Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_124
P. 2
PAG. 2 CUVÎNTUL LIBER NR. 124
^ ™ F eT ^ îe” pre^ 5nte, j f l iraălia" mai ,erfflă în
legii, cîştfg de cauză a a- tivă, care au oile ta în
fUrmare din pag. 1> — de mari şedinţe ţi alte activităţi cmre să * 1 nri** de localnici „Spre w * Cftecrighe Trifan. Ei grijire la Gh. T„ nu se
----- — ——— cupe paginile (arii (şi restul) ziarelor din ■ Cimitir", nu e O stradă mo- m dreptate. Primăria ac simt deranjaţi că le trece
semnatari ai Proclamaţiei de la Timişoara, ţară; s i daţi In păcatul şi boala adulării de I terfcizată. Cetăţenii care tuală l-a avertizat pe turma pe la poartă, cu toa 10,0
. -
. ... ...
_
,
....
- ...... ... .
..
care vă erau declarat împotrivă ?) că au către mase, a puterii fi să deveniţi ceea ce ■ locuiesc aici âii contribuit Gh. T. să-şi muţe traseul te consecinţele. Evident, IM
avut dreptate, că au ales matur, responsabil, unii v-au prezis încă înainte de alegeri - I însă CU bani, CU muncă şi şi stîna. pe poteca şi la se tem că ciobanul le va lip
«r *-*«
ui**»****.
civic fi politic, pe preşedintele de caro aţe un Jm am m , m totalitar. ! iniţiativa şi au amenajat-o locul ce i-au fost indicate. restitui oile.
ACUM nevoie ţara ! Să nu-i înşelaţi, să nu Vă rugăm, domnule preşedinte, rămtneţi I cu barată de piatră, să nu Pentru nesupunere, poliţia După părerea tuturor ce 13,1
daţi apă la moara opoziţiei, care, poate, aţa cum vă cunoaşte fi vă ştie lumea, cum 5 se noroiascâ pe picioare locală l-a amendat. Dar lor care am încercat să 15,3
de-abia de-acum va fi mai puternică I Este v-am văzut şi v-am ascultat: responsabil fi i în drum Spre gară sau Gh. T. continuă să treacă mediem în acest conflict,
clar pentru toată lumea că rut ria veţi ftt- realist, pină la tnţelegereă'deplină, de către S spre centrul comunei, Ori cu turma pe aceeaşi stra soluţia e una singură: 15,5
16,1
I toarce la comunism, pentru simplul motiv alegătorii dumneavoastră; a gravităţii f i i etnd Copiii merg ta şcoa* najări făcute cu banii şi Gh. T. să fie obligat adică
dă, degradfnd micile ame
la
respectarea
legii,
că este
respectivă
imposibil, că acesta oricum este greutăţilor cu care ţara, noi şi dumneavoas- • lă. Pe strada
I jpe cale de dispariţie in Europa şi, tn eu- tră, deopotrivă, ne confruntăm. Şi, este si- | Şi-a făcut drum CU turma litate fii afara ci şi să-şi 16,3
să-şi mute stîna din loca-
munca cetăţenilor respec
că votul ţării baţi primit pentru rea- mspre locul de păşunat şi
tivi, La sesizările lor, cel
rtnd, chiar şi tn Asia. Nu de asta ne te- mur
I mem, ţi nu ne-am tema de nimic » de tu- fumul dovedii, pentru apelul ta adevăr a- 1 cetăţeanul Ghcergh* Tri- de la primărie înalţă a ne mute traseul de trecere pe 16,5
viitorul politie dresat poporului. Cate v^a înţeles, care şi-a ■ ian, posesor a 40 de oi şl
putinţă din umeri.
poteca indicată de primă
cruri mari, grave, pentru
I fi soda' al noii Românii (am fi vrut tă Uţsufit mai degrabă greul, că aşa * obişnuit | care mai face păstorit pen legii na * îngăduită şi t* rie^ .
Sfidarea în acest fel «
tru oile unora diate* ce-
scriem România liberă, dar mea seamănă fi este ţn bunul său rimţ,.deeU promisiunile |
„Şl noi ce vom face eu i- 17,s
I prea puţem crede). Vrem doar ea nu cumva - Peheitări, domnule preşedinte Ion Bieseu, | alege după preferinţe). apărarea ei trebuie să te le mai primeşte?* — se 17,(
cu manele unui ziar tn al cărui.,.,nume nu unui rai cu rturi da lapte ţi mior» iluzorii 11 , tăţenii satului (pe care-i
oile dacă ciobanul nu ui
situeze ferm. In
primul
I ţ i greşiţi fi să vă apucaţi de ^vizite de fi s i v i dea. Dumnezeu puterea fi lumina I Poarte multor cetăţeni de rînd, primăria. întreabă cel oare au avui
Pentru elucidarea lucru
I lucru“, cu paralizarea activităţii Intr-un ju- >ă fiţi fi să rămtneţi cel ce v-aţi înfăţişat | ■ pe.- strada te cauză. nu le rilor ne-a» deplasa* pe norocul să fie acceptata
convine cp tu rn a să trea
9
cu ode fa tarată de Gh, %
d eţta u altul (ţiaşa nu se prea lucrează): poporului căruia i-aţi euţerit încrederea l
că pe strada tar.„ «rid fap sţrad* respectivă te o dia- în turma r<«peebvâ. oile
tul e$ sub acceptul tacit cuţie eu eei implicaţi dis cetăţenilor reprezintă nrat
Restabilirea al organelor locale ■ din cuţie te: car» • anz in vita* puţin de o treime. Iar pri 18*1
timpul dictaturii, pe aceaş- , pe doamna Letiţra Sabău
măria a hotărî* ca şi ce
ta ti* m G petegte Tril** — secretarul primăriei, pe tăţenii respectivi să-şi dea 184
şi-* am endat ţi sttea, şeful postata*- tocai de po oile kt te m a C.A.P. Sta
ceo* ee cosrtra vin a v d ît liţie şi ia oare a partici mat r&mSne docil ea pri w
prevederilor leg». pat şi ofiţm tl Instructor măria să am ăreaseă eu 184
Ia mod firesc, eetăţenii cu posturile din zonă- di» fermitate apfiearea pro
In cauză s-*u adresat eu partea Poliţiei Judeţene. priilor hotăriri şi atunci 29?
■ nemulţumire* - ier • fostei Greu- ■ -io ajun* I» o căm un conflict ee dureeză dg
p rim im a m m a ă t ţ i npoi ătari* unitară" 4ewi®ai aproape patra ani se v*
diferitelor organe Judeţe unii cetăţeni. 3—3 1* nu stinge: • .■ .- *
ne, împotriva măr de .pe. strada -r*spe®. ION O O CtH
(Unawm din pofc W
Dr^>tatea se ««ie m edke lucb&itff
escalada costurilor, iar o
parţe tliir produs^e şi ser {ttrmaro (fi» *«9 , 1 ) forţei de muncâ a stfe- mînă formaţii «le lucru
virile industriale slnt sub nit oaspeţilor din alte să-şf petreacă două zile
prgguî de rentabilitate, pateri utilizarea osul centre universitate de recreare tn cadrul ei,
ţşn d Insă cezarului şi jstU dictatorial*. Noi evo nomiştl, socibiogl. tete în virtutea pţtedpîukii
luţ Dumnezeu ceea ce 11 se căm însă rezonatele u- hotogi) apmrtert admira ca pe parcursa! unul an
cuMne. nu se poate ocoli p*şa diptre msfâete mor-. tive faţă de competenţa, 'fiecare om al muncii să 22,
necesitatea unei atenţio cetări socieSogice realiza stilul şi deschiderea ma fi petrecut cel poţi» an
naţi eprecte asupra zone- te t e 'ţ j j t Petefe. pe ri- nifestate de dh inginer sfirşh ite Săptâmînă l*
loţ critice care afectează teva loturi de muncitori Bogdan Bujor spre pro cabană. Am văzut cu
economicitatea. Se pare că recnm ţl M mod dirijat blemele socio-uajane ale ochii noştri te acei ani 2
politica de .ereditar* ne- m u 5-AUTtăMlNAT kl M fC ttfttLT l întreDriftdesIL In caietul dfeeetorofizi o GH
m AM MAI WUMIT M O UN*,,. (dssponibiUzaţl de alte
refiricuvâ promovată de iiiteeprinderi). Somtafi te Institutul nostru are <Je planificare te acest gen, na
Guvern în ■ scopul uşurării te anga mulţi am reiaţii cu fn- făcută te avans pentru tai
foi
efortului financiar al în Desen de AlEXANDIU «UGfSCU jare şi resondaţi (cei ca treprinderile miniere pe luni de Zile. ’ ia
treprinderilor, n-a fost în re au rămas te totre- linia' desfăşurării praete Rezumindu-ne la fap 6.3
W
ţeleasa de către toate con prindere) în notembrle cii studeftţfior, bucurtn- tele enunţate, concluzio tm
siliile de administraţie ca AM OVUIONAREA 1988. muncitorii au de du-se de un sprijin pen năm asupra fondului pro-
o invitaţie, dacă nu ca o clarat câ impresia oea tru care sîntem -îndato btemei considerînd ca va
obligaţie la rigurozitate şi ŞEFUL MAGAZINULUI mai favorabilă le-a pro raţi conducerilor acesto fiuto total iineriaiă şi. in- Ra
12*
zgîrcenîe I. utilizarea re In marea majoritate a magazinelor care desfac «Ore pope- dus-o „atitudinea condu ra. Uneori acest sprijin totorabilă practica unor 13,
surselor. tîn indiciu în a- laţie confec|il pentru bărbaţi, raiturite fi umeraşele *tnt mat cerii întreprinderii". La este însă de excepţie, cum .ziare ca „România libe- Co
mult goale şi in cel mai bun caz, numărul eer.unemalar şi
cest sens îl reprezintă chel ai raouelelor de costume, bluze, cămăşi ete., este tmtS*e re o săptâmînă după anga a fost şi cazul I.M. Pe- râ*. de a publica fără 16,
Ec
tuielile materiale la mia dus, L-a magazinul Elegant nr. 32 din Deva, am avut plScttla jare, atitudinea condu trilâ, sub conducerea nici O verificare materia ţie
funda
le «mtrazicîmî
d-lui ing. Bogdan'Bujor.
surpriză să constatăm, timp mal îndelungat, eă astutca « îf
de lei producţie marfă ca bine aprovizionată cu costume bărbăteşti, pardetdeş dilerite cerii era apreciată favo Sugerăm găsirea tn ar mental realitatea ş* prin du
re, deşi au fost programa modele de bluze din tercot şi stolă, pantaloni, ged, c " ' rabil (pe locul tofii al hiva minei a originalului care persoane ale căror ba
te cU destulă largheţe, sînt şi altele. Aprovizionarea este susţinută p de o serviră impresiilor) de către 82 unei scrisori de m ulţu interese şl Opinii contras 2%
la sută din muncitori, iar
depăşite cu peste 70 lei, tă a personalului din eare le amintim pe Calvina ~ după un an acest as mire a Cărei copie b a- tează flagrant cu cele zii
Mihaeia pioncă, Marla Sîru, Eteiea Zurman, Maria
ril
ceea ce indică o insufi lăiean şi Elena Jtghira. Şeful ingatitlului, Oumltu Topor, pect şi-a ■ menţinut tocul vem ia institut şi prin ale opiniei publice în 22,
cientă stăpînire a consu sublinia : Aprovizionarea este pHncipaia mea pteocupert întîi în contextul aprecie care, în 1988, se mulţu cearcă să le impună a- gă
netneee <8n
murilor materiale şi ener ca respousabU ai magazinului. Mă tegrtieae Să întocmesc rilor favorabile. mea conducerii minei cesteia. (Prof. univ. dr. nii
timp comenzile *1 o mare parte din timp o rezerv oa/em
0,3
getice şi a calităţii produ lor. insist mereu ia depozit, mă ocup ca marfa să ajungă Menţionăm şi fapte pentru modul excepţional teg. îiiaş Nictete — rec st<
selor Sînt «tari imobili In cel mai scurt timp la unitate, pin păcate, lipsa meserii de genM brgaefeăriî fh fortnativ te «sare s-a or tori pmf- univ. dr. ing. 5,0
zările în stocuri de mate lor prime, m special a stofelor din lină, acuzata de fabricile comun a' unor manifeS- ganizat practica prin tete Dfrna Nteoiae — proree- no
producătoare, face ca în comerţ să ce înregistreze tuşă res
rii, materiale şi produse, tanţe mari ia costume bărbăteşti d« cantate superioară, — : ţări ştiinţifice, cum $f pliearea efectivă a direc ţbr, prOf. univ, dr. Krausz
există multe refuzuri la ram însă «a in viMorui apropiat, ciienţit noştri se se fi aceea ocazionată de torului minei. Septimlu — prorector,
aproviziona şi cu aceste sortimente de îmBrăeSMint**.
plată şi facturi neîncasa Să notăm şi o nemulţumire a tucrâteriîor de aici i jubileul aniversării a 40 Avem cunoştinţa şi d* praf. «miv. dr. ing. Fie
te. Numai din aceste cau dinţa unora de a cumpăra udele sortimente de confecţii de ani de la tetiteţărea faptul câ din iniţiativa rea Alexandra, prof. u-
ze, <*ed!tele restante se •mit peste necesar m speetai cămăşi băriddeştiţ, pentru * institutului nostru. De conducerii minei, cabana iHv. dr. ing. Rotanjaftu tri
ridicau, recent, ia peste <e comercializa peste hotare. Unit dintre aceşti cumpărători asemenea, O amplă dis Lunea Etorii, aflată în lîie, prof. univ. dr. ing. Ca
tac tărăboi dacă sfnt rugaţi să se rezume la un număr mal
de
700 milioane de led. Este mic de cămăşi, pip fericire, au început Să scadă aceste .tse- cuţie organizată U l M. custodia Î.M. Pelrila, â Ezibvă» . Kobert, prof- In
o situaţie care determină rinţe* ieşite din Cdmdd, Petrila asupra vaslui fost utilizată pentru ca la ing. Păscutoscu (IV
organul bancar Judeţean SABIN CERBU problematici a integrării fiecare sîîrşit de săptă- m m in
*1*1
să opineze. în mod justifi ■X" jai
cat, că întreprinderile, deşi Di
<V
dispun acum de o mai lar vul t e lucrători din cadrul 0 :
gă autonomie, nu dovedese (Urmare «fin pag. 1) primim sau servieiub» nostru, taţele- P I
iniţiativa de cane pot şl gtad acest moment prin <C
tfebuie să fie capabile la tate şi un număr «iestul care trecem şi dorinţa 00- CO
XJ
U tilarea ţi gestionarea de mare pentru eei care merg bine. fetuşi, nu este neavoastră ş i pe oasm nu unicei şi micii tipografii menilor de a avea mai re- ,N3
eficientă a fondurilor de «a solicitat plecarea defi aşa. fia aşteapfii am aftat. mai este cazul să le amin pentru paşapoarte, ale că pode paşaportul ta bmu- ne
producţie. nitivă din ţâr* aproape «tobă luni după tesc acum. De asemenea, rei utilaje* VeCte Şi insufi aar, nu s-a dat ş* nu se toi
toi
— Bate («ara «amărui
ciente, „au căzut* după
PfSte toate acest» ele « to r care am cerat gleca- paşaport. De eo ? pentru a preveni, te con suprasolicitările din aceas te taîmoi de ta muncă — lăt
ment*. neconcordante CU rea definitivă 7 - »- Mai exact, ■ faţă te tinuare, discuţiile intermi tă perioadă. La care s-a tempoirivâ, se lucrează rii
nabile cu cei care, „uiiînd*
173
criteriile de eficientă, do *- Se impune, Intr-ade cele 20 de zile prevăzute data predării formularelor, mai adăugat şi apariţia ţi efto 16 ore zii ni» şi chtor Vii
te lege, s-a ajuns la o aş
mină acum o altă stere de văr, . o precizare în . acest teptare de 55 de zile. Din solicitau paşaportul sub nui gol ta aprovizionarea duminicii* — pentru a re Bl
spirit şi o notiă perspecti sens. In anul trecut nu ce motive ? Primul a fost termenul prevăzut, ne-ăm eiî State şl coloranţi pen zolva cît mai muRe solici- (Z
vă. înviorarea generală a mărul celor care au solici problema formularelor. Atu organizat b evidenţi exac tru fi p ă r.. Insă problema, t&ri, 01
activităţii industriale şi tat plecarea definitivă din tipărit iniţial 130000 for tă, uşor te «irmârlt, aiît se pare, s-a rezolvat Deja — Ştiţi, au început să ba
Ti
creşterea nivelurilor canti ţară se ridica ia aproxi mulare tip, care aa fost de noi, cit şl te cetăţean, au început să ne sosească dreule Unele zvonuri, de M
tative âle producţiei ofe mativ 3 060 te persoane. expuse k vedere, la înte- căruia, la predarea actelor, paşapoartele noi In ritm spre restricţii fn elibera lu
(F
ră factorilor decizionali După Revoluţie şi apariţia mîna tuturor. Dar indivizi i se aplică In buletinul te rea paşapoartelor... B.
testul t e bun şi, cu toate
din întreprinderi posibili DecretulUi-lege amintit, lipsiţi te cel mai elemen identitate o ştampilă care că «umărul cererilor pen — Categoric, nu se pu d«
tatea de a se concentra cam 600 te persoane — tar simţ civic a u găsit te ilustrează data predării â- ne rn-tdtema niţi unei res Js
<E
asupra laturilor calitative majoritatea de naţtonalita-. cuviinţă să facă din aces cestora. Dar principala de tru eliberarea acestora $* tricţii — în afară celor ec
constant
Intre
menţine
ale activităţii, creează şan te germană — mai au ce tea o sursă de, venituri Ui* reglare în activitatea prevăzute ta DCcretul-lege CH
<C
sa de a imprima indicato reri de plecare definitivă. dte. Situaţie care a dus o noastră s-a datorat lipsei, 500—600 zilnic, asigur «e- privind regimul paşapoar M
rilor de eficienţă o evo Este un fapt care nu mai scurtă pertoadă la fiţ»a în ultima perioadă, a paşa tăţehii Judeţului "m , ÎS telor, emta ta Ianuarie re
luţie pozitivă, care să scoa necesită ««mentorii,. de formulare-tip, dar ' pe poartelor fUŞpriu-zise. continuare, t e » fi ta « # • â.e. —, C&ntinuîndu-Se eli- A
tă definitiv întreprinderile — După datele prezen care frm curmat-o prin mă — Lipsă impusă de ce 1 sură sâ reducem timpul d* berarea paşapoartelor lu-
din starea de dificultate tate de dumneavoastră s-ar surile anunţate şi prin in — De necesitatea intrâ- aşteptare ptaă ia termenul taror coî or care 10 soli-
în care se află. , putea crede cS lucrurile termediul ziarului dum fii în reparâţ* ‘(âpitajâ â StobUit prin lege. eK».
* 4 .