Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_124

ÎN PREAJMA SFţRŞITULUI DE A N ŞCOLAR

T R I B U N A
■ „Elevii trebuie să înveţe, să se gîndească

„CUVÎNTULUI LIBER“ la propriul lor vHtor“

Se apropie sîîrşitul anului acest sens personalul admi­ sului instructiv o constituie
şcolar. Un an în care, mai nistrativ necesar. In ai doi­ absenteismul ce contribuie ţi
ixles în instituţiile liceale, e- lea rînd, personalul didactic el la un nivel modest te în­
DISPUTA PENTRU PAMÎNT de cetăţeni, prin deschiderea de conturi Icvii şi cadrele didactico au urmăreşte, în. această perioa­ văţătură. Credem că o in­
CONTINUA eurente personale la C.E.C. Din aceste trăit intens momentele de­ dă, asigurarea unei temeini­ fluenţă nu tocmai pozitivă
conturi se puteau face şi unele plăţi lu­ clanşate de opţiunea fermă ce pregătiri a elevilor. Aeeas- asupra personalităţii în for­
;Doamna Ana Jurca, din Crişcior, ne nare fixe, prin virament (chiria, energia pentru democraţie. Aducem ta depinde do mai mulţi fac­ mare a elevilor o are mess-
sene că în prezent deţine în gospodărie electrică, abonamente radio-tv. şi altele), în atenţia cititorilor aspecte tori. Profesorii se frământă, media. Televiziuneo, ziarele
patru vaci şi patru vitei pentru care nu în cont se puteau vira lunar pensiile sau ale activităţii desfăşurate Ia este adusă în discuţie situa­ prezintă unde „anomalii" ce
are posibilitate să asigure furajele nece­ se făceau depuneri în numerar. Nu s-a Liceul industrial din Simeria. ţia fiecărei clase, a fieărui au loc în această perjaadă te
sare, deoarece la împărţirea pămîntului condiţionat niciodată suma minimă de in lunile care s-au scurs de elev. E necesar să se înţe­ societate. Copiii recepţionea­
s-au făcut o serie de nedreptăţi, dîndu- depus o dată în cont, probabil apllcln- Ia Revoluţie, aşa cum ne-au leagă dar că» acum, mat: ză, la nivelul tor, fapte» am­
se terenuri la unii oameni care, apoi, du-se zicala:’ „Nici o sumă nu-i prea fost ele relatate de domnul mult ca oricînd, elevii tre­ biţii ale oamenilor mari, şînt
le-au vîndut. Despre aspecte asemănă­ mică. să nu fie economisită !1*. profesor Florian Brădeanu, buie. să Iacă şcoală, să se gân­ influenţaţi de atmosfera din
toare ne-a scris şi domnul Gheorghe Dar, în ziua de 9 mai ac., am aflat directorul liceului. dească la propriul lor viitor. familie, de grupuri şJa, De
Duma, din aceeaşi localitate, relevtodH- o noutate privind aceste operaţiuni (de — In primul rînd am ac­ — Să înţelegem că nivelul aici, în modul Ies de com­
ne numeroase cazuri de încălcare a pre­ la agenţia C.E.C. din strada LeninX Nu ţionat pentru restabilirea Ia învăţătură nu este cel aş­ portare îşi face loc, proba­
vederilor Decretului 42/1990, fn soluţio­ se «nai încasează sume pentru «miturile demnităţii elevilor noştri, ca­ teptat ? bil şi ca o formă de pro­
narea cărora cere sprijinul organelor curente personale, decît numai de la su­ re nu mai sînt obligaţi să - Din păcate trebuie să test, absenteismul, o tuşi sla­
competente; ma minimă de 506 (cinei sute) lei o dată. facă „obsedanta** curăţenie recunoaştem că o parte din­ bă exigenţă la învăţătură.
Despre disputa pentru pămint ne-a Anterior ştiam că suma minimă de depus în clasă, să spele, să facă tre elevi nu depun strădanii - Poate în acest moment,
este numai la deschiderea contului cu­
relatat şi doamna Elena Vînătoru, din rent de 100 (una sută) lei. Deci, cu 499 alte munci pentru care ei reale pentru a învăţa, a a- _______MINEI BOBEA
Baăa de Criş, spunîndu-ne că o parte din lei te poţi întoarce acasă deoarece în simţeau un sentiment de cumula cunoştinţele necesa­
lotul la care avea dreptul tatăl său, Pom- coptul curent personal GJS.C. m» se pot frustrare, fiind angajat în re. O altă carenţă a proce­ (Continuare în pag. * 4*a)
piHu Giurgiu, fost membru cooperator, depune decît sume mai mari de 500 lei.
este atribuit in mod abuziv lui Dumitru Ce raţiune a putut avea cel care a dat
Riisu,- eare, anterior nu a lucrat în coo­ această dispoziţie cu privire la atrage­
perativa agricolă. In scrisoare ni se mai rea prin eriee mijloace de la populaţie
scrie (şi documentează cu fotografii — a numeralului depozitat prin ciorapi, soire Grija faţă de pămint
n.n.) că,'deşi domnul D.R. este pensionar sap altele, nu am aflat cu toată străduin­
de gradul II, cu însoţitor, lucrează de zor ţa depusă. Nici de ee nu a fost făcută Este incontestabil faptul pus pe realizarea lucrărilor realizează, în complex, un
la pămint, ceea ce a u prea este în re­ cunoscută noua metodă prin presă n-am că existenţa noastră are su­ începute în anii anteriori. însemnat volum- dă acţfonl
gulă. Pe anul dm şantiere, io u ş a
înţeles. Poate se depăşeau prevederile portul iramie, în grija ce o ca; drenaje, prevenirea ate-
minime ale ctobînzilor „maxime* de L80 manifestăm faţă de apăra­ Birtin - Vaţa — Ocişor sînt nccărilor, regularizări, pro-
la sută pe an ? Cei interesaţi aşteaptă to­ rea ţi sporirea, capacităţii efectuate, pînă acum, lucrări cum şi redări ta circuitul
RUGĂMINTE CĂTRE OAMENII tuşi un răspuns competent. (Traian Pris- productive a pămîntului, m de combatere a eroziunii pe productiv.
DEVINE iopean, str. Ion Creangă 34/8, Deva). acest sens, un rol aparte re­ mai mult de 500 ba, din cele Dc asemenea, in programul
vine salariaţilor de la între­ 086 ha prevăzuta în proiect. întreprinderii pe acest no
Numele nostru este Viorica şi An­ Cu oameni şi utilaje specifi­
gliei Neacşu. -Locuim în Petroşani, n 0 s e g ă s e ş t e s o l u ţ ia o p t i m a r prinderea de execuţie şi ex­ ce se acţionează şi te zona sânt cuprinse şi lucrări de
desecări, precum şi irigaţii,
ploatare a lucrărilor de im-
strada Aradului nr. 36/2. Eu am 36 bunătăţiri fwăeiare Deva, u- Covrogi - Ciopcia, unde s-a readuceri de noi snprafeţp te.
de ani, iar soţul meu 37. Am su­ Pe strada Lenin din Deva există o a- nitatea respectivă avînd de stabilit ca în acest an să Ee categoria arabil în compen­
ferit încă din copilărie de polio­ geaţie C.E.C. pe cit de frumoasă, pe atlt realizat un mare volum de realizate lucrări aatieroziona- saţie la cele secase din «ar­
mielită, boala soUttndu-se cu dife­ de spaţioasă. Apreciez că este tot atlt de acţiuni menite să asigure le pe 195 ha. De asemenea, cuit pentru alte unităţi: eco­
rite urmări. Eu sînt imobilizată la mare cît este localul întreg?* Sucursale ’ proiectul întocmit pentru zo­
pat, nu pot merge şi nici mîinile C.KC. a Judeţului Vîîcea. Dar ce folos ? refacerea ţi paserea deplină na: Boşorod - Grid cuprinde nomice din afara agricultu-
rii. In acelaşi timp, importan­
în
valoare a potenţialului
mi le am perfect sănătoase. Soţul Akâ lucrează pentru populaţie numai trei productiv al pămtotului. 0 suprafaţă, de 2 679 ba. din te forţe sînt concentrate ţţ
meu are proteză de ahingire la pi­ persoane. Datorită acestei ^organizări", Ixţ legătură cn lucrările a- care pe 250 ha se vor Iaca lucrări pentru ntoderpizaree
ciorul drept şi nu-şi poate folosi deseori se formează cozi continue şi se flate în exces ţie şi prevăzute amenajări în acest an. Tot unor plantaţii, precum şi la
mina dreaptă. Orice încercare a so­ aşteaptă muH pentru operaţiile C.E.C. t a fi puse în funcţiune în a- în continuare se află şi lu­ alte acţiuni te folosul agri­
ţului meu de a găsi un loc de mun­ Poate conducerea Sucursalei C.E.C. De­ cest an, am. consemnat cîte- crările antierozionale din eo- culturii.
că s-a dovedit zadarnică. Nu a- va va reflecta şi va găsi o soluţie pen- : va aspecte privind preocu­ muno Sarmizegetusa, rid din Fireşte, avînd la vşdejre
vem nici o pensie, nici un ajutor. tre â grăbi ritmul servirii populaţiei la pările actuale ţi de perspec­ 1 513 Jba fiind realizate ame­ eficienţa lucrărilor de {m&n-
Vrem să ajungem şi noi ia docto­ agenţia amintită. (Dumitru IacobescU — : tivă ale salariaţilor de la în­ najările pe mai mult de 300 nă lăţiri funciare, ce conduc
rul Mudava. Rugăm pe această cale Deva). treprinderea amintită, avîn- ha. Acţiuni în acelaşi scop la dublarea şi chiar triplarea
oamenii de bine să ne ajute cu du-1 ca interlocutor pe dl. se desfăşoară şi te comuna producţiei agrieoie, precum
bani, după posibilităţile fiecăruia. SCARA FANTOMĂ ing. loan Boeăniei, directorul Romos, important fiind ca şi necesitatea cuprinderii ţn
Cei care vor să ajute doi oameni I.E.E.L.I.F. peste tot să se înţeleagă ne­ amenajările ce se fac te com­
nenorociţi să trimită banii pe nu­ Mă numesc Maria Atanasiu, locuiesc Am reţinut, între altele, cesitatea ca, indiferent de plex a unor suprafeţe tot mal
mele nostru la Filiala C.E.C. Pe­ în Simeria, Piaţa Unirii, bloc 20, ap. 47. că o. însemnată pondere în proprietar, pc terenurile unde întinse dc terenuri degradate,
troşani,’ contul nr. 561)6. Cu speran­ Vă rog să publicaţi următoarele: Deşi activitatea unităţii o deţin s-au făcut sau se fac lucrări
ţa oă ne veţi ajuta şi veţi publica scara E a blocului 20 din Simeria a fost lucrările efectuate în complex de îmbunătăţiri funciare să de marc însemnătate este
scrisoarea noastră, închei dorindu-vă ridicată înaintea blocului 21 (care este pentru combaterea eroziunii existe grijă deosebită faţă de faptul ca programele stabi­
sănătate şi fericire. Cu sţimă, fa­ deja terminat), aceasta este în stadiul în solului, desecări şi redarea menţinerea şi folosirea raţio­ lite să-şi găsească concretiza­
milia Neacşu. Care era acum doi ani. Mă întreb cînd în circuitul arabil a unor noi nală a acestora. Cu prilejul re în condiţii ireproşabile.
NJt. Credem că încă n-a murit an de gînd constructorii să termine a- suprafeţe. De menţionat fap­ efectuării lucrărilor de com­
omenia din România şi se vor găsi ceastă scară ? Sau poate vor să-şi zugră­ tul că un accent deosebit este batere a eroziunii solului se NICOIAE TfRCOB
cetăţeni care să ajute pe aceşti doi vească fiecare locatar peretele exterior
oameni năpăstuiţi de soartă. ai propriului apartament ? Deoarece în
interior s-a făcut la fel. Instalaţiile sani­
tare au fost puse grămadă în apartament :
şi dacă vrei le instalezi, iar dacă nu-ţi M a riu s , p u iu ’ m a m ii cel ră u
OMENIE convine, rămîi fără.
Mai sînt multe alte anomalii Ia scara
: Staţia Simeria-călători. într-o dimi­ amintită. Deasupra uşii de la intrare sînt Matiuâ Mărită - un tînăr lăsat să meargă în Valea Pe scurt, acesta este caznL
neaţă de mai erau de serviciu muncitoa­ doar nişte seînduri improvizate, ceea ce de 20 de ani, băiat frumu­ Jiului sau la Certej, atît de Întrebarea care se pune este*
rele Marja Pîrvu şi Elena Ciocan, care permite apei pluviale să se infiltreze în şel — este unicul fia al departe de casă, că e sin­ ce e de făcut ? Lucrurile
la luarea în primire a garniturii trenului pereţi, iar instalaţia electrică de pe scară Măriei P. .din Deva (strada gurul meu eopîl" - zice Ma­ sînţ limpezi: Marius trebuit
6ţ>5 au găsit îatr-un vagon o poşetă în n-a funcţionat niciodată. Sperăm ca Sem­ Mihai Eîninescu, bloc _80, a- ria P. Ncavînd nimic de fă­ să Înţeleagă că este u» om
care se găseau 515 lei, precum şi diferite nalul să fie recepţionat de către construc­ partament 21), dobîndit In cut, Marius a început să matur, are nişte răspundmi,
aicte personale pe numele Hadar Felicia. tor şi I.R.E. prima el căsătorie. Cînd ma­ vagabondeze într-un anturaj la această vlrstă şi> fe lab
La scurt timp, păgubaşa a intrat In po­ ma s-a recăsătorit, el avea destul de dubios. Pleca de mul rînd, pe aceea âe t r i
sesia bunurilor, aducând mulţumiri celor CU CE VOM HRĂNI VITELE şapte ani şi jumătate, Şi a- acaşă şi venea dimineaţa, clădi o existenţă demnă fu
două muncitoare- feroviare pentru gestul LA IARNA ? tunci şi mai tlrziu s-a dove­ obosit şi mirosind a alcool. care nn o dă decît mu MM.
plin de omenie de care au dat dovadă. dit un c&piî normal, doar efi O astfel de viaţă costa hani, Cu atlt este mai necesar A»
* £>e acelaşi spirit al omeniei a dat do­ Mai mulţi cetăţeni din Toteşti ne sesi­ se lua ades Ia bătaie cu iar «1 nu avea nici un venit. cest lucru cu cît România»
vadă şi muncitoarea Aurica Zeican, de zează cu îngrijorare o situaţie alarmantă alţii de seama lui sau mai I-a cerut mamei. La Început după Revoluţia din DtOŞUa
la revizia de vagoane din staţia Simeria- ee se întâlneşte în această localitate. Iată mici. Tatăl vitreg a îneef- cu vorbe bune, apoi cu voce brie 1380, are nevoie de toţi
călători. A găsit într-uh vagon un bagaj ■ în esenţă despre ce este vorba. cat de Cfleva ori să inter­ aspră, poruncitoare. Maria i-â fiii ci, dc aportul tutnrojf
compus dintr-un aparat de radio, un a- Ia loc ca acum să existe o grijă deo­ vină în educaţia lui, dar i dat. A scos de Ia C.E.C. vreo oamenilor pentru a-ţi ed^wa
parat de fotografiat, un €.E.€. în va­ sebită faţă de protejarea pajiştilor natu­ s-a spus scurt şi apăsat : 20606 lei pe care pufa’mamej un nou destin, acela al de­
loare de 32 500 lei şi alte obiecte, însu­ rale şi a culturilor furajere, animalele „Nu te amesteca, că tru-i al i-a topit repede. A cerut al­ mocraţiei, libertăţii ţi delte
mând peste 76 000 lei. imor cetăţeni particular! şî ale coopera­ tăuJ". Cînd i se . reproşa de ţii şi alţii. O mare parte a nităţii. Şi încă un adevăr
S-a luat legătura cu organele de Po­ tivei agricole din localitate sînt lăsate să către vecini comportarea lui pensiei - Măriei P. se ducea trebuie sS-I priceapă el, jMţ
rţie T,F. Şimeria-câlâtorî, de unde păgu­ păşmteze de-a valma peste locurile (fi­ Marius, mame nu-i lua fa şi se duce pe apa sâmbetei. tot din Biblie : intre cete M
başul & intrat în posesia bunurilor. neţe. livezi, secară) de unde trebuie asi­ primire pe fiul ei, ci-i în­ Femeia na avea ee să facă, porunci Dumnezeieşti se nu­
Frumoase gesturi de omenie din par­ gurate nutreţurile necesare animalelor în vinuia pc cei ce-i bateau la pBagea ziua şi noaptea — o mără şi aceea care ziee t
„Cinsteşte-l pe tatăl tău ţi pe
tea celor trei lucrătoare ceferiste. <loan iarna viitoare. Rfiu este că fată de aceste uşă cn reclamaţii că an ceva face şt acum — dar se su­
Tara, colaborator). abuzuri, organele în drept — respectiv ea odrasla dînsei. Anii au pune cerinţelor tot mai in­ mama ta, ca bine sS-ţi ne
ţie şi să trăieşti mulţi atd
conducerea cooperativei agricole şi pri- trecut, băiatul s-a Inălţaţ şi sistente ale băiatului. Căci, pe pămînt**. De altfel aceste
O ÎNTREBARE PENTRU C.E.C. măria — nu intervin eu măgari hotărfte a crescut In putere. A făcut dacă nu-i dă bani — cel pe cuvinte se cuvine a S ta»
pentru a curată ăsemenfa stări de lucruri prima treaptă la liceul ante, care l-a crescut şi ba făcut suşite şi urmate şi de alţii
mare - o ameninţă. Ba a
IDe mult timp, putem spune periodic, intolerabile. Sperăm câ acest semnal de ' iar treapta a doua la cel şi prins-o de piept şi de gît care ridică mîna — la pro­
fŞasa de Economii şi Gonscmnaţiuni Oblş- alarmă va găsi ecoul cuvenit, punîndu-se i minier, devenind electrician s-o sugrume. în ultima vre­ pria şi Ia figurat - asupra
feuise să facă reclamă şi publicitate în Ordine în privinţa gospodăririi resurselor ; de mină. După absolvire ou me, poliţia a trebuit să in­ eelor ee b.-an dat viaţă.
Coloanele ziarului dv., tipărind şi răspîn- _ furajere si dfnd un răspuns corespunză­ s-a du* acolo nude a fosl tervină de eîtevu ori şi să-l
âîttd Ut aceiaşi timp şi afişe, pliante, ca­ tor întrebării: cu ce vom hrăni vitele la repartizat, ci a rămas acasă, potolească pe fiul .VI altei. TRASAN BONDOR !
lendare etc., -despre avantajele Obţinute iarnă ? ......................... ~ lingă mama sa. „Nu l-am