Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_125
P. 1
Schim bul Senatorii şi deputaţii vînzare # De vorbă cu bobinatorii • Ge şi-a
- • Două femei vehemente' • Nu suntem de
hunedoreni In Parlamentul pus In gînd vechiul şef • Promisiuni ce le do
generaţiilor rim onorate.
ţârii Două salariate ale Intre- fi supărat pe nimeni*.- mai
prinderii judeţene pentru proci» pe cei ce nu rămas
industrie mică şi prestări pe loc — dacă CV. n-at, 6
Biroul electoral al circumscripţiei nr. 22 Hunedoara s e r v ic i i — pe nume luat cu el macaraua, rna-
La Mina Ţebea, secto Constantin Nimeringu, Pe ne-a comunicat listele complete ale senatorilor şi depu Elena Handraclic şi Afa- şina de găurit şi cea mai
rul II este cel mai întins, tru Vişa, Viorel Brădean, taţilor aleşi în Parlamentul fârii la scrutinul de la 20 arai rin Niclăuş — au venit marc parte a materialelor,
m a r -productiv. Adică scoa Dumitru Trofin, Fraacisc a.c. Menţionăm că la deputaţi, numărul celor aleşi, după în audienţa la redacţie şi Se zice că atunci efud a
te mai mult cărbune. <Sum Şuta, Tudorel Vizireanu, distribuirea voturilor neutilizate, conform articolului 71, no»au cerut să mergem ur- plecat fostul şef ar fi zis
muncesc minerii sectoru Nicolae Bulza, Nicolae litera C, din Legea electorală, este de 11. gent la atelierul de bobi- că o să sc străduiască pînă
lui aflăm de la domnul: Faur II „sînt doar cîţiva Publicăm în continuare numele celor aleşi t naj de pe strada Ilorea din acolo încât unitatea de pe
inginer Dorel Iuga, care dintre 'cei care preiau din Deva. Am promis că o Vom Ilorea să dea faliment. Flo-
conduce de mulţi ani mi mers ştafete mineritului de SENATORI face, dar n-am putut in rin Trifu, actualul şef al
neritul aici. la mai vîrstnicii lor or ziua aceea. A doua zi au atelierului, ne spunea :
— Exploatăm cărbune în taci. Ivan Gheorghe - F.S.N. venit iarăşi — de astă dată - Luarea macaralei ne-a
două straturi. Sectorul aVe — Ei au trecut prin „fo Cheţan Mihai - F.S.N. extrem do supărate că nu supăfut cel mai tare. Avem
peste 200 de mineri, arti cul” muncii minereşti, dar: Jurcan Petru DEPUTAŢI — P.N.L
ficieri, electricieni, lăcă mă gîndesc că şi prin Krausz Francisc Septimiu - F.S.N.
tuşi de mină. Zilnic îşi cursuri de calificare, de
fac datoria, scot 'tot mai pregătire pe todte planu Armâşescu Dumitru - F.S.N.
Marcu (pan
— F.S.N.
mult cărbune pentru bene rile activităţii atît de gre Timiş Ioan - F.S.N. Divorţul bobinatorilor
ficiarii noştri şi, mai ales, le, din subteran. - ' Butulescu Valeriu - F.S.N.
tot mai bun. Nu-i. nici un — Aşa cum spuneţi — Ilîescu Ioan •- F.S.N.
secret că la mina noastră continua domnul Avram Edelhauser Viorica - P.E.R.
se , pune mare accent pe Manaţe, inginerul şef cu Todoroni Aron - P.NX. le-am îndeplinit cerinţa, ba la bobinat inolopre grele,
calitate. Lucrăm în patru producţia. Dacă mina noas Vaida Victor - M.E.R, una djntro ele ne-a aruncat pe, carie nu avem cu ce le
schimburi a şase. ore, iar tră şi-a îndeplinit îndato Ioan Alexandru - P.NŢ.-c.d. H i obraz că ae-am lăsat, v transporta-. şi -ridica • pc ute-:
sîmbăta şi duminica, prin ririle în fiecare lună din Takăcs Albert Csaba - U.D.M.R. cumpăraţi de nu ştiu cine. »ele dp bobinaj.
rotaţie, ne ocupăm cu toa acest an, ară reuşit să, tri l-am spus că nu sînteip de Am găsit macaraua ou
tă atenţia de revizia, în mitem beneficiarilor căr vînzare (de,. unii mînuito,ri pricina în noul atelier, dc-
treţinerea şi reparaţia a- bune mai mult, " apreciat de condei s-au vîndut deja montată, cu intenţia (pro
gregatelor, utilajelor şi in calitativ, înseamnă că a- Î n c e p î n d d e l u n i — bi ultima vreme !) şi, chiar babit) de a nu mai putea
stalaţiilor. Pentru aceasta vem mineri buni, care dacă alt» fi, ârn cere un fi folosită. La îndemnul
avem 0 echipă de service ştţu să-şi facă meseria. Iar 4 i u n i e — d u p ă - a m i a z a preţ atît de marc, incit (bănuit, nu dovedit) al fui
n-am afla cumpărători. N-a C.V., proprietarul casei în
constituită din meseriaşi dacă ne uităm la cifre. crezut, dar asta u-are im- curtea căruia se afla atc-
de clasă, cum sini Marcel Mina Ţebea a extras în portanţă. Am mers în ziua Herul a ridicat tm /.id pon-
Timofte, Radu Ardelean u, această vreme mai mult aceea la atelierul cu prici- Iru a împiedica intrarea lu
Radu Pisc, THe Goleea şi cărbune, comparativ cu na şi iată ep am aflat din oratorilor.
alţii., perioada • corespunzătoare :-di*CUlijle purtate ou mem- Acestea iot faptele pe
— Gel mai mare şl mai a anului trecut. Cu o sub brii micului colectiv de care Ie ştiu şi conducerea
bun sector înseamnă că are liniere: fără nici un re aici. L.l.lM.T’.S!, dar n-a iiiter-
şi mineri buni, cu expe proş la calitate. Ce este de Pînă cu ceva vreme in venit să Ie soluţioneze,
rienţă... spu6 în plus, după părerea* ■■ m * urmă, în atelierul de pe Domnul .Viorel Napău, di»
— Aşa este. Dar ne con mea ? Tonele ' suplimenta I Redacţia ziarului .iCuvîntul liber" va edita, începînd | strada Horea erau 35 de rectorul întreprinderii, ne-a
fruntăm cu o situaţie deo re au fost extrase din sub , de luni, 4 iunie 1990, un «ăptămînal de in forma fie fi opi- » oameni. Comenzi erau şi promis in faţa lucrătorilor
sebită: Schimbul de gene teran, nu din cariere. Ceea' I nie sportivă - publicaţie ce se doreşte a "li o oglindă| sînt destule, materiale de atelierului căr va lua mă*
a activităţii de educaţie fizică şi. sport din judefuT nos- J
raţii. Peste 30 de miner! ce, dacă îmi este Îngăduit, ‘ tru, din tata şi chiar de peste hotare. , 1 asemenea, deşi procurate eu suri urgente pentru readu-
ies la pensie în scurtă vre dovedeşte că minerii Ţe- I Sigur, debutul sâptămînaiului SPORT şi apariţiile ur- * greu. La un moment dat, cerea macaralei şi a rea*
me..: bei muncesc bine. Drept î motoare vor încerca să surprindă cît mai competent şi ■ mai multe bobinatoare i-au liza "b nouă oale de acces,
— Tn locul lor ? urmare, în fiecare lună I atractiv principalul eveniment sportiv al onului - CAM- ( cerut domnului Constantin Aşteptăm s-o fată cu cea
Vtagăr, şef de atelier, să-i mai marc operativitate pen-
— Am crescut, rle-a lun cîştigă salarii bune. " PIGNATUL MONDIAL DE FOTBAL - ITALIA '90. j pună la lucru şi pe eei ce tru ca cei 20, lucrători ai
gul anilor, alţi mineri ...Am notat cu bucurie, 1 . Ded, luni, după ora 15, în unităţile de difuzare a 1 i-a adus domnia sa şi care, unităţii de bobinaj de pe
buni, din rindul tinerilor. în încheiere, o garanţie de 2 presei, vă vefi putea procura săptămînalui „SPORT - Cu- î deşi trăgeau miţa de coadă, Horea să poată munci în
De pildă, Gheorghe. Boia* suflet a minerilor de la ( vîntul liber". I primeau salarii ca toţi cei- condiţii optime. Ne angajăm
ga, Ioan Bîlu, Alexandru Ţebea: „Asudăm în subte J Rugăm colaboratorii noştri ca duminică, 3 iunie, j hdţi, ba chiar mai bune. 1 să «irinărim cum se va ţine
Paparuz, Ioan Ahrisăvoaie ran pentru cărbunele Ro ( dupâ-amiazâ, între orele 14-20, să transmită cronicile şi | Şeful s-a supărat, şi-a luat de cuvînt şi, dacă e cazul,
au ştiut, după mulţi ani mâniei noastre libere!”. * informaţiile telefonic, cu taxă inversă, la 11275 - Deva. j oamenii şi a plecat Intr-un • vom reveni,
de minerit, să-şi crească alt spaţiu. Treaba asta n-ar TRAIAN BONDQR
înlocuitori de nădejde. GH. I. NEGREA
In : climatul de libertate a judefului ştirea că s-au
ee a cuprins întreaga ţară Presiuni în ... difuzarea presei realizat magazine speciali
după Revoluţia din Decem zate de difuzare a presei,
brie se înscrie şi extraor Aici, în domeniul 'desfa prin „bunăvoinţa" (dezin în care această „marfă”
dinara dezvoltare şi diver pul dumneavoastră, dragi voastră că’ este un angre cerii, întreprinderile comer teresată ?) a lucrătorilor căci aşa o consideră unii
sificare a presai. De ta cele cititori. naj greoi, complicat, cu care supraveghează, dis ucrători comerciali) . să
aproximativ 50 * cotidiana Desigur, în cele 5 luni multe verigi, vn care dacă ciale care au unităţi dp poată fi etalată în mod.
şi cîteva zeci -de săpfămî- ce au trecut de le revo apare o singură dereglare desfacere a ziarelor au cret, dinăuntrul magazine civilizat, la vedere, îneît
lor, modul cum se deru
făcut prea pe$in.
In pri
nele şi periodice, presa luţie, toată lumea de pe suferă întregul sistem. Ori lează autoservirea. cumpărătorul să poată răs
mul rtnd, numărul de uni
de astăzi numără peste această filieră a tipăririi cum, este evident că în tăţi care desfac presa nu Debitele şi chioşcurile în foi şi alege .publicaţia pre.
1 100 de titluri de cea mai şi difuzării presei a încer difuzarea presei s-eu creat care se vinde presă (apar. ferată. Sînt însă numeroa
diversă orientare, de la in cat să se adapteze drn. adevărate presiuni, căro a crescut ci, dimpotrivă, se magazine ale aceleiaşi
dependenţi la ziare ale mers noii situaţii, ' făcînd ra toţi cei implicaţi încear în unele cartiere ziarele Jinînd, majoritatea, între reţele comerciale în cere
partidelor, de la presa cul reale eforturi, pe care tre că să le facă faţă. nu mai ajung deloc dato prinderilor comerciale de vînzotoare romantice con-
stat pentru mărfuri indus
turală la cea sportivă şt buie să le preţuim cum se Mulţi au crezut că aces rită lipsei de receptivitate triale)- au rămas aceleaşi, templă metri liniari de raf
de divertisment. Această cuvine, ca presa să ajungă ta este un proces de mo a unor" responsabile de turi goale. Greu
Ce e de făcut?
intensei
le destinatari în bune con
ment, - suprapus
adevărată avalanşă de zia diţii. Au apărut, bineînţe magazine alimentare care deşi volumul de presă vîn- de răspuns. Poate că în
dută> a crescut de cîteva
re şi reviste pune la grea les, şi necazuri, întîrzieri, activităţi politice din cam au decis cu de la sine pu ori. Nu este uşor nici pen treprinderile comerciale,
încercare baza . materială perturbaţii în acest sistem pania electorală şi că, du tere renunţarea la vînze- tru vânzătoare să se des prin ale căror magazine
pă alegeri, lucrurile
se
a tipografiilor şi nervii în care ziariştii scriu, tipo rea presei (tn raioanele tn curce în aceste spaţii in se desface presa, au ceva
muncitorilor tipografi, osii grafii tipăresc, lucrătorii vor 'linişti, se vor simpli care acest lucru nu afecta grat de mici, printre stive de gînd şi ar fi bine să
le vagoanelor de cale fe de la calea ferată şi între fica de la sine. Dar iată vînzarea alimentelor I], deşi aflăm şi noi şi ' cititorii
rată şi tolbele factorilor prinderile de transporturi că zilele trec, volumul de în „zonă” nu există alte de ziare care le înconjoa noştri. Sau, poate, liberg
ră din toate . părjile, gata
poştali, munca lucrătorilor auto „cărăuşesc” tone de - presă a scăzut puţin, dar modalităţi de difuzare. In iniţiativă va fi. mai între
din unităţile de difuzare presă, lucrătorii din comerţ nesemnificativ. Avalanşa, schimb, în feţa altor uni 'să se prăvălească peste prinzătoare şi va găsi ea
la
ele (cum ■ este cazul
tăţi comerciale şi prestatoa
şi comerciale care desfac vînd în chioşcuri, iar fac deci, nu se opreşte, „pro soluţiile corespunzătoare a-
■presa, a vînzâtorilor ambu torii poştali duc ziarele fa ducţia” de presă se men re, de servicii ou. apărut chioşcul din piaţa Devei I). cestei situaţii.
lanţi apăruţi prin libera întreprinderi şi acasă. ţine ridicată. Dar desface taburete cu teancuri de Nu ne-a parvenit, din pă
iniţiativă şi, în final, tim Recunoaşteţi şi dumnea rea ? ziare care se vînd liber. cate, din nici o localitate TIBER1U ISTRATE