Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_125

PAG. 2 CUVTNTUL LIBER NR. 1

„ Reabilitarea** j
Întrebarea din titlu ne-a De eurînd s-a refăcut insta­
inspirat-o «tarea in care «e Se mate, Meştere Marote î laţia electrică a - căminului în
află căminul ut. 3 al scopul montării unor con­ porcilor I
T.A.G.C.M. Deva. De la in­ toare individuale. Iniţiativa
trare şi pînfi la ultimul ni­ e salutară, dar lucrarea tre­
vel/ n-am văzut pe casa scă­ buie încheiată, în sensul re­ In ziarul .Cuvintnl lil.cr“ - Ca urmare a 1 1 ir. I..r I 10,00
rilor sau la-capetele coridoa­ Cine repară... căminele facerii tencuielii şi astupării nr. 40, din 9 februarie a.e., întreprinse, o parte din c- I îopo
11,15
relor de Ta etaje nici măcar găurilor din planşeele din­ a apărut articolul intitulat fectivul de porci din îngră- 1
un geam cu... sticlă. Ni s-a tre etaje care prezintă peri­ „Porcii se reabilitează, dar şătorie a ajuns la greutăţi li
explicat că sticla pusă în col de accidentare pentru cei cam anevoios" în care, di- de sacrificare de 110* kg, 5 12,45
urmă cu cîteva luni. fiind de mici (chiar în faţa noastră o rectorul I.S.C.I.P. Orăştie, ceea ce permite ca în o* I
doar 2 mm, s-a .spart foarte constructorilor ? fetiţă era sâ-şi „scape" picio­ dl. mg. Vnicu Găină, ne ceasta lună să fie livrate, m
repede. Oare numai sticla să rul înlr-o asemenea spărtură). relata că, începînd din luna cel puţin'300 tone carne. I 13,05
fie „vinovată" ? Locatarii n-ar Ar nţai fi* desigur, şi alte mai, activitatea acestei uni- Păstrindu-cie în perime- • 15,3»
putea fi mai grijulii (geamu­ probleme: la nivelele' supe­ tăţi va intra pe făgaşul nor- Irul rerjităţii, trebuie să J
rile n-au închizători iar u- sesizările lor, atunci efnd faptul că tn unele camere de rioare nu :nrcă de multe ori mal, adică se vor obţine relatăm totuşi că semnele » 15,55
ncle nici măcar nu se mai ne-au cerut sprijin, n-au fost la. etajul IV plouă prin ta­ nici apa rece. iar ca să facă producţii la nivelul poten- încurajatoare de •• redresare I
„potrivesc" în rame) ? Dezo­ exagerate. Celor deja men­ van, ca şi pe lîngă capacul un duş, locatarii trebuie să ţialului unităţii. Am reve- sînt acum în pericol să fie i
lant este şi aspectul pereţi­ ţionate li se mai adaugă şi de acces pe terasa blocului. coboare la etajul II. nnde se ■ nit aici să vedem cum se umbrite de uncie greutăţi I 16,15
lor ce flanchează scările pe mai stă şi la coadă uneori. materializează promisiunea ce au început să-şi facă a-1
toată înălţimea blocului. Cau­ In schimb, pentru altele, ca făcută. . pariţia în privinţa furajării I
za ? Apa infiltrată de Ia gru­ de pildă chiuvete care curg Pentru început am reţi- efectivului de porci. In le-*
purile sociale. sau mobilier defect, conside­ nut o constatare îmbucu- gătură cu asemenea neajun-1 16,35
De fapt, umezeala şi-a în­ răm că, în principal, răspun­ rătoare. Datorită jmbunătă- suri. directorul întreprinde- ■
fipt „colţii" în , întreaga, dâ- derea revine celor care le ţirii substanţiale a- tehno- rii' ne-a spus că, în ultima I 16,50
' dire. In toţi te camerele J în folosesc. Ga şi repararea a- logici de furajare şi îm- perioadă. s-a trecut k in-■
care am intrat, indiferent de cestoca. Şi pentru că a venit ■ prospătăriî unei însemnate, traducerea în raţii a po- A
nivelul la care se află, ne-a vorba de chiriaşi. domnul părţi din efectivul matcă,' nimbului diu stocul ec s-a ţ 17,20
întîmpinat un miros areu, Mărtinaş se plîngea că a ob­ numărul porcilor din corn- constituit în. toamna trec»- I
am văzut pereţi şi tavane ţinut foarte greu o cameră plex a sporit k peste tă în aripaiele aflate în in- 1
17,45
înnegrite de igrasie. Iar la pentru el şi soţie, în timp cc 100000 capete, obţinîndu-se einta complexului din G- I 18,05
parter, pe holuri, tencuiala în cămin sînt camere locui­ în plus, la fătări, 8 000 răştie, acesta avînd o caii- I
a început să cadă pe alocuri, te de o singură persoană (în­ purcei, faţă de programul tate nutritivă mai skbă. o ■ 19,10
dezvelind zidăria din eără^ soţitorii ne-au precizat ^ că perioadei. Tn acelaşi timp, parte din el fiind muce- I
midă. Şi, ceea ce este mai este vorba despre oameni s-au redus substanţial pier- găit, oeca ce » influenţează, • 19.15
19,30
trist, în foarte multe came­ refractari, care nu se pot în­ derile prin mortalităţi, aees- fără îndoială, gradul de a- I 20.15
ţelege cu ceilalţi) sau de lu-
re locuiesc familii cu copii tea dimiouîndu-se cu aproa- similare şi sporurile de ”
mici. La camera 218, soţii crători din alte domenii dc- pe flO k sută'fată de înec- creştere în greutate- I 21,15
Rusu au o fetită mică, eu •*tt *1 construcţiilor (dintre putu) anului. Pozitiv . este Speranţa evitării unor de-!
probleme de sănătate (nici mulţii' locatari cu care am faptul că sporurile medii reglări majore tn produc- I
nu-i de mirare, acrul din in­ vorbit, Staul singur nu lu­ zilnice dc creştere în greu- ţie o constituie ajungerea â 22.2»
22,35
terior abia putea, fi respi­ crează la trust); tale au marcat un reviri- din nou la importurile de I
Am fi dorit să discutăm
rat!). Familia Petrcţchi lo­ cefe. constatate cu gospodarul I ment vizibil, acestea fiind furaje promise de factorii Z
cuieşte la 113 de 5 ani şi pe de 157 gr la tineret, 350 răspunzători din Ministerul!
lîngă băieţelul de 3 ani va şef al TiA.G.CM. Deva. dom­ er la porcii graşi şi 450-gr Agriculturii şi Industriei A- ■
avea în eurînd încă un co­ nul Avram, şi cu preşedin­ la eci mari. Concomitent limeutare. ! 23.35
pil (intr-un spaţiu de apro­ tele sindicatului, domnul s^au făcut însemnaţi paşi De notat că substanţiale 24,00
ximativ 10 mp!). Am fost Marcu, dar nu i-am găsit în Drivinta încadrării în îmbunătăţiri 'S-an produs şi |
invitaţi să vedem şi camerele (deşi i-am căutat de mai consumurile specifice de fu­ în domeniul social, acestea ■
familiilor Tescu ,(307). Roca Ktuîte. ori). Aşteptăm să con­ ra ie. element ee deţine pon­ renrezentînd nn snport te- |
(102), care au copilaşi. De semnăm cft mai eurînd răs­ derea tn structura cheltuie­ metnic pentru a valorifica ■
asemenea, la camerele 308; punsuri la întrebările locata­ lilor si în acţiunea de ren­ tot mai bine potenţialul!
unde „barza" urmează să so­ rilor; căminului nr. 3 : „Ce tabilizare a întresriî activi­ produetl,* el tntren-le.terii. I
sească, şi la .101, 413, 414 şi ffmne au familiile cu espii să tăţi a întrenrinderii. NICOtAE TÎRCOB f
la nr. 3. Peste tot igrasia primească alte locuinţe şi ce S£]
face acrul irespirabil, nu poa­ se va face pentru îmbunătă­ GKA
te fi înlăturată prin zugră­ ţire» condiţiilor de locuit din TV DEVA INFORMEAZĂ „ Zmis
vire, nici mascată cu covo acest imobil ?“. Chiar nu vures
infor
raşe sau tablouri. dispun constructorii de cele Telespectatorii care ar- că emisiunea Săptămîna- , Radii
însoţiţi de Ioan Crecan, vir necesare spre a~şi repara pro­ măresc emisiunile Sta- lă va li transmisă, ca de loille
Publi
copreşedinte ţi comitetului priile... locuinţe (nu cele dinului Tv Deva sînt in- obicei, vineri, după înche» plic;
de cămin, ;şi , de Adrian Dră- particulare, ci căminele !) ? formaţi că vineri, I iu- ierea programului postu- dorii
nie 1990, de la ora IS A lui naţional de televiziune
goi, portarul, imobilului* am vor putea viziona o edi- şiv a ă reluată sîmbătă,2 sela“
văzut, necazurile locatarilor Aşa arată pereţii unei camere A i cătata»! nr. 3. VIORICA «OMAN, SKI
Memi
căminului şi am înţeles că şi din . nefericire nu este singura I Foto DANIEL DAVID ţie specială destinată eo- iunie, de la ora 7.30. Post
piilor. Emisiunile se vor efec- jurna
Totodată, sînt informaţi tua pe canalele 12 şi & de m
Radii
Instri
17,05
cuini
soda
Rîurile Jiul de Vest, a- fermentare a nămolului în Orele
val Lupeni, Jiul de Est, Poluarea o gravă şi nedorită moştenire bazine, inclusiv valorifica­ Jurna
rii:
aval Petrila şi Jiul de La rea superioară a gazului 22,15
confluenţă pînă în aval de suspensii trebuie, să . fie de staţiile de epurare, eihmi- preparaţiile cărbunelui Pe­ ţiîlor de la LM. Paroşenl de fermentare produs. finiţi
Graiova, reprezintă unui 35—-55 mg/]» nîndu-se evacuările de: trila şi Uricani, executa­ Pentru celelalte unităţi sulul
24.00
din cursurile de apă cele Asigurarea fondurilor ne­ ape neepurate direct In rea celui de al doilea de­ şi LM. Dîlja. care poşpdă instalaţii de instri
mai poluate din ţâră. A- emisari. Este necesară a- can tor la preparaţiă Li­ La I.F.A. „Viscoza" Lu­ epurare, se impune exe­ vista
cest lucru, prin deversa­ cesare pentru promovarea poi prevederea unor insta­ vezeni, punerea în func­ peni, printr-o mai bună cutarea lucrărilor de în­ Non
lucrărilor de investiţii re­
rea de către unităţile e- prezintă o primă cerinţă laţii de preepurare pentru ţiune a instalaţiilor de re- exploatare şi - întreţinere treţinere ia termenele pla­ turn.
conomico-sociale a unor pentru mărirea capacităţii apele uzate de Ia spital circulare & apelor, reaS- trebuie să se asigure func­ nificate în regulamentele
însemnate cantităţi de staţiilor de epurare Denu- şî unităţile racordate de zlndu-se grade de recircu- ţionarea instalaţiei de ne­ de exploatare, îndeosebi la
noxe. Din cantităţile to­ ţoni. a localităţilor Uri- pe platforma Livezeni, a lare cuprinse între 45—65 utralizare şi a treptei chi­ I.P.S.R.U.E.E.M. şi 1.TJ.M.
tale evacuate de la sur­ uşor separatoare d e' gră­ la sută, precum şi funcţio­ mice. recuperarea uleiuri­ Petroşani, Valorificarea su­
sele de împurificare din cani, Lonea şi Aninoasa, simi şi a treptei biologice narea fn totalitate a filtre­ lor minerale de la băile perioară a substanţel°r w-
preparaţiilor
de cărbune
judeţul Hunedoara, 90 La ,Lupeni şi Goroeşti, între- , la I.G.G.L. Petroşani, ’ a: lor presă asigurîndu-se de filare, curăţarea desni- tile dia apele reziduale 0
OE
s iită reprezintă sus­ sipatorului şi a decantoru- nămoluri reprezintă, de : triaj
pensii, 12 la sută substan­ prinderilor minieră Url- lui, efectuarea remedieri­ asemenea, o măsură efi­ > Razb
ţe organice, 2 la sută zinc, oani, Livezeni, Bărbăteni, lor necesare la circuitul cientă penţru epurarea a- (MoC
18 la sută hidrogen sulfu­ Lonea, Aninoasa Sud, Lu­ de nămol şi la instalaţia peîor. Tremiîe să se recu­ Yani
vitur
rat. In aceste condiţii, apa peni Sud, Gîmpu lui Neag A P A * - S . O . S de filtrare. pereze şlamul steril ' de ra );
şi Bărbăteni, prevăzute ‘ a
de suprafaţă a rîului Jiu Uzina electrică Paroşeni cărbune cu o putere calo­ darii
este degradată din punct fi puse în funcţiune, dar este un puternic poluant rică de pînă la 2 200 kcal/ (Pari
în
e Bi
nerealizate nici pînă
de vedere chimic şi biolo­ treptelor chimice pentru presele de schimb necesa­ al Văii Jiului, inclusiv al kg. uleiurile minerale de eh ia
gici majoritatea unităţilor prezent. Finalizarea lucră­ epurarea apelor de mină re (plăci filtru, pînză su­ apelor. Aici se impune în­ la, băile de filare şl ga­ (Uni
ecOnomico-sociale fiind ne­ rilor de investiţii- pentru de Ia întreprinderile mi­ port, agregate de pompa- - lăturarea poluărilor acci­ zul de fermentare. In ace­ Mări
voite să realizeze investiţii staţii şi instalaţii de epu­ niere şi, respectiv, a unor re role, bucşe etc.). De a- dentale prin asigurarea laşi timp se impun soluţii ra l);
sint
specifice ridicate pentru rare la întreprinderea" de iazuri de sedimentare pen­ semenea, este necesară ex­ funcţionării circuitului hi­ noi de valorificare a zgu­ LON
asigurarea necesarului de fibre artificiale „Vlscoza" tru limpezirea apelor uza­ tragerea ritmică a îngro­ draulic! de evacuare a zgu­ rii, cenuşii şl a şlamuiuî (Min
apa, fie din cursuri ce nu Lupeni, preparaţiile de te de la preparaţiile de şatului din decanta toare rii şi cenuşii, recireularea steril de cărbune drept Draj
(Ret*
pot satisface cerinţele, fie cărbune Petrila, Uricani şi cărbune ale Combinatului cu scurtarea ciclului de în întregime a apelor lim­ combustibil. şami
dia zone mai îndepărtate Livezeni, respectiv, a ce­ minier Valea Jiului. filtrare Ia două ore, pune­ pezite în iazurile de sedi­ Amenajarea corespunză­ GUF
cu mult în amonte cte cele lor recepţionate, dar nepu­ Exploatarea şi întreţine­ rea în funcţiune a instala­ mentare, amenajarea co­ toare a haldelor de depo­ fată
(Mic
poâuate. se în funcţiune- Ia prepa- rea corespunzătoare a in­ ţiilor de dozare a reaeti- respunzătoare a acestor ia­ zitare a deşeurilor din in­ Scar
Pentru asigurarea pro­ raţiile Goroeşti şi Live- stalaţiilor de epurare re­ vilor şi asigurarea reacti­ zuri şl executarea unui ba­ dustria minieră şl energe­ Corn
tecţiei calităţii apelor, în­ zeni, reprezintă o altă pro­ prezintă o altă măsură e- vilor de limpezire şl Ho­ zin de avarii pentru â pre­ tică reprezintă o altă mă­ acţii
GIU
deosebi la unităţile minie­ blemă importantă pentru ficientă pentru* protecţia tare la nivelul necesar, va­ ziua zestrea conductelor in sură necesară pentru re­ (Cas
re. 'de preparare, a cărbu­ protecţia calităţii apelor. calităţii apei rîului Jiu. Ne lorificarea superioară a caz de avarii. ducerea volumului de sus­ ŢEG
nelui, faţă de investiţia Este necesar să subliniem referim la acţiuni specifi­ şlamuîui steril de cărbu­ Şi la LO&fe. Petroşani pensii şl îmbunătăţirea ca­ soar
Joci
Specifică realizata în pre­ că, în realizarea lucrărilor ce fiecărei unităţi. La ne în industria materiale­ este necesară «©aducerea lităţii apel de suprafaţă MEF
zent de 300 mii leifi/s. în de investiţii, soluţiile teh­ Gombinatul minier Valea lor de construcţii, eon du­ tuturor apelor uzate me­ a rîului Jiu. reşu
viitor va trebui să se In­ Jiului este necesară core­ cerea apelor de mină de najere neepurate la staţii­ (Lm
vestească de eel puţin- 3 nice pentru epurarea ape­ larea capacităţilor de pro­ la minele Aninoasa şi Vul­ le de epurare, curăţarea C-TIN TEODOHAŞCU,
ori mai mult, avîndu-se în lor trebuie să aibă în ve­ ducţie eu cele de epurare can în staţia de epurare a decan torului şi echiparea şef serviciu
vedere că la evacuarea în dere conducerea tuturor a apelor, punerea în func­ preparaţiei cărbunelui Co­ cu pompe de nămol. îm­ ta Q.G.A. Deva,
«misar concentraţiile de. apelor „uzate menajere ţa ţiune a decantoarelor la rceşti, curăţarea inslatla- bunătăţirea • condiţiilor dc VALENTIN NEAGU