Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_124
P. 1
Anul II, nr. 124 MIERCURI, 30 MAI 1990 4 pagini - 1 leu
Restabilirea unui echilibru I
I STIM ATE SOMNULE PREŞEDINTE,
Din imaginea dezolantă pînă la finele lui ’87, pier un fenomen general, dato Însoţim, domnule preşedinte, cuvenitele crimi v-a înfăţişat poporului optimist,
şi îngrijorătoare a econo derile din industria jude rat în principal stării pre I felicitări pentru deplinul succes în alegerile când toată lumea era- îngrozită- Ulterior şi
miei, dintre dezechilibrele, ţului se cifrau la 4,857 mi care a aparatului produc prezidenţiale cu urarea şi dorinţa-cititorilor definitiv aţi învins, domnule preşedinte; în
discrepanţele, fenomenele liarde lei, pentru ca pînă tiv şi a utilizării neraţio I ziarului „Cuvîntul liber“ - pe care aţi avut ultimele săptămini ale campaniei electorala-,
şi manifestările de declin în zilele Revoluţiei din nale ă resurselor. amabilitatea' să-l salutaţi autograf la apari poate chiar în ultimele zile, duţiă 17- rară,
şi criză — urmări ale cin Decembrie, pierderile să Împovărate peste măsu I ţia numărului său 100 —, de ă reuşi să în cînd Săgeţile, uneori otrăvite ahr contracan
cinalelor de ignoranţă şi totalizeze 9,15 miliarde Îşi. ră şl cu seifurile goale, în făptuiţi ceea ce aţi promis poporului, ale didaţilor s-au întors, precum bmnerangul,
minciuni comUnisto-ceau- ' Peste jumătate din enor treprinderile au fost obli I gătorilor, în scara zilei de 22 Decembrie împotriva lor, aducînd în favoarea dumnea
şîste, — sare în ochi de ma sumă de mai sus, res gate să pornească pe noul 1989. voastră voturi poale ncscontatc, gM m da-m
calajul dintre consumul pectiv 4,734 miliarde lei. drum deschis de Revoluţie
aberant de resurse şi re hi condiţii de mari incer Aţi învins nu numai în Revoluţie, cît la sondajele do opinie premergătoare.
In fine, ştiţi şi dumneavoastră, ştim cu
zultatele precare ale pro titudini. tt-a fost deloo u- mai ales în... răzmeriţa celor cinci luni • ur
mătoare, în hăţişul politic şi electoral, atît toţii, aţi învins detaşat; nu sinlcţi întiiul
ducţiei sociale,' adică efi Economia — şor în ianuarie şi nu este de contorsionat şi fzbuciumat, în care liniş preşedinte al Piomânici, DAll SlNTEŢl PRI
cienţa scăzută, negativă lesnicios nici acum să se
chiar a proceselor econo orizonturi noi asigure restabilirea echili tea fi calmul nostru, al tuturor, n-au exis MUL ALES! De popor, in mod democra
tic, cu vot liber şi corect.
mice. P ini acolo au fost brului productiv şi, in con tat cum ţipau existat nici în propria dum Încă o dală, felicitări ! Dar, vă rugăm,
împinse lucrurile incit as secinţă, a celui econbmico- neavoastră viaţă, în acel interval; după cum
tăzi, în faţa realităţilor, revine mineritului, cam o financiar. Aceasta cu atît probabil, posibil, nu le vefi avea — poate domnule preşedinte, ca abia de-acum să do
celor
vediţi alegătorilor
dumneavoastră,
este aproape de necrezut jumătate din jumătatea ră mai mult cu cit, în Inter nici noi — în următorii doi ani. Aţi peste 12 milioane din circa ’15 milioane (a-
cum s-a ajuns ca o indus masă (2,155 miliarde lei) valul amintit, au fost ne învins fiindcă unica Revoluţie transmisă în propo, unde sînt cele 6 milioane dc adepţi
trie *— despre care se afir le-a înghiţit siderurgia, a- cesare cheltuieli majorata' direct la televiziune — din marele specta
ma că este angajată pe poi energetica a urmat cu pentru plata integrală a col al Europei ce se descătuşează d,c comu NICOiAE STANCIU
calea dezvoltării intensive, 13 miliarde lei. In fine, salariilor şi acordarea de nism, tragic doar la noi, că aşa ne c scris
deci a eficienţei economi din lista celor aproape 40 spbrurf salariate justifica ca să nu na bucurăm niciodată fără la (Continuare în pag. a 2-a)
ce ridicate — să meargă de întreprinderi cu - pier te, concomitent cu utiliza
de fapt galopant în sens deri, in primul pluton mai rea unor fonduri supli
invers, spre dezastru. sînt de menţionat „Visea mentare pentru lucrări de
Boala aceasta necruţă ză" Bupeni, I. lianţi Deva, întreţineri şi reparaţii e-
toare n-a „ocolit, din păca I. Mecanica Orăştie şi fectuate anticipat. Pentru U L T I M A O R Ă
te, nici economia hunedo- chiar unităţile economiei toate aceste motive ar fi
rcană. Întreprinderile noas locale. Exemplificările de o nesocotinţă să li se facă
tre, legate aproape exclu mai sus, consemnate din imputaţii consiliilor de ad Ol. Al. Paleologu a fost rechemat
siv de ramurile industria documentele bancare exis ministraţie că întreprinde definitiv în ţară
le primare au avut de su- tente, relevă că ineficien rile n-au reuşit să stopeze
i portat, sub aspectul efi ta n-a fost un caz singu
cienţei, lovituri din cela lar localizat intr-un seg IAURENŢIU VISCHI Din partea Ministerului Afacerilor Externe,
mai grele. In primii doi ment limitat al economiei, Ronipres a primit spre difuzare următoarele: dl.
ani din cincinal, respectiv ci s-a .manifestat acut ca (Continuare în pag. a 2-a) Al. Paleologu a fost rechemat definitiv în ţară,
încheindu-şi astfel misiunea de ambasador în
A luat fiinţă Camera de Comerţ Franţa.
şi Industrie Hunedoara-Deva
în baza Decrctului-Lcgc nr. 139/1990, a din România cu camerele dc comerţ străi
luat fiinţă şi în judeţul nostru Camera de ne ; Mai primim' sau nu
Comerţ şi Industrie — instituţie neguverna — eliberarea certificatelor de origine a
mentală, autonomă, menită să contribuie la mărfurilor, a altor documente de export,
dezvoltarea comerţului şi Industriei hune- prevăzute de uzanţele internaţionale ; paşapoarte ?
dorene şi a ţării, corespunzător cerinţelor — organizarea şi administrarea de tîrguri
trecerii ' economiei româneşti de la sistemul şi expoziţii specializate, în ţară şi în străi . Intrucît la r e d a c ţ i e a m tenent colonel, cîtc solici
supercentralizat, greoi, închistat în dogme nătate ; primit în ultima perioadă tări s-au înregistrat pînă
şi artificii, la economia liberă, de piaţă. — efectuarea unor activităţi de reclamă multe sesizări, telefonice şi aciim şi cîte paşapoarte
Intre atribuţiile principale ale Camerei comercială ; I scrise, prin care cetăţenii s-au eliberat ?
de Comerţ şi Industrie menţionăm : — editarea anumitor publicaţii de infor îşi exprimau nemulţumi — De la apariţia Decre-
— sprijinirea activităţilor membrilor Ca mare şi reclamă comercială. rea în legătură cu ritmul tului-lege privind regimul
merei, realizarea proiectelor de dezvoltare a Pot fi membri ai Camerei do Comerţ în care se eliberează pa paşapoartelor şi al * călă
comerţului şi industriei din judeţ, inclusiv şi Industrie Hunedoara-Deva toţi cei ce şapoartele ■— perioada de toriilor in străinătate ş i .
a celor bazate pe libera iniţiativă ; prestează activitate de comerţ (interior sau aşteptare de la depunerea pînă la această dată (23
— asigurarea evidenţei firmelor comer exterior), execută bunuri ori servicii, per formularelor tip, pînă la mâi â.c.), s-au primit 68 000
ciale din judeţ şi a registrului de comerţ, soanele juridice (întreprinderi, instituţii, fir eliberarea .paşapoartelor, de solicitări. Au fost elibe
a mărcilor fabricilor de comerţ şi de ser me), precum şi persoanele fizice (comer depăşind cu mult terme rate aproximativ 44 000.
vicii, a denumirilor dc origine, a indicaţii cianţii particulari). . nul prevăzut de lege — am de. paşapoarte pentru călă
lor de provenienţă şi a semnelor comer Cei ce doresc să dev’înă membri , ai Ca solicitat domnului lt. col. torii temporare în străin ă-
ciale ; merei noastre judeţene de Comerţ şi Indus Constantin Andrei, şeful
“ acordarea de ajutor în specializarea trie trebuie să se adreseze printr-o cerere serviciului de resort, o dis MIRCEA LEPADATU
profesională a membrilor Camerei; scrisă de adeziune la sediul instituţiei: stra cuţie pe această temă.
— certificarea existenţei şi a obiectivului da Dr. P. Groza nr. 35 (Primăria judeţeană Invitaţie la drumeţie. — Deci, domnule loco (Continuare în pag. a 2-a)
activităţii comercianţilor rom âni; şi Palatul justiţiei), etaj I, camera 112 ; te Foto
— susţinerea colaborării reprezentanţelor lefon 11350, interior 110. NICOLAE GHEORGHIU
CE TRECEM UŞOR CU VEDEREA
Tot despre m ediul înconjurător ? . Neîndoielnic î D#r a>.-,
Sin tem un grup de pro PREPTUL LA OPINIE disponibile oricui do- J tăzi, la o scară în .aparenţă — ceva m al redusă. Veţi fi de
fesori universitari de la reşte să cunoască adevă- t acord, dragi concetăţeni* că sîntem toţi rierăbdăiori să a-
Institutul de mine Petro rul — dovedeşte exact I jungem cît m ai repede ia un cît m ai înalt nivel de civiliza
şani, care dorim să ne Dreptatea se vede cu ochii contrariul „ducerii minei j ţie. E uşor* e g re u ? Cum se poate re u şi? In m od sigur
aportul fiecăruia este esenţial.
exprimăm şi pe această la dezastru", venirea la | ... D eparte de m ine gîndul să o ţin num ai pe critică !
cale opinia privitoare la conducerea I.M. Petrila ; pol regula... jocului : avem deptul să le facem altora - ob
cele două materiale pu lucidităţii a ing. Bogdan Bujor în- | servaţii n um ai dacă ne vedem cum se cuvine de treaba
no astră cea de toate zilele ! Cum ziceam , lucrurile m ari Î n
blicate în ziarul „Româ semnînd tocmai începu- ' cep de la cele la scară ' redusă : pentru astăzi vă invit, vă
nia liberă" la datele de 20 tar al uneia dintre ele) organizare şi nu al Sabi- tul unei perioade de re- I rog, să deveniţi m ai exigenţi (doar în perim etrul norm alu
şi 26 aprilie 1990. Sub este Şerban Hie, care netului municipal de par dresare şi avînt marcat J lui) în m aterie de com erţ.:. N u, nu m ă refer aici la (ne) apro
acelaşi generic dramatic, continuă în „presa libe tid) şi ajungînd la apre prin creşterea producţiei, | vizionare, ci Ia felul în care nV sînt prezentate m ărfurile
alim entare. F iţi sinceri, nu vă deranjează borcanele acope
„'Dreptate, ochii plînşi ră" demersuri pe care cieri globale de genul „a a efectivului de munci- 1 rite cu praf, unsuroase, din ra ftu ri ? De ce sticlele, indiferent
cer să te vadă...” Sînt le-a făcut constant de condus' întreprinderea la tori şi a cîştigătorilor a- j de conţinutul lor, să nu fie curate-lună ? ş i m ai de plîiiă
inserate două texte ale cîţiva ani (cu alte „argu dezastru" ori „sistem de cestora. Este drept că | este starea navetelor de plastic folosite pentru transp ortul
pîinii şi m ezelurilor. A ţi văzut ce m urdare sînt ?
Cine, cînd
unor semnatari - care in mentări" în presa veche), conducere dictatorial", d-1 Şerban Ilie, care nil | şi unde le spală? E un m iracol că n u se abat asu pra noas
criminează activitatea ing. în cadrul unei vendete constatăm că aceste texte mai lucrează Ia I.M. Pe- I tră, în aceste condiţii, niscaiva epidem ii? v ă este team ă să
Bogdan Mihai Bujor, fost personale împotriva ing. sînt confecţionate după trila, se constituie in e- J luaţi cuvîntul şi să vă spuneţi punctul de vedere în m od
director al întreprinderii Bogdan Mihai Bujor. Tre- reţetele tipice ale deni tern contesta tar al re- | civilizat? De cină să vă fie te am ă? P în ă d e c u r m d func
ţiona ,,opinia publică** : cum îndrăzneai să faci o observa
miniere Petrita şi actual cînd peste incriminări grării prin calomnie, pe petatelor repudieri ale * ţie, zece persoane de Ia coadă erau gata să te pună Ia
primar al judeţului Hu factuale cu totul false bază de „argumente" de domniei sale de către co- I pu nct: „Ia nu face pe deşteptul* b in e că NE _DA şi aşa t**.
Astăzi ne sim ţim obligaţi să nu funcţionăm ca sim pli
nedoara. - (spre exemplu, d-1 ing. cea mai proastă speţă. lectlvul de bază al minei. * spectatori ai m ersului înainte. Din am ănunte, din lucruri
Remarcăm de la înce Bogdan Bujor, a fost In Orice* analiză pe bază Se invocă de către sem- j uşor trecute cu vederea altădată, se clădeşte cu răb d are
put că iniţiatorul aces tr-adevăr director ăl Ca de fapte obiective — a- civilizaţia. .
tor scrisori (şi semna- binetului municipal da supra cărora există date (Continuare în pag. a 2-a) | Dr. CORNEL STOICA
