Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_123

CUVÎNTUL LIBER NR.
PAG. 2

înainte de îmbarcare, co­ levn bancnote de 100 de de studii şi ocuparea unui
lonelul sovietic Gniciuc a lei în mină şi cu „foile de loc de muncă. T R I B U N A
ţinut o alocuţiune, spunînd drum", porniţi spre ieşirea Pînă la 1 martie ’47, cînd
printre altele: „In momen­ lagărului, nervii au cedat am fost angajat ca impie­
tul de faţă, în ţara dv., An- şi plînsul ne-a cuprins iz­ gat administrativ-stagiar,
tonescu şi clica lui au fost băvitor. am parcurs o grea perioa­
executaţi". Şi-a exprimat încolonaţi, precedaţi de dă de privaţiuni, alături de „CUVÎNTULUI LIBER“
speranţa că guvernul Gro- un grup de preoţi, tot din­ vîrstnicii mei părinţi, care
za nu se va plînge că i-a tre prizonieri, am mers în suportau eu greu ingrata
trimis în ţară „500 de ofi­ procesiune pînă în faţa situaţie de refugiaţi din
ţeri reacţionari". încet, în­ palatului administrativ al Dobrogea.
cet, am înţeles situaţia din oraşului, unde am îngenun­ Vă imaginaţi reacţia mea DE CE NU PRIMIM • Rugăm „grupul de locuitori din Hu­
ţară; a contribuit la aceas­ cheat, spre a săruta pămîn- cînd, în decembrie ’46, mi ABONAMENTELE? nedoara", care reclamă nereguli în legă­
s-a plătit, de către statul tură cu primirea şi distribuirea caietelor
roman, aşa-zisa soldă pen­ venite de peste hotare, să semneze cu
Sînt abonat la două cotidiane : „Gu-
prizonie­
tru perioada de
nume, prenume şi adresă rîndurile pline
Prizonier în vecinătatea rat: 1800000 de Ici (kilo­ vîntul liber" şi „Gazeta sporturilor". Dar de indignare pe care ni le-au expediat.
gramul de mălai se cumpă­ vă spun, cu mina pe inimă, că a fost • Vlad Ioaehim — Hunedoara, strada
lui Tolstoi (IV) ra cu 2—3 000 000). Ca. nou un eveniment, o întâmplare, cînd într-o Voicu Gneazu, nr. 40. Ne-aţi solicitat a-
săptămînă am primit două ziare. Nu ştiu
angajat, primeam
050 000
lunar. cine se face vinovat. Poate noi, că am fă­ dresa Filialei judeţene Hunedoara a
„Asociaţiei veteranilor din cel de al doi­
Dar nădejdea în zile mal cut abonamente. Spre exemplu, miercuri, lea război mondial 1940—1945 (Est-Vest)".
tă limpezire supravegherea lul ţării şi a asculta slujba bune nu m-a părăsit nici­ 16 mai a.c., am văzut la chioşcurile de Notaţi: Deva, Piaţa Unirii, nr. 6, camera
permanentă pe parcursul religioasă improvizată. odată. An de an, 23 august ziare din Deva, la vînzare, „Gazeta spor­ 25 (Comandamentul militar judeţean).
drumului de întoarcere: ne Cu primul tren, potrivit — ziua trecerii melc în pri­ turilor" din .14 mai; noi însă, abonaţii • Rus Iulian — Haţeg, bloc B 29, ap.
era interzisă pînă şi comu­ pentru destinaţia fiecăruia, zonierat — era prilej de din Brad, nu am primit acest exemplar. 41. Primăria oraşului Haţeg răspunde re-
nicarea cu camarazi din alte am părăsit oraşul. tristeţe şi copleşitoare adu- (Tudorache Florin — Brad, strada Liber­ clamaţiei pe care aţi făcut-o ziarului
vagoane. Necazurile nu s-au sfîr- ccri-ammtc. Cu sentimentul tăţii, nr. 44). nostru. Cităm: „Domnul Rus Iulian nu
Ajunşi în propria-ne ţa­ şit aici; ele au continuat datoriei, am trudit de-a este salariatul nici unei unităţi de pe raza
ră, am fost întîi izolaţi în- oarecare timp. Revenit la lungul a 40 de ani de ac­ POŞTA RUBRICII oraşului Haţeg, este o persoană singură
tr-un lagăr (Focşani sau Bu­ Slatina, unde — după eva­ tivitate, impunîndu-mi să • Smeu Dorin — Deva, b-dul Dece-
şi nu se încadrează în prevederile legale
zău), fără posibilitatea, vreu­ cuarea din fostul judeţ Du- nit; că aparţin unei gene­ bal, bloc N, ap. 61. Regretăm că, din pentru a beneficia de apartament de la
nui contact cu compatrioţii. rostor - părinţii mei îşi raţii marginalizate, impu­ cauza slabei calităţi, nu putem publica Primăria oraşului. Avem înregistrate un
Eram împreună cu fostul stabiliseră domiciliul în ’40, nîndu-mi să încetez a mai imaginea pe care ne-aţi trimis-o şi care număr mare de cereri din partea unor
comandor de aviaţie Florin a trebuit să dovedesc - cu spera că voi vorbi vreoda­ reprezintă un pui, pe semne cumpărat, persoane cu situaţii deosebite, care nu
Sâdoveanu - fiul marelui acte — că sînt viu şi nu tă deschis despre un trecut „care nu vrea să renunţe la pene şi alte pot fi satisfăcute din cauză că Ia această
povestitor — căruia-i veni­ mort, cum comunicase zia­ întunecat şi încă do neîn­ apendice". oră nu dispunem de apartamente libere".
seră soţia şi copilul de la rul Universul. Părinţii cre­ ţeles. • Domnilor Ion Popa, Ioan Duţu, Mir- • Titu Pavel Sorescu, Deva. Nu - dis­
Bucureşti; întîlnirea n-a fost zuseră comunicatul şi-mi Iată că ceea ce, lungi de­ cea Enache, Ioan Duma şi alţii, din Hu­ punem de asemenea date. Gredern că
posibilă, sentinela avînd or­ puseseră, de acum, cîteva cenii, a putut fi doar şoap­ nedoara, adresaţi-vă în problema cu a- este indicat să vă adresaţi direct
din să tragă foc automat parastase tradiţionale. tă interioară, ‘îmbracă azi şoeiaţia de locatari Primăriei municipiu­ I.D.M.S.-ului de la care doriţi să vă pro­
la orice apropiere. In 10 august ’46 am reu­ haina sfînlă a cuvînlului lui.: curaţi- autoturismul.
Moralul ne era la ' pă- şit să găsesc la Comisaria­ românesc şi — cine ştie —
mînt, după zvonul că au­ tul militar din Deva un poate negurile se vor îm-,
torităţile militare române document, cu care să do­ prăştiq.
nu sînt pregătite să ne vedesc că sînt eu, cel ade­ Cazuri şi ... necazuri
preia. Coşmarul renăştea şi vărat, şi am dreptul la nu­ NATALI A VASIU,
teama copleşitoare era re­ mele pe care-1 port. Au ur­ după relatările domnului (Urmare din pag. 1) am primit nici un fel de comisia de repartizări şi
trimiterea în lagăr. mat tribulaţii diverse, pen­ ZAH ARI A BRUTARU, repartiţie, urmînd a-mi am primit o repartiţie la
Cînd ne-am văzut cu cî- tru redobmdirea diplomei veteran de război găsi, singură, un loc de B.N. a României ■— su-
nitate şi onestitate. Ge ne muncă. De atunci (1982) 'şi /cursala Hunedoara-Deva.
facem' însă cînd noi, „im­ pînă acum am fost înscri­ Domnii de la bancă au
— Ba da. Primăria judeţut perfecţii" , ne izbim de să la „forţele de muncă" spus să mai aştept că nu
n Dosarul Jieţ “ nisterul Apelor, Pădurii şi aşa-zisa perfecţiune ? Iată unde, de fiecare dată, mi au locuri aprobate. Din
lui nostru a intervenit la Mi­
se spunea să aştept; să am
Un caz : Domnişoara Be-
Mediului înconjurător, prin dea Felicia-Claudia, în vîr- răbdare. în vechiul regim 1982 tot aştept să fiu an­
gajată şi eu. Sper ca aş­
(Urmare din pag, 1) te medii de 0,804 mc/secun­ Scrisoarea nr. 43/1562, din stă de 28 de ani, domici­ am fost în audienţe, de teptarea mea să nu fie şi
dă, ceea ce ar reprezenta 16 aprilie a.e., în care, ară­ liată în Deva, str. M. Emi- undş am rămas cu promi­
de data aceasta
doar vîrfurile de debit. Cum tând situaţia existentă, face nescu, bl. G 3, ap. 43 — siuni. în urma Revoluţiei, că". zadarni­
nate, în cadrul volumului de s-a procedat în realitate P Următoarele propuneri: • sis­ membră a asociaţiei noas­ am primit de la forţele de Fără comentarii I i i
investiţii -avizată Şi totuşi, — I.S.P.H. Bucureşti a în­ tarea în totalitate a devierii tre, este absolventă a Li­ muncă, potrivit Decretului Aş dori să închei cu o i
H.G.M.-ul respectiv a fost pro­ tocmit proiectul de aşa ma­ rîului Jieţ în bazinul Lotru­ ceului economic din Sebeş, 33/1990, o repartiţie la precizare şi un apel. Pot <
movat în final, în mod abu­ nieră îneît se deviază debite lui, pentru îmbunătăţirea a- promoţia 1982 ! ! S-a adre­ I.C.S.M.I. Deva, magazinul fi membri ai asociaţiei I 1
ziv şi nelegal, pe baza unei mult mai mari. Practic, în limentării cu apă a oraşelor sat în scris asociaţiei noas­ noastre numai acei ce pre­
„Note de conciliere” înche­ majoritatea timpului, partea Petrila şi Petroşani promo­ tre, noi am cercetat şi, „Ulpia", pentru serviciul zintă infirmităţi fizice, NU ]
contabilitate. Nu am fost
iată la Consiliul de Miniştri superioară a rîului Jieţ este varea şi punerea în funcţiu­ constatînd că situaţia co­ primită spunîndu-mi-se că şi morale. Şi apelul: pen­
în 5 decembrie 1^66 (semna­ deviată aproape în totalitate ne, pînă în anul 1993, a respunde realităţii, o în­ tru prevenirea eventuale­
tă de unii salariaţi, fără func­ în bazinul Lotru. Situaţia nor investiţii — realizarea u- credinţăm spre publicare nu au locuri. Dar... pe re­ lor „accidente", ce nu pot
ţii deosebite, din cadrul este agravată şi de faptul că nei acumulări pe pîrîul Taia, „Cuvîntului liber”. Cităm partiţia ce mi s-a dat îna­ fi excluse, rugăm edilii o- ]
C.S.A., M.E.E. şi şeful de nu au fost instalate aparate derivaţii secundare din bazi­ din scrisoare: „Sufăr de poi, în colţul din dreapta- raşului nostru să acopere 2
proiect), adoptîndu-se soluţia de măsură şi control ale nul rîului Strei etc. — care, cifoscolioză dreaptă, în sus, . doamna (am spune cu chepenguri „gurile" de
devierii apelor JieţuTui-ui a* debitelor deviate, dispozitive compensînd deficitul mare de urma unei boli necruţătoa­ noi „tovarăşa") de la per­ canalizare de pe străzi şi
cumularea „Vidra”. automate de întrerupere a apă He pe ramura de est a re — poliomielita — pe ca­ sonal a scris (atenţie !) : trotuare, în mod cu totul
- Şi totuşi, lucrările de devierii, nu s-au realizat la­ Jiului, să asigure necesarul re am conţactat-o la o vîr- „Nu putem asigura pp’st special pe cele din zona t
construcţie necesare devierii curi de compensare, ceea ce de apă potabilă la nivelul stă fragedă (6 luni !). Du­ din cauza infirmităţii"! ! magazinului universal „Ul- <
apelor Jieţului în bazinul Lo­ dă posibilitatea beneficiarului anului 2025. pă absolvirea liceului nu M-am întors din nou ' la pia" 1 C 1
trului puteau să înceapă nu­ (I.E. Lotru) de a deturna apa — Aceste măsuri, îndeosebi <
mai pe baza unei autorizaţii după bunul său plac. Debi­ prima din ele, nu are efect î
emisă de Sfatul popular re­ tul insuficient şi deseori lip­ asupra funcţionării la capa­ J
gional Hunedoara. S-a emis sa aproape totală de* apă fa­ citate a hidrocentralei dc pe Revenind în staţiunea Geoagiu-Băi.. I
o astfel de autorizaţie ? ce ca drcnurilc dc captare Lotru P c (
şi staţia dc tratare existente
Nu. Lucrările s-au „rea­ pe Jieţ — parte componentă — Aşa ar parca, la prima (Urmare din pag. 1) staţiune balneoclimaterică. vedere planul total de în­ I
lizat pe baza autorizaţiei e- a sistemului dc alimentare vedere, dar prin măsuri teh- In curînd se va deschide casări al întreprinderii ca­ I {
misă de fostul Sfat regional cu apă potabilă a oraşelor nico-organizatorice şi dc gos­ Inspectoratul judeţean de discoteca şi videoteca care re se pare că a scăzut cu j
Argeş, pentru toată investiţia, Pelrila şi Petroşani — să nu podărire raţională a apelor cultură a rezolvat proble­ sîntem siguri că vor atra­ cîteva milioane începînd L
inclusiv pentru lucrările de poată funcţiona la parame­ în bazinul Lotru, se poate ma stringentă cu -care se ge pn mare număr de ti­ de anul trecut. Se mai t; î
pe raza judeţului Hunedoa­ trii proiectaţi. De aici neca­ menţine centrala la parame­ confruntă orice aşezărnînt neri dornici să trăiască aude că însuşi cinemato­ d
trii dc funcţionare prevăzuţi,
ra, deşi, sc înţelege, nu avea zurile mari în alimentarea în schimb, va fi mai multă . de cultură, dotînd institu­ la... intensitatea şi frumu­ graful de aici, cu filme pe /
această competenţă. Deci, o eu apă potabilă a zonei de apă potabilă în Petrila, Lo­ ţia cu o staţie de amplifi­ seţea aparte’ a muzicii pre­ 35 mm, s-ar desfiinţa din P (1
nouă ilegalitate. est a Văii Jiului. rica, Petroşani prin aportul care de tip Vermona de ferate, să vizioneze filme toamnă ? ! F I*
— După cum se vede, ile­ — Şliindu-se aceste aspec­ .Hoţului. 200 W, ceea ce reprezintă interesante. Sînt aşteptate, Credem că, la rîndul ei, N
galităţi peste ilegalităţi. Dar te, acum. după Revoluţie, nu — Vă mulţumim. Vom cău­ un lucru extraordinar. Un de , asemenea, spectacole Biblioteca judeţeană va <
să revenim. Am înţeles că în s-a iniţiat nimic pentru ta în continuare să cercetăm alt semn al schimbării de ale colectivelor artistice găsi o posibilitate de în­ ti 0
proiectul iniţial era prevăzut curmarea stărilor de lucruri o nouă ufilâ" a „Dosarului optică a noului organism profesioniste şi de ama­ noire a fondului de carte
tori.
judeţean de cultură îl con­
să se capteze din Jieţ debi­ amintite P Jieţ” al filialei sale din incinta G
stituie afectarea unor fon­ Desfăşurîndu-se intr-un casei de . cultură din sta­ P
duri băneşti pentru revi­ spaţiu, comun cu. munca ţiune. Există prea multă rî
si
La maximum de revendicări minimum de realizări? zia şi schimbarea instala­ culturală — sala de spec­ mai este căutată de citi­ B ti
carte veche aici, care nu
ţiei electrice aflată intr-un
cu
tacole —, activitatea
(Urmare din pag 1) ralistul;, înşişi minerii! de ţia obţinută, vor fi mai stadiu avansat de degra­ filmul, va cunoaşte o situa­ tori. Gele 72 volume in­ ii ci
la Ghelari s-au convins eă mari. Că acestea toate au dare. La rîndul său, prin ţie mai delicată, în perioa­ trate' anul acesta sînt real­
re pentru un cititor din trebuie altfel tratat drep­ început să fie înţelese o grija domnului primar al da care urmează, după cum mente prea puţine. Poate .1-
Haţeg, să zicem, nu repre- tul , (şi obligaţia) de a demonstrează faptul că, în' judeţului, Bogdan Bujor, ne-a mărturisit domnul un transfer sau un schimb F
.zintă mare lucru, vom ob­ munci. Intrînd la timp pe două dintre sîmbeţele din primăria comunei Geoagiu Paul Cazacu, apărînd greu­ de fond de carte cu biblio- (I
serva că scăderea rezulta­ puţ, utilizînd la capacita­ luna mai a.c., din proprie şi-a propus să sprijine tăţi în realizarea planului teca-mamă (judeţeană) ar
telor are cauze ce pot dâ te vagoneţii şi locomotive­ iniţiativă, minerii ghelă- casa de cultură în pro­ de încasări. De fapt, greu­ rezolva cu adevărat pro­
de gîndit şi altor colective le din subteran, menţinînd reni au venit la şut în eîte bleme de bună gospodă-; tăţi au-fost şi pînă acum blema fondului de carte fi
din ramuri diferite de ac­ cit mai multă vreme _ în un schimb. Deci, se poate. rire — zugrăveli etc. — a se vedea sezoanele de la Geoagiu. în ceea ce fi
tivitate. |n cele cinci zile funcţiune maşinile de în­ Ar fi de dorit ca, prin ro­ în astfel de condiţii, con­ extraestivâle ale staţiunii priveşte activitatea pro- ci
Ce
de lucru din săptămînă, cărcat steril şi, nu în ul- taţie, toate schimburile să ducerea casei de cultură în care „abundenţa" tu­ priu-zisă, bibliotecara Emi­ ţii
fiecare schimb are opt tynă instanţă, vaiorificînd urmeze această pildă. Pen­ acţionează pentru impul­ riştilor staţiunii se află în lia Pera se străduieşte să ci
ore, din care şase ceasuri posibilitatea de a benefi­ tru că, deocamdată tot la sionarea activităţii insti­ suferinţă. Poate conduce­ iniţieze suficiente acţiuni Vi
se
efectiv in abataj. Aceasta cia de cuantumul unui şut modul teoretic, toţi cei ce tuţiei, după cum ne-a măr­ rea întreprinderii cinema­ pentru a trezi interesui vi­ ra
teoretic, pentru că - practic prestat în plus,',atît cîş- muncesc la Mina 'Ghelari turisit domnul Viorel Ju­ tografice judeţene va gîndi zitatorilor staţiunii.
se munceşte între patru şi tigul material al fiecăruia sînt convinşi că este mare de, venind mai aproape de mai atent asupra posibili­ Sezonul estival bate la
cinci ore. în -parte, cit şi avantajul nevoie de minereu de fier ceea ce trebuie să însem­ tăţilor de încasare de la uşă. Să-l aşteptăm cu toţii
Nu face nimeni pe mo­ general, respectiv produc­ pentru ţară, _ ne casa de cultură dintr-o Geoagiu-Băi, avîndu-se în cum se cuvine !