Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_125
P. 1

Schim bul                                          Senatorii  şi  deputaţii                   vînzare  #   De  vorbă  cu  bobinatorii  •   Ge  şi-a
                                                                                                            - •   Două  femei  vehemente' •   Nu  suntem  de

                                                            hunedoreni  In  Parlamentul                    pus In  gînd  vechiul  şef  •   Promisiuni  ce  le  do­
          generaţiilor                                                                                    rim  onorate.
                                                                            ţârii                            Două  salariate  ale  Intre-  fi  supărat  pe  nimeni*.-  mai
                                                                                                            prinderii  judeţene   pentru  proci»  pe  cei  ce  nu  rămas
                                                                                                            industrie  mică  şi  prestări  pe  loc  —  dacă  CV.  n-at, 6
                                                           Biroul  electoral  al  circumscripţiei  nr.  22  Hunedoara   s e r v ic i i    — pe   nume  luat  cu  el  macaraua,  rna-
      La  Mina  Ţebea,   secto­  Constantin  Nimeringu,  Pe­  ne-a  comunicat  listele  complete  ale  senatorilor  şi  depu­  Elena  Handraclic   şi  Afa-  şina  de  găurit  şi  cea  mai
     rul  II  este  cel  mai  întins,   tru  Vişa,  Viorel  Brădean,   taţilor  aleşi  în  Parlamentul  fârii  la  scrutinul  de  la  20 arai   rin  Niclăuş   —  au  venit  marc  parte  a  materialelor,
     m a r -productiv.  Adică  scoa­  Dumitru  Trofin,  Fraacisc   a.c.  Menţionăm  că  la  deputaţi,  numărul  celor  aleşi,  după   în  audienţa   la redacţie  şi  Se  zice  că  atunci  efud  a
     te  mai  mult  cărbune.  <Sum   Şuta,   Tudorel  Vizireanu,   distribuirea  voturilor  neutilizate,  conform  articolului  71,   no»au  cerut  să  mergem  ur-  plecat  fostul  şef  ar  fi  zis
     muncesc   minerii  sectoru­  Nicolae   Bulza,   Nicolae   litera  C,  din  Legea  electorală,  este  de  11.  gent  la  atelierul  de  bobi-  că  o  să  sc  străduiască  pînă
     lui  aflăm  de  la   domnul:   Faur  II  „sînt  doar  cîţiva   Publicăm  în  continuare  numele  celor  aleşi t  naj  de  pe  strada  Ilorea  din  acolo  încât  unitatea  de  pe
     inginer  Dorel  Iuga,   care   dintre 'cei  care  preiau  din                                          Deva.  Am  promis  că  o  Vom  Ilorea  să  dea  faliment.  Flo-
     conduce  de  mulţi  ani  mi­  mers  ştafete  mineritului  de            SENATORI                       face,  dar  n-am  putut   in  rin  Trifu,  actualul  şef   al
     neritul  aici.           la  mai  vîrstnicii   lor  or­                                                ziua  aceea.  A  doua  zi  au  atelierului,  ne  spunea :
       — Exploatăm  cărbune  în   taci.                            Ivan  Gheorghe        -   F.S.N.         venit  iarăşi  —  de  astă  dată   -   Luarea  macaralei  ne-a
     două  straturi.  Sectorul  aVe   —  Ei  au  trecut  prin  „fo­  Cheţan  Mihai       -   F.S.N.         extrem  do  supărate  că  nu  supăfut  cel  mai  tare.  Avem
     peste  200  de  mineri,  arti­  cul”  muncii  minereşti,  dar:   Jurcan  Petru  DEPUTAŢI  — P.N.L
     ficieri,  electricieni,   lăcă­  mă  gîndesc  că  şi   prin   Krausz  Francisc  Septimiu   -   F.S.N.
     tuşi  de  mină.  Zilnic   îşi   cursuri  de  calificare,   de
     fac  datoria,  scot  'tot  mai   pregătire  pe  todte  planu­  Armâşescu  Dumitru   -   F.S.N.
                                                                   Marcu  (pan
                                                                                         —  F.S.N.
     mult  cărbune  pentru  bene­  rile  activităţii  atît  de  gre­  Timiş  Ioan        -   F.S.N.          Divorţul bobinatorilor
     ficiarii  noştri  şi,  mai  ales,   le, din  subteran.   -  '  Butulescu  Valeriu   -   F.S.N.
     tot  mai  bun.  Nu-i. nici  un   —  Aşa  cum  spuneţi  —      Ilîescu  Ioan         •-  F.S.N.
     secret  că  la  mina  noastră   continua   domnul  Avram      Edelhauser  Viorica   -   P.E.R.
     se , pune  mare  accent   pe   Manaţe,  inginerul  şef  cu    Todoroni  Aron        -   P.NX.          le-am  îndeplinit  cerinţa,  ba  la  bobinat  inolopre  grele,
     calitate.  Lucrăm  în  patru   producţia.  Dacă  mina  noas­  Vaida  Victor         -   M.E.R,         una  djntro  ele  ne-a  aruncat  pe,  carie  nu  avem  cu  ce  le
     schimburi  a  şase. ore,  iar   tră  şi-a  îndeplinit  îndato­  Ioan  Alexandru              -  P.NŢ.-c.d. H i  obraz  că  ae-am   lăsat, v transporta-. şi -ridica • pc  ute-:
     sîmbăta  şi  duminica,  prin   ririle  în  fiecare  lună  din   Takăcs  Albert  Csaba   -   U.D.M.R.   cumpăraţi  de  nu  ştiu  cine.  »ele  dp  bobinaj.
     rotaţie,  ne  ocupăm  cu  toa­  acest  an,  ară  reuşit  să, tri­                                      l-am  spus  că  nu  sînteip  de   Am  găsit  macaraua   ou
     tă  atenţia  de  revizia,  în­  mitem  beneficiarilor   căr­                                           vînzare  (de,. unii  mînuito,ri  pricina  în  noul  atelier,  dc-
     treţinerea  şi  reparaţia  a-   bune  mai  mult,  "  apreciat                                          de  condei  s-au  vîndut  deja  montată,  cu  intenţia  (pro­
     gregatelor,  utilajelor  şi  in­  calitativ,  înseamnă  că  a-   Î n c e p î n d   d e   l u n i   —   bi  ultima  vreme !)  şi,  chiar  babit)  de  a  nu  mai  putea
     stalaţiilor.  Pentru  aceasta   vem  mineri   buni,   care                                             dacă  alt»  fi,  ârn  cere  un  fi  folosită.   La   îndemnul
     avem  0  echipă  de  service   ştţu  să-şi  facă  meseria.  Iar   4   i u n i e   —   d u p ă - a m  i a z a  preţ  atît  de   marc,  incit  (bănuit,  nu  dovedit)  al  fui
                                                                                                            n-am  afla  cumpărători.  N-a  C.V.,  proprietarul  casei  în
     constituită  din   meseriaşi   dacă  ne  uităm  la   cifre.                                            crezut,  dar  asta  u-are  im-  curtea  căruia  se  afla  atc-
     de  clasă,  cum  sini  Marcel   Mina  Ţebea  a  extras   în                                            portanţă.  Am  mers  în  ziua  Herul  a  ridicat  tm  /.id  pon-
     Timofte,  Radu  Ardelean u,   această  vreme  mai   mult                                               aceea  la  atelierul  cu  prici-  Iru  a  împiedica  intrarea  lu­
     Radu  Pisc,  THe  Goleea  şi   cărbune,  comparativ   cu                                               na  şi  iată  ep  am  aflat  din  oratorilor.
     alţii.,                  perioada  •  corespunzătoare                                                 :-di*CUlijle  purtate  ou  mem-   Acestea  iot  faptele   pe
       —  Gel  mai  mare  şl  mai   a  anului  trecut.  Cu  o  sub­                                         brii  micului   colectiv   de  care  Ie  ştiu  şi  conducerea
     bun  sector înseamnă  că are   liniere:  fără  nici  un  re­                                           aici.                 L.l.lM.T’.S!,  dar  n-a  iiiter-
     şi  mineri  buni,  cu  expe­  proş  la  calitate.  Ce  este  de                                         Pînă  cu  ceva  vreme  in  venit  să  Ie   soluţioneze,
     rienţă...                spu6  în  plus,  după  părerea*   ■■ m                                   *    urmă,  în  atelierul  de  pe  Domnul  .Viorel  Napău,  di»
       —  Aşa  este.  Dar  ne  con­  mea ?  Tonele  ' suplimenta­  I   Redacţia  ziarului  .iCuvîntul  liber"  va  edita,  începînd  |    strada  Horea  erau  35  de  rectorul  întreprinderii,  ne-a
     fruntăm  cu  o  situaţie  deo­  re  au  fost  extrase  din  sub­  ,  de  luni,  4  iunie  1990,  un  «ăptămînal de  in forma fie  fi opi- »  oameni.   Comenzi  erau  şi  promis  in  faţa  lucrătorilor
     sebită:  Schimbul  de  gene­  teran,  nu  din  cariere.  Ceea'  I  nie  sportivă  -   publicaţie  ce  se  doreşte  a "li  o  oglindă|   sînt  destule,  materiale  de  atelierului  căr va  lua  mă*
                                                         a  activităţii  de  educaţie  fizică  şi.  sport  din  judefuT  nos- J
     raţii.  Peste  30  de  miner!   ce,  dacă  îmi  este  Îngăduit,   ‘  tru,  din  tata  şi  chiar  de  peste  hotare.  ,   1  asemenea,  deşi  procurate  eu  suri  urgente  pentru  readu-
     ies  la  pensie  în  scurtă  vre­  dovedeşte  că  minerii  Ţe-   I  Sigur,  debutul  sâptămînaiului  SPORT  şi  apariţiile  ur- *  greu.  La  un  moment  dat,  cerea  macaralei  şi  a  rea*
     me..:                    bei  muncesc  bine.   Drept   î  motoare  vor  încerca  să  surprindă  cît  mai  competent  şi ■   mai  multe  bobinatoare  i-au  liza  "b  nouă  oale  de  acces,
       —  Tn  locul  lor ?    urmare,  în  fiecare   lună   I  atractiv  principalul  eveniment  sportiv  al  onului  -   CAM- (   cerut  domnului  Constantin  Aşteptăm  s-o  fată  cu  cea
                                                                                                            Vtagăr,  şef  de  atelier,  să-i  mai  marc  operativitate  pen-
       —  Am  crescut, rle-a  lun­  cîştigă  salarii  bune.  "  PIGNATUL  MONDIAL  DE  FOTBAL -  ITALIA '90.   j  pună  la  lucru  şi  pe  eei  ce  tru  ca  cei  20, lucrători  ai
     gul  anilor,   alţi   mineri   ...Am  notat  cu  bucurie,   1  .  Ded,  luni,  după  ora  15,  în  unităţile  de  difuzare  a 1  i-a  adus  domnia  sa  şi  care,  unităţii  de  bobinaj  de  pe
     buni,  din  rindul  tinerilor.   în  încheiere,  o  garanţie  de   2  presei,  vă  vefi  putea  procura  săptămînalui  „SPORT  -   Cu- î  deşi  trăgeau  miţa  de  coadă,  Horea  să  poată  munci  în
     De  pildă,  Gheorghe.  Boia*   suflet  a  minerilor  de  la   ( vîntul  liber".                   I    primeau  salarii  ca  toţi  cei-  condiţii  optime.  Ne  angajăm
     ga,  Ioan  Bîlu,  Alexandru   Ţebea:  „Asudăm  în  subte­  J   Rugăm  colaboratorii  noştri  ca   duminică,   3  iunie,  j   hdţi,  ba  chiar  mai  bune. 1  să  «irinărim  cum  se  va  ţine
     Paparuz,  Ioan  Ahrisăvoaie   ran  pentru  cărbunele  Ro­  ( dupâ-amiazâ,  între  orele  14-20,  să  transmită  cronicile  şi |   Şeful  s-a  supărat,  şi-a  luat  de  cuvînt  şi,  dacă  e  cazul,
     au  ştiut,  după  mulţi  ani   mâniei  noastre  libere!”.  * informaţiile  telefonic,  cu  taxă  inversă,  la  11275  -   Deva. j  oamenii  şi  a  plecat  Intr-un •  vom  reveni,
     de  minerit,  să-şi  crească                                                                           alt  spaţiu.  Treaba  asta  n-ar   TRAIAN  BONDQR
     înlocuitori   de   nădejde.      GH.  I.  NEGREA

         In : climatul  de  libertate                                                                                             a  judefului  ştirea  că  s-au
       ee  a  cuprins  întreaga  ţară   Presiuni  în  ...  difuzarea  presei                                                      realizat  magazine  speciali­
       după  Revoluţia  din  Decem­                                                                                               zate  de  difuzare  a  presei,
       brie  se  înscrie  şi  extraor­                                            Aici,  în  domeniul 'desfa­  prin  „bunăvoinţa"  (dezin­  în  care  această   „marfă”
       dinara  dezvoltare  şi  diver­  pul  dumneavoastră,  dragi   voastră  că’  este  un  angre­  cerii,  întreprinderile  comer­  teresată ?)   a  lucrătorilor   căci  aşa  o  consideră  unii
       sificare  a presai.  De  ta cele   cititori.      naj  greoi,  complicat,   cu                    care  supraveghează,   dis­  ucrători   comerciali)  .  să
       aproximativ  50  * cotidiana   Desigur,  în  cele  5  luni   multe  verigi,  vn  care  dacă   ciale  care  au  unităţi   dp   poată  fi  etalată  în  mod.
       şi  cîteva  zeci  -de  săpfămî-   ce  au  trecut  de  le  revo­  apare  o  singură  dereglare   desfacere  a  ziarelor   au   cret,  dinăuntrul  magazine­  civilizat,  la  vedere,   îneît
                                                                                                         lor,  modul  cum  se  deru­
                                                                                 făcut  prea  pe$in.
                                                                                                 In  pri­
       nele  şi  periodice,   presa   luţie,  toată  lumea  de  pe   suferă  întregul  sistem.  Ori­     lează  autoservirea.     cumpărătorul  să  poată  răs­
                                                                                 mul  rtnd,  numărul  de  uni­
       de  astăzi  numără   peste   această  filieră  a  tipăririi   cum,  este  evident  că   în   tăţi  care  desfac  presa  nu   Debitele  şi  chioşcurile  în   foi  şi  alege .publicaţia  pre.
       1  100 de  titluri  de  cea  mai   şi  difuzării  presei  a  încer­  difuzarea  presei  s-eu  creat   care  se  vinde  presă  (apar.   ferată.  Sînt  însă  numeroa­
       diversă  orientare,  de  la  in­  cat  să  se  adapteze   drn.   adevărate  presiuni,  căro­  a  crescut  ci,   dimpotrivă,   se  magazine  ale  aceleiaşi
       dependenţi  la  ziare   ale   mers  noii  situaţii,  '  făcînd   ra  toţi  cei  implicaţi  încear­  în  unele  cartiere   ziarele   Jinînd,  majoritatea,  între­  reţele  comerciale  în  cere
       partidelor,  de  la  presa  cul­  reale  eforturi,  pe  care  tre­  că  să  le  facă  faţă.  nu  mai  ajung  deloc  dato­  prinderilor  comerciale  de   vînzotoare  romantice  con-
                                                                                                         stat  pentru  mărfuri  indus­
       turală  la  cea  sportivă  şt   buie  să  le  preţuim  cum  se   Mulţi  au  crezut  că  aces­  rită  lipsei  de  receptivitate   triale)-  au  rămas  aceleaşi,   templă  metri  liniari  de  raf­
       de  divertisment.   Această   cuvine,  ca  presa  să  ajungă   ta  este  un  proces  de  mo­  a  unor"  responsabile   de   turi  goale.     Greu
                                                                                                                                    Ce  e  de  făcut?
                                                                        intensei
                                le  destinatari  în  bune  con­
                                                         ment, -  suprapus
       adevărată  avalanşă  de zia­  diţii.  Au  apărut,  bineînţe­              magazine  alimentare  care   deşi  volumul  de  presă  vîn-   de  răspuns.  Poate  că  în­
                                                                                                         dută>  a  crescut  de  cîteva
       re  şi  reviste  pune  la  grea   les,  şi  necazuri,  întîrzieri,   activităţi  politice  din  cam­  au  decis  cu  de  la  sine  pu­  ori.  Nu  este  uşor  nici  pen­  treprinderile   comerciale,
       încercare  baza  .  materială   perturbaţii  în  acest  sistem   pania  electorală  şi  că,  du­  tere  renunţarea  la  vînze-   tru  vânzătoare  să  se  des­  prin  ale  căror   magazine
                                                         pă  alegeri,  lucrurile
                                                                            se
       a  tipografiilor  şi   nervii   în  care  ziariştii  scriu,  tipo­        rea  presei  (tn  raioanele  tn   curce  în  aceste  spaţii  in­  se  desface  presa,  au  ceva
       muncitorilor  tipografi,  osii­  grafii  tipăresc,   lucrătorii   vor 'linişti,  se  vor  simpli­  care  acest  lucru  nu  afecta   grat  de  mici,  printre  stive   de  gînd  şi  ar  fi  bine  să
       le  vagoanelor  de  cale  fe­  de  la  calea  ferată  şi  între­  fica  de  la  sine.  Dar  iată   vînzarea  alimentelor I],  deşi   aflăm  şi  noi  şi  ' cititorii
       rată  şi  tolbele   factorilor   prinderile   de  transporturi   că  zilele  trec,  volumul  de   în  „zonă”  nu  există   alte   de  ziare  care  le  înconjoa­  noştri.  Sau,  poate,  liberg
                                                                                                         ră  din  toate . părjile,  gata
       poştali,  munca  lucrătorilor   auto  „cărăuşesc”  tone  de -   presă  a  scăzut  puţin,  dar   modalităţi  de  difuzare.  In   iniţiativă  va  fi.  mai  între­
       din  unităţile  de   difuzare   presă,  lucrătorii  din  comerţ   nesemnificativ.   Avalanşa,   schimb,  în  feţa  altor  uni­  'să  se  prăvălească   peste   prinzătoare  şi  va  găsi  ea
                                                                                                                             la
                                                                                                         ele  (cum  ■ este  cazul
                                                                                 tăţi comerciale şi  prestatoa­
       şi  comerciale  care  desfac   vînd  în  chioşcuri,  iar  fac­  deci,  nu  se  opreşte,  „pro­                              soluţiile  corespunzătoare  a-
      ■presa,  a  vînzâtorilor  ambu­  torii  poştali  duc  ziarele  fa   ducţia”  de  presă  se  men­  re,  de  servicii  ou.  apărut   chioşcul  din  piaţa  Devei I).   cestei  situaţii.
       lanţi  apăruţi  prin   libera   întreprinderi  şi  acasă.  ţine  ridicată.  Dar  desface­  taburete  cu  teancuri   de   Nu  ne-a  parvenit,  din  pă­
       iniţiativă  şi,  în  final,  tim­  Recunoaşteţi  şi  dumnea­  rea ?       ziare  care  se  vînd  liber.  cate,  din  nici  o  localitate  TIBER1U  ISTRATE
   1   2   3   4