre­  doresc.  să   analizez   din   ne.  Dar  ce  ne  facem  —  să   „situaţii"   tragico-comîce,   zute  Ac  apă  pe  cursul  rîu-   Cum  vă  explicaţi   emiterea
     zent  sînf  înscrişi  413  mem­  punct  de  vedere  filosofic   presupunem   ,  dacă  u-   imperfecţiunea  noastră  fi­  Iui  Jic|,  una  din  principalele   unui  ll.C.M.  fără  avizele  ne­
     bri,  statistic  fiind  repre­  PERFECŢIUNEA,  ci  doar   nul  asemenea  individ  i  se   zică  fiind  o  tragedie  a  e-   surse  de  alimentaro  cu  apă   cesara ?
     zentaţi  astfel:  minori,  deci   să  o  aduc  ca  un  „argu­  întîmplă  ca  o   gravă  mala­  xistenţei,   crucea  grea  a   potabilă  a  zonei de  est a  Văii   —  Avize  au  existat  -   din
     pînă  Ia  18. ani  —  95,  tineri   ment"  la   cele  ce  le  voi   die  să-i  ameninţe  sănăta­  vieţii,   a  cărei  povară  o   jiului.  Primei*  lămuriri  de­  partea  Comitetului  de   Stat
     intre   18—-30  ani  —  102   relata.  Ne  place  să  cău­  tea  ori  chiar  viaţa ?  Sau,   ducem  pe  spinare  cu  dem-  spre  situaţia   riUlui  Jieţ  te   a!  Apelor,  al  fostului  Comitet
     persoane  şi  adulţi  —  216.   tăm  în  noi  înşine,  cîteo-   mergînd pe stradă, sub pri­          vom  afla  din  discuţia  ce  ur­  de  Stat  pentru  Arhitectură  şi
     Atenţie,  este  doar  începu-   dată  în   semenii   noştri,   virile  noastre  admirative,   ALADAR  HORVAT,   mează.        Sistematizare,  al  Comitetului
     ttfl I  Nu  exagerez  cu  ni­  metodele   de  perfecţiune,   „perfectul”,  neatent,  calcă   ’fSittla  justofeonă   —  Domnidt  inginer   toan   de  Stat  al  Planificării  ş.a.  —,
     mic  dacă  spun:  clte  ca­  spunînd:  un  om  frumos,   pe  alături  (in  sens  nefigu­  Hutititatto  a  Asociaţiei   Surlaşiu,  şefift  sectorului  de   dar  In  toate  s-a  indicat  ferm
     zuri,  âtîtea  necazuri!  Da,   sănătos,   deştept,   bogat   rativ,  desigur)  într-o  „gu­  handicapaţilor  neuromotori   sistematizare  ăl  Primăriei  ju-   să  nu  se  execute  deviaţia  se­
     domnitor t  Dumnezeu  n-a   etc...  Unii  îi  numesc  oa­  ră*  de  canalizare,  pică  şi   ain  România  rirfufaŞt  Iţim  uS  îrt  perioada   cundară  a  Jieţului  tn  bazi­
     lăsat  pe  lume  oameni  per­  meni  fericiţi  (aşa  o  fi),  al­  îşi  frfnge  gîtul  sau  picioa­  1968-W73  oft  fost   secretar   nul  rîului  Lotru.  Mai  mult,
     fecţi  sau  poate  că  există  şi  ţii  îi  consideră   perfecţi  rele ?   „Perfectul”  devine  (Continuare  In  pag.  a  2-a)  ştiinţific  al  C&nsiliului  tcbni-   prin  avizul  nr.  2/820  din  28
                                                                                                          eo-ştiintific  de  pe  lingă  Co­  noiembrie  1966  al   fostului
                                                                                                         mitetul  executiv  al  Sfatului   C.S.A.,  s-a  cerut  în  mod  ex­
                                                                                                         popular  regional  Hunedoara,   pres  să  se  revadă  debitele
         Ne  primesc                                                                                      respectiv  al -Consiliului  popu­  din  acumularea  „Vidra”  fără
                                                                                                          lar judeţean,  Slntefi,  deci,  cel   aportul  Jieţuhii  şi  a  celor-
           furajele  ?                                                                                    mai  tn  măsuri s i  ne  daţi  li­  . lalţi  afluenţi  ai  Jiului  infe­
                                                                                                                          legătură
                                                                                                          nele  amănunte  4b
        Străbătând  judeţul  de                                                                          m   „Hotarul  Jieţ",  -dosar  pe   rior,  care  pot  produce  per­
                                                                                                                                   turbaţii  în alimentarea eu  apă
      la  un  capăt  la  altul,  nu                                                                       care  nc-am  pmpus  să-l  des­  a  Văii  Jiului,  şi  a  Comple­
      Poţi  să  mm  Tăasîi   sur-                                                                         chidem  noi,  %meoptnd  cu  a-   tului  industrial  Craiova.  Iar
      ptins «Ratad  modul cum                                                                            cest  articol,  Aşadar,  aveţi  eu-   Comitetul  de  Stat  al  Plani­
      arată  acuta  starea  şan­                                                                          vţntul.                  ficării,  în  avizul  nr.  i/2226
      ţurilor  dramurilor   na­                                                                            -   Trebuie  *ă  ne  întoarcem   din  30  iulie  1966,  sublinia :
      ţionale  şi  judeţene,  un­                                                                        cu  23  de  ani  4o  urmă,  cînd   „Ţinînd  seama  de  situaţia  de­
      de  sate  de  terne  de  fin,                                                                      au  tncepot  lucrările   pentru   ficitară   a  bazinului   rîului
      numai  bun  de  recoltat,                                                                                                   Jiu,  diu  punct  de  vedere  al
                                                                                                          Amenajarea
                                                                                                                    hidroenergetică
      aşteaptă  intervenţia  ne­                                                                         complexă a  riuhti  Lotru.  debitelor  apelor,  cpnsiderăm
      întârziată  a   cosaşilor.                                                                           -   Staţi  -puţin.  Ce  legătură   necesar  să  se  renunţe  la  cap-*
      Cu  siguranţa  că  nu  pri­                                                                        are  rtul  Lotru,  care  sc  varsă   ţările  secundare  propuse  de
      sosesc  furajele   pentru                                                                          tn  Olt,  cu  Jiul  -nostru,  cu   M.E.E.,   urniînd   ca  pentru
      viitoarea  «fabulaţie,  în­                                                                        Valea  Jiului ?          asigurarea  puterii  instalate  de
      trebăm  primăriile:   de                                                                             —  Are,  pentru  că  în  mod   510  MW  să  se  ia  în  consi­
      ce nu organizează  recol­                                                                          abuziv,  pe  baza  unui  pro­  derare  captarea  altor  cursuri
      tarea  acestor   fineţe?                                                                           iect  întocmit  do  I.S.P.If.  Bu­  de  apă  din  bazinul  rîului  Lo­
      Pe  lingă  o  importantă                                                                           cureşti,  s-a  prevăzut   devie­  tru  şi  din  bazinele  învcci-
     modalitate  de  asigurare   'NU  MI FAC RRO&IEME  CU bAlATUL, ÎN FIECARE  SEARĂ  IL                 rea  rîului  Jieţ  în  bazinul  Lo-
      a  nutreţurilor-  s-ar  con­                                                                       trubii,  deturnîndu-sc   astfel   MIRCEA  LEPĂDATU
      feri  şi  «un  aspect   mai           AWJCE  POLITIA  ACASĂ...                                     un  important  vedum  de  apă
     Plăcut  peisajului.                                              Desen  de  ALEXANDRU  RUGESCU      co  scopul   de  a  îmbunătăţi  (Continuare  în  pag.  o  2-a)
   1   2   3   4