Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_127
P. 3
DUMINICĂ, 3 IUNIE 1990 PAG. 3
El, scormonitor al gliei autentic ţi spontan foi sim- Tranziţia de la totalitarism muncă. Ţăranului i s-a smuls
din străbuni, îndwînd umi plitatea-i, în zicerea lucruri spre democraţia reală; înce pămtntul ţi, odată cu el.. I
linţe pentru că dorea drepta lor pe nume, direct, cu ade pută de Revoluţia de la 22 DEMNITATEA.
te fi adevăr, răzbate ca un văr şi patimă, Decembrie 1989, i-a dat ţă- , — Unde-i este demnita I prieteni (I) {
{ir roşu istoria milenară, pre Un astfel de ţăran eu su : ranului focul viu al speran tea ? I Cum să ţi-o recape
1
cum un firav colţ de iarbă, flet mare, delicat ţi generos, ţei, încrederea în ceva, *foi te ? ! I ). PREAMBUL. Ple putatului „punct «pt*, _
ce se înalţă orgolios spre lu destoinic gospodar ţi ambi legi mai bune ţi mai drepte Aenm, după Revoluţie, din căm .spre Franţa şase ro ele dobîndese şi. o eotera- I
mina aurie, printr-o fisură a ţios, este Matei 1 lacob din pentru el. Ne aducem cu pio nou- se vrea simbol de drep I mâni, invitaţi de rstmici- tură polemică de toată !
unei lespezi de piatră plum- satul Pojoga, comuna Zam; şenie aminte de el, medităm tate ţi adevăr, de dragoste palitatea din Strasbaurg frumuseţea. CivRteaaea te I
burie, ' eăpătîndu-şi treptat de glie. Viaţa îi este legată I pentru a participa la mlşorenilor no se dezmin- !
curajul şi puterea biruinţei prin mii de fire de locul na Congresul Federaţiei De te însă — nici a n«K»stră, I
sub oblăduirea razelor solare. tal, de unde tirania vroia I putaţilor Socialişti şi Re de altfel! — şi patente S
Pe El, negurile grele, ivite Din suflet şt pentru să-t dezrădăcineze prin de publicani. Din partea ca rămîne în limitele te I
pe cerul vieţii nu l-au inti molare, prin raderea ptnă ţi I Devei sîntem trei: prima nei autentice cordiaMS^ ■
midat o clipă, niciodată; din a vetrei satului. v rul, dl. ing. Nicolae Mon copios pigmentată «te te I
contră, l-au îndirjit ţi mai sufletul ţăranului *- Tiranule, nu ţe-ai gîndlt I tai, un consilier tehnic, mor, dar total lipsită dea
mult> in aflarea dreptăţii. Ne că i calei pe mflet — al lui ing. G. Grtin, şi subscri umoare şi înerincenare. |
lipsit de la convulsiile socia şi al strămoşilor lui, distrp- I sul, în ipostaza • insatită Ba, treptat, ne tteseopte a
le di» toate vremurile exis gîndu-i cimitirul' soiului în de consilier cultural. Cei rim puncte de ve«fere ca- |
tenţei sale; în perioade sum ţi ca el mai sînt şi alţii. Des cu evlavie în suflet ţi bt Cu oare iţi am îngropaţi mor I lalţi trei sînt timişoreni. mune în. probleme eseu» I
bre de restrişte ţi jale, ţăra tul do înalt, uscăţiv, cu tră get la vremuri tulburi din ţii ? I „Ai uitat" că omul are Vine să ne ia din Deva, ţiale, mult mai intportae- |
nul a fost ţi este talpa tării; săturile feţei bine contu viaţa sa. E minunat acest de suflet, demnitate, un crez al I cu un minibuz Citroen te decît incitantul „punct B
i t-a premie ceva întotdeau rate, brăzdată de timp, este miurg, aureolat in candoa- său ! Ai vrut să creadă mori de 9 locuri, cel ce ne va opt". E o dispută de HM I
na, dar, eu regret, a rămasp un neîntrecut „bijutier" ijt. rett-i. specifică, în mtmtru-i ţiţ numai te ideile tale min I deveni un inegalabil prie în cea mai pură aseepţte, I
dezamăgit. lucrurilor migăloase, făcute port popular tradiţional,- eu cinoase, deşarte, să fie orb I ten, dl. Alain Katiff, şef eare — aparent paradte I
Ţăranul e frumosul întru cu multă rtvnă ţ i bina puse florile gingaşe ale timpului, ţi surd, să-ţi execute odioa de cabinet al vlcepriuMt- xal — In loc să se des-1
chipat bt aurul grinelor coap la punct. Nu stă o clip i lo in veselia snoavelor ţţ a. bas sele ordine ca un robot, fără ririui din Strasbourg, £ partă, ne apropie. Frate g
te, din trecuturi- zbuciumate cului cit e ziulica de mato; melor. gerţşture, iar tu să te lăjăi te I un tînăr înalt, delicat, cu eezii ne urmăresc oare- ■
ţi ptnă- coti, a cărui sudoare se pricepe ta toate ţi pe toa — De ce a fast distrus fata fi desfătări ! Ai acaparat I Ochelari, tipul mtefeettts- cum de pe tuşă. amuzaţi, ■
se venă continuu, rtu, de te le face din suflet ţi panr sufletul bun al ţăranului f 'totul eu lăcomia tusei lăcus ÎUfcuL interiorizat şi cerindu-ne «ii» eînd te l
milenii, peste pulberea fină tru suflet, atit ia gospodăria Cine ţi-a permis acest lucru f te te Veri nesătule f I creţ, poate chiar elnd lămuriri, dfiritenti!
a negrului pâmint. El e fru ta, pe stradă; în ebnp, rit ţi Prin samavolnicie ## cinism *» Lafute, Se data aceasta timid, dar de o indiscu uneori părerea de a pare-1
museţea brazdei răsturnate la biserica din sat, unde este ut-* tăbărit" muprrn lui, ţe-ai bttriat amarnic! Măria I tabilă eficientă şi, cum te sau - de Constă- 5
meşteşugit ri e înţelepciunea cantor ţi bl a cărei zidise a smulgîndu-i-te totul fără mi Sa Poporul ţi-a vemt de hae. aveam să ne convingem, tăm că. la urma treme» I
lucrurilor sfinte, iîn zicale contribuit m ult; peste tot îl tă, perioada totalitarismului Nu ai -putut să ne spulberi I un veritabil as al vola- Im-, n-avem nteafe , de *
ţi proverbe, reflectat ţi eon- vezi, pe timp frumos dar fi prind limffltudiiii cu vremu în, eele patm vinturi, aţa rîului. Deoarece urmează Imnărţit că, te feud, oiş
tojkt, ' confundat eu ele. în pe ploaie. Totul străluceşte rile trişte ele idbigjri, după cttm ai vrut. I să facem acest drum de toţii visăm şi dorim cn I
ţelepciunea «o, înmănunchea de ordine ţi curăţenie Ut ur colectivizare fiind diezmoţteiiît Demnitatea va fi la m a- 1599 km „dintr-a buca ardoare acelaşi ■ tecrp.
tă lapidăm în cuvinte-simbcl, ma sa („Omid sfinţeşte to de lamina ochitor - pândit- easi, 8S sperăm. I tă", îi însoţesc doi şo deosebindu-ne doar, ,.pe I
naşte fdasefie, ceea ce-t face cul"). tul, animalele, uneltele de VALENTIN BRETOTEAN feri: conduc astfel toţi alocuri bt moctet de » ■
I trei, sebimbîndu-se <fi» vedea căile de reaVfenra I
patru în patru ore. Şo a aoestor aspirat». De j
I feri, vorba vine. Gei doi, altfel, politica trace trece .1
Inamicul nostru nr. t şi ei tineri, sînt de fapt tat pe planul al d atle*!
f studenţi, unul muzicolog, pe măsură ce ne angă-1
celălalt istoric, S-aU an jăm în traversarea • xsrep I
I gajat cu acest prilej pen prîu-zisă a EuropeL Nete I
I I tru a vedea lumea şi a le realităţi, care contras- !
face un ban. Au o alură tează violent en eee» ce I
sportivă, sînt cultivaţi, am lăsat în urmă. ne so» S
In tto&ra. noasteâ demo biectelor de inventar eăe. I plini de viaţă, de bun licită pe alt palier
de I
craţie, pe care vrem s-o După achitarea salariilor simţ şi de spirit şi, îm interes şi ne supun ace- ■
instalăm, acum, definitiv te acest med, spitalul În f preună cu Alain. au re Iei experienţe extraordî» |
In ţară. cel mai de temut tocmeşte dispoziţii de în prezentat pentru noi îa- nare şi puţin năucitoare •
duşman este şi va rămîne, casare . către este 11 pri I thul contact memorabil pe care Al vin Toffler a J
credem, pentru o mare mării din zonă, te scopul cu umanitatea franceză. numea „şocul cultural", a
bucată de timp. BIROCRA recuperării sumelor res I Graţie lor, in micul Ci Totul, pînă Ia cefe mal |
ŢIA. Este o moştenire fio pective (care sfnţ, de cir- troen s-a instaurat din mici detalii, ne solicită, a
roasă pe care ne-a lăsat-o ea 380 000—400 000 lei pe t primul ceas o atmosferă constatăm, comentăm şt |
vechiul regim, un MA lună). Necazul este că pri I de caldă camaraderie a comparăm. Simt orintre |
MUT. un animai preisto măriile nu posedă, din ve eărer nostalgie îmi stă noi. insinuată tutelar, |
ric puternic, pe care tre niturile proprii sumele I ruie In suflet şi acum. umbra generoasă si candi-1
buie să-l înlăturăm defini integrale şi atunci trebuie Plecăm din Deva în dă a lui Dinieu (b tH ea I
tiv din cartea Istoriei, ta să ceară subvenţii de la i zori, la 5. La Timişoara, Comparaţia e deocamd»- |
buget
tă. însă. un singur exem " Care este situaţia te expediţia noastră se com tă singurul nostru înstru- |
plu care demonstrează, i pletează cu delegaţia lo ment de lpcro. n-e căo- |
paradoxal o intensificare acest filnal al lunii mai ? Acuzaţii devia acuzatori sub cului. Din ea face parte tăm. ea ni se impune Jiv |
a birocraţiei. — Am plătit, la modul masca „Sindicatului liber" i şi dl, ing. ,Doru Mihiţ, la sine. n-avem încotro. ■
...Spitalul orăşenesc din arătat mai sus, salariile celebru de acum ca u- ne sare în ochi. ne abil- |
oul dintre iniţiatorii Pro gă s-o folosim şL te ee I
Brad are în subordine pe luna aprilie şi avem un (Urmare din pag, 1} -atmosferei", fiind în i clamaţiei. director al zia mă priveşte, mă transe»* I
două circumscripţii urba- • GOL -la 2i" de 260000 lei, credinţaţi că adevărul rului „Timişoara" şi lider ne într-o stare de spdrit I
ne si ti circumscripţii ru în contul spitalului t tar de partid, de pro va ieşi Ia lumină. (Sem i
rale. Birocraţia a... înflo Este simplu de observat: fesie t&nplar şl actual nează un grup de 15 a două runde de trata neaşteptată, amestec bi- I
tive cu dl. Ion Tlieseu. zar de entuziasm
rit tocmai în legătură cu de la o singură- „hîrtie" mente lider al -Sindi reprezentanţi ai asocia i Den- I
acestea din urmă (Deh ! pe care Direcţia sanitară catului liber", nu este ţiilor de locatari, între Bineînţeles, discuţiile iau tru ceea ce văd şi de' a» ■
de îndată o turnură po mărăciune Dentn» ce ştiu I
0 fi contribuit si fautul o trimitea spitalului din în măsură să aprecieze care Petrar Teodor, i
că ..la tară" toate sînt Brad, eu sumele şi - capi competenţa cadrelor de Crişan Adrian, Lăţug litică şi întrucît noi. de că am lăsat acasă. ■
venii, ne declarăm des
mai.. roditoare h. PînS la tolele de cheltuieli nece conducere din unitate. Anton, Tema Jenică, i
1 ianuarie 1990 salariile sare, s-a ajuns, te prezent. Sîntem hotârfţî sâ a- Dragomir îancu, Dră- ■ chis împotriva mult dis- RADU OCfeAMU I
personalului medico-saiu- Ia următoarele: • O .hîr jutăm la primenirea gănescu Ionel ş.a.).
tar din cele 11 circum tie" dată de Direcţia Sani
scripţii rurale se plăteau tară pentru spitalul Brad acea ora nu-i bagă Deci, un «un seviaeşit #-a
de către Spitalul orăşenesc şi cele 2 circumscripţii o- CINE VA CREDEŢI, DOMNILOR ? în seamă ? pierdut viaţa, Sar altul va- in
Brad din creditele acor răşeneşti • Un număr de ştiinţă, «fed săvîrşeşte astfel Faptul că lucrătorii Poli tra în boxa acuzaţilor, tete
date de Direcţia sanitară 11 dispoziţii de plată fă 20 mai 199Q> ora 2,56, în de fapte care pun în pericol ţiei rutiere nu au somn este tru ce ? Pentru nerespecte-
a judeţului. Practic: Di cute de spital către 11 pri oraşul Orăştie. Semnal de o- viaţa ţf integritatea semeni din dorinţa ca toţi partid- rea tine* prevederi legakţ
recţia vira sumele nece mării comunale B Un nu prîre autetamsiutul ca nu lor. Felicita ţi-L domnilor eo- panţS ta trafic, indiferent de pentru ineonştieuţa eebri ea
sare la spital, iar acesta măr de 11 cereri pentru mărul 2-HD-7539, la volanul legi de muneă. calitatea tor de automobilişti, re s-a urcat la- volan fiM, a
achita salariile pe baza acordare de subvenţii fă căruia ce «A* Bocşa Nteolae, Dar să rfitnfnem pe arte pietoni, hrciclişti şi căruţaşi posesia ’pe»n»s d* tondusere
pontajelor vizate de pri cute de primăriile respec om a! muneS la U.F.E.Ţ. 0- rele de ekeuteţie din Chiiş- să se deplaseze în siguranţă şi sub influenta aleoohrhţi.
măriile comunale. tive • Un număr de 11 rSştie. Departe de domn» sa tic te acea noapte. pe dramurile ptffeiice, să fie Atenţie, stimaţi ertăRmH
gfcdoi e* fe semnalai orga
Aciim (âăpă 1 ianuarie răspunsuri favorabile pri Conducerea iwri natoveltiesd
1990J, banii pentru sala vind acordarea Subvenţii nelor ia poBţie trebuie să se ioaptuie un bagtd de rzas|
lor seriieHate * Un riiimăr
supună eontroîutei 1 Şi-a con
riile menţionat* nu se mai tinţe teoretice şi prsetieţ te
tinuei drumul pfftă pe strada
asigură în totalitate de eă* de lî dispoziţii de plată ObtSntoî, sade foeufe. Ajuns S E M A F O R acest sens, nu curaj dm, ■
făcute de primării pefttfB
tre Direcţi» sanitară, et âehitarea sumelor datora din camă, «prii, acesta * re sticlă.
astfel: primăria oraşului te la spital • Alte opera fuzat at sufle te flote ateeol-
Brad asigură sumele pen ţii şi -îmbunătăţiri*: 1) *top te soBdtefe* apesţifor ÎN ATBNŢăA
tru M fUBe personalului Legătura permanentă « f efe cîrewfeţte. Cb a consumat L» om i*35, duş Cezar, siguri ajung Căsători sute COÎÎDUCATORILO»
din spital şi cefe t circum bâftcâ pentru » Vederi cted băuturi afeeeiiee a «cunos gretiosuer la GPAJLM. Orăş- să te mijlocul celor magi,
scripţii trrifeife. Pentru «ajung" tumefe în cdrrto- cut, t e practice... testării 1 tfe, re a& la voIbbuI k« h> Ce bine ar fi fere darii de AU TO !
(fete 11 circumscripţii ru rffe respective; 2) Înregis i-s ptzut «H ă to . terisra^d 4-HD-281S. Î W spre aceasta îşi dădea seanţe Pe arterele rutiere akt jo
rale bănii se primesc de tivul fialri M înverzeşte, ► ş €aştereV Florin, mccanie
la primăriile «Snunafe trarea de către spital a vi Nu este M oe 0 practică tmtted consumai de afeooi k EM . Certej, care s-a ureaţ deţulni, te municipii tf eare
ramentelor de lă primării
respective. le comunale; 3) înregistra de pa timpul tel Ceawescu, Pormkul da «mduccre este k vnlănui autoturismului p» organele de drumaeA * ri
supravegherea agenţSer
de
stimaţi automobil*#!. n it o
—- Gum se procedează, rea de către cefe 11 pri cote prin cart agenţii de dr- rttinut te w h w » «Ispen dă 3-BV-6853, fără * poseda eireulatie aplică marcaje late
eoheret ? mării a celor ll viramen eotetic încearcă să dea sigu ri*. Proîtâba «te o pauză da permis de eonducerc şi după gitudînafe şi traatreersala
— Spitalul — ne râs* te, apel — prin alte 11 o» ranţă deplasărilor dv., este o $ Iutii, Item iitatl de con* ce a consumat băuturi afeoo- Rugăm ca te aeemto zona
pun de domnul contabil şef peratH — trecerea aceStOt cale prin care sc stopează a- dacătorâi aatatnrinaokf. Bce. Nefndenkînarea, viteza să se circule eu atenţie, dl
vastle Fâwr — achită Sa viramente „pe cheltuieli*. eri feeenţtientf, de teapa tei Cam te jOrut aceleiaşi ere, şt akoolul au făcut ca pe nu se execute depăşiri, pete
lariile din sumele proprii, Etc. etc. Niculae Bocşa. MiJao Daniel, de 23 ani, e- tru ca aceste marcaje să na
care sînt, de fapt, desti Din păcate, «sistăm la 0 La scurt timp după „Inci loctrician Ia întreprinderea drumul judeţean, Şohneş — fie eălcate cu roţile antante
nate gospodăririi Secţiilor -înflorire" a Birocraţiei dent* viteazul Bocşa ccrra mcCanieă Orăştie, «te găsit Boboh, „viteazul* Caşlarov hicutelor.
şi aparţin altor capitole Să fie semnele «met Imi de te otaf mulţi cetăţeni sfa comlurind autoturismul nr. să părăse««A partea carosa Vă mulţumim.
de cheltuieli strict nece nente sucombări â aces tul: „La cine si apelez pen 3-HD-87W fără a poseda per bilă ţi să răstoarne autotu POLIŢIA RUTIERA
sare: medicamente, repa teia? Să dea Dumnezeu! tru a-mi redoMndi permi mis de conducere. Mare cu rismul, curmînd viaţa Iui Mo- A JUDEŢULUI
raţii curente, aparatură sul ?*. Răspunsul i-1 dăm nfli: raj, sau ponte, atit el cît şi ţee Constantin, de 32 ani. ca HUNEDOARA
medicală, achiziţionarea o- MARIN NEGOIŢA si apeleze k propria eoa- cei amintiţi credeau că la re- era pasager în maşină.