Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_129
P. 1
CUVINTUL
LIBERA INIŢIATIVĂ — LIBERA GÎNDIRE (I)
C O M U N I C A T C O M U N I C A T
Resursele prezentului PRIVIND CONVOCAREA SENATUiUI PRIVIND CONVOCAREA
Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
Naţională comunică t Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Na
izvorăsc din neajunsurile pentru alegerea Parlamentului şi a preşedintelui Româ ţională com unică; '
Potrivit articolului 79 din Decretul-lege^ nr. 9271990,
Potrivit articolului 79 din Decretul-lege nr; 92/1990;
niei, Senatul $e convoacă de drept în primă şedinţă, în. pentru alegerea Parlamentului -şi a preşedintelui Româ
trecutului a 20-a zi de la data alegerilor. niei, Adunarea Deputaţilor se convoacă de drept în pri
Prima şedinţă a Senatului va avea loc sîmbâtâ, 9 iu
ma şedinţă, în a 20-a zi de la data alegerilor.
nie, ora 9,00, la sala „Omiwa" din strada Ministerului
prima şedinţă a Adunării Deputaţilor va avea. loc sîm
nr. 2. bâtâ, 9 iunie, ora 11,00, la sediul Parlamentului.
Plia actele normative ela tetică deloc încurajatoare, ne înregistrarea senatorilor se va face la _ data menţio înregistrarea deputaţilor se va. face la. data menţio
borate ţi adoptate după Re voile accentuate ale pieţei nată, între orele 8,00-9,00, pe baza certificatelor elibe nată, între orele 8,00-10,30, pe baza certificatelor elibe
voluţie s-n dat „calc liberă" (citiţi ale cetăţenilor) de a rate de birourile electorale alp circumscripţiilor în care rate de birourile electorale ale circumscripţiilor în care
privatizării, ţa dement de avea un transport modern şi au candidat. au candidat;
terminant al economiei de rapid, la care-se adaugă o
piaţă, fiind creat cadrul le accentuată şi cronică rămîne-
gal formar*! întreprinderilor re în urmă a acestui sector
[nici, asociaţiilor cu scop lu datorită crizei prelungite de t TIMIŞOARA (prin tele- re l-a admonestat şi i-a or- j
crativ, familiale ţi chiar ia-, benzină au determinat , pa li ' fon de la trimisul nostru donat să nu mai raporteze |
dividualc. Este cunoscut fap bera iniţiativă să apară cel I special). Ieri s-a reluat,, la nimic fără ştirea lui. A J
tul că micul întreprinzător, mai urgent aici. ' Timişoara, procesul inten- d.edus, deci, faptul că in- I
dotat cu talent şi vocaţie în Al doilea sector în care | tat inculpaţilor Coman Ion, culpatul a aflat pe altă «
meseria sa, avind liberă ini privatizarea a făcut paşi ra * Matei llie, Pacoste Cornel cale, tot de la Bucureşti, I
ţiativă şi nefiind încorsetat pizi, surprinzînd publicul şi | şi Bălan Radu, acuzaţi' de ceea ce a raportat a- în, J
într-o- economie rig*d plani organele finaiiciar-bancare, a I genocid. noaptea de 19 decembrie, I
ficată do la centru, are mai fost cel al presei. După a- î In prima parte a zilei, înfr-o antecameră a corni- I
multă libertate de gîndire şi proâpe cinci decenii de ex | pe parcursul a patru ore, fetului judeţean de partid, ţ
acţiune, smcronizîndu-şi mai traordinara încorsetare a ex » a fost audiat martorul Pe- martorul a văzut mai mul- |
bine interesul personal cu primării libere, în condiţiile | fre (oan Cristea, fost şi îe grenade lacrimogene şi J
nevoile sociale. create de revoluţie au apă ' actual şef de stat major af aşa-zisele „GlSTURI ’ de- |
Nu vom încerca în cele ce rut şi la noi în judeţ un I gărzilor patriotice din ju- spre care a auzit apoi că »
număr mare de ziare, reali*
urmează stf facem o analiză zate do întreprinzători cura J... deţul Timiş. Pentru ca citi- au fost folosite în zonele I
a stadiului privatizării în ju joşi, îmbogăţind peisajul pu | tarii noştri să-şi formeze 6 Giroeului şi Catedralei. *
deţ, pe baza unor date sta blicistic bunedoreon cu titluri, I idea- asupra febriuL Uf ca- .dintre . problemele t
tistice; Dorim să încercăm o teme, subiecte şi atitudini n I re S-O desfăşurat această cei mâi- ¥& disputate a fa*t I
definire a cîmpului de acţiu tutui noi. I audiere, reproducem ceea De ce atîta reţinere? urmâtâauţâui- m ^ a - â a t i
ne al, liberei iniţiative, a te Arvanit ţjţoi rindui comer * c« spunea, la un mamont oţdin de ridicare a- mo* ţ
renului pe caTe libera gîndi ţului şi turismului" siT Sgjsr 4 iriab preşedintele - caraple- niţrm de război de fa că- *
re poate acţiona, îndeosebi în în sfera privatizării^ şi libe tului de judecată. Anume em reţinirf cîîeva chestiuni niţie e Şeful .statului ma: • vizia mecanizată ?. Aceos- I
sfera comerţului şi a servi rei iniţiative. Lipsuri ta fost I câ „de trei ord ne chinuim demne da interes.: e Singu iar , nu a ştiut nimic de fe- ta a fost depozitată în şase *
j
ciilor. destule în acest domeniu, deşi 1 | să consemnăm ciie ceva. ra dispoziţie pe care reconferinţa din 17 decem unităţi economice din • {
Este evident că resursele fondul de auafă S-a hnbo- I De ce această reţinere ? Bălan Radu a dpt-o şefu brie r89 şi de ordinele da- municipiul Timişoara, cu I
*
cri» mai. muri de manifesta &*{«- Mai mult, au apărut * De ce nu vreţi să eâspun- lui de staf-mujor ai gărzilor . te cu acest prilej f! ?). De ea urmînd să fie dotaţi J
I
re a liberei iniţiative se află neajunsuri u<ri, «a «oBare a - deţi «ktr?*., C o » ar fi ®- patriotice a fost de a asi spre aceasta a aflat după luptătorii gărzilor patrioţi- |
tocmai în acele domenii h» apfieării programului da la ! ceste rezerve, ftumei Dum* gura paza comitetelor ju- 23 decembrie • In 19 de ce. Deşi în intervenţiei sa *
care în trecut s-au manifestat cra de cinci zile pe săptă- | mereu ta ştie, cert este însă aeţeazv ţi. municipal de cembrie martorul a j-apor- inculpatul Coman Ion a |
lipsuri maş mari. Cu alte cu ralnă fără a ţine seama de % că audierea s-a derutat perfid • tncedînd tu seara ■tât Statului majpr central întreba* -.ddcă, avea acest *
vinte, oriunde sfera servicii nevoile reale ale cetăţenilor- I greoi; cu multe momente zilei de 17 decembrie, or <rf gărzilor patriotice câ drept, tntruclt gărzile- pa- |
lor este deficitară, eîmpul de Şi iată că s-au înregistrat î în dare martorii a făst; dine şi dispoziţii a primit In jurul judeţenei de partid triotice erau direct subor- *
Z
acţiune al liberei iniţiative cereri pentru unităţi corner- f confuz, ori a afirmat că numai da la incujpatul Co se află circa 20 000 de oa ■ *
este aproape nelimitat. eiaîe de turism şi de alimen »nu mai reţin exod*. De ma» Ion. a In perioada meni, iar în faţa întreprin (Va urma) |
derii „Electrobanatul* au
Nu, întâmplător unul , din taţie publică private, . dintre aici, o sumedenie de întreg 16-22 decembrie '89 nici VALENTIN NEAGU j
primele servicii privatizate care unele au şi început să bârrdin partea apărării ş» un, luptător din detaşamen fost împuşcate două femei
şi un copil. Imediat a fost
au fost taxiurile particulare. funcţioneze. a in arip aţilor. Oncum, din tele gărzilor patriotice nu chemat de Coman Ion, ca (Continuare în pag. a 4-a) j
a primit armament şi mu
Numărul mic de .taxiuri de depoziţia col. P. I. Oiştea,
stat, starea lor telurică şi es
nana Maria, femeia aceasta
Poveste adevărată despre un erou adevărat (III) bătută de soartă * să nu; aibă
parte în viaţă decît de obi
dă şi suferinţă, spune ade
FII BUN PÎNĂ LA MOARTE vărul. In căsuţa lor ca o
ruină şi într-o bătătură ■ a-
morîtă de 12 ari n-a fost
curat. şi de toţi ai Iui, îneît maî Mai impresionantă însă şi prea multă răutate a fost.- niciodată belşug şi nici în
Şi unde oare putea fi dus bine voia să fie flămînd, de- este căldura şi afecţiunea Şi .noi n-am vrut în ruptul destulare. In 26 de ,ani de
‘certană un băiat de ţară, cu cît înstrăinat. nedisimulaîe cu care îl evo capului să fie aşa. trudă în minele de la Deva
numai 10 clase, îngrijitor de Apoi l-a urmat pe fratele că pe EmanoiI,comandantul Fraţii şi surorile lordache şi Cerîej vagonetarul, lor
viţei la, un ceappu, dacă, nu ppl^are, yiorel, 'astăzi trac unităţii, profesării de la llia, au fost şi sînî - numai şi dache Andrei n-q cîştigat
acolo unde ceauşismul avea torist, pe fa grajdurile cea- conducerea ceapeului, unii numai din cauza mizeriei la niciodată nici măcar ţ atîta
nevoie de :cît. mgi multă peului. ■ bau plăcut viţeii şi consăteni şi alţi oameni ca care au fost condamnaţi de cît să ţină burţile pline la
prostirbe fa ’ lucru ? Aşa a s-o fegat de «ei. La nici 12 re l-au cunoscut. Elogiile la vechiul regim - de condiţie şapte copii, dar să mai şi
ajuns EmanoiI să cosească o, ani avea în primire un lot adresa acestui Erou nu vin foarte modestă. Maria, fii agonisească. Dar în peri
vară şr o toamnă .întreagă,-- , de., viţei', pşcasre îi îngrijea de la aceea că despre morţi ca cea mai .mare, e munci metrul înfiorătoarei ; sărăcii
ca vînâtor' de munte fa*' ca W ochii *. din cep. Fami trebuie să se vorbească nu toare la I.M.C. Bîrcea. de la numărul 39 din satul
„munci" . prjn zona. Braşovu lia primea pentru asta cîte mai de bine, ci pornesc din Viorel e tractorist la cea- Bîrsău, dincolo de dărăpă
lui şi Predealului, aşa a a- două mlf de le‘î.' De atunci, respectul . pentru adevărul- peul din sqt, Rodica e mă nături, orice om cu un pic
Băiatul acesta a . plecat în juns apoi la Casa Republi toţi viţeii ceapeului din Bîr- adevărtat că EmanoiI a fost ritată prin Oltenia şi are 6 de inimă- şi un .pic
armată într-0 zi fără noroc, cii, ca soldat - salahor. Asta şău qu fost crescuţi de Ema- un băiat de o rară cumin copii. Cornel, acum militar de suflet nu poate să nu va
la 13 mai' anul trecut. Pu l-a dus la pierzanie... noil. ţenie, bunătate, modestie şi la Orăştie,. este şofer şi a dă că aici este o minunată
tea să nu meargă, însă aşa Toată viaţa lui EmanoiI Acesta a fost primul Iu. hărnicie. făcut Liceul seral la Deva. oază .a purităţii morale, a
a fost să fie. Putea tot atît s-a cheltuit; într-o lume ca cru pe care a învăţat să-l - Domnule dragă, ştiţi bi Urmează Lăcrămioara, o fa sincerităţii şi bunăvoinţei, a
de bine să stea liniştit aca re ba i fost ostilă. A crescut facă şi n-a mei dorit altce ne că n-am avut ce da co tă de 17 ani, care ar vreo omeniei, , înţelegerii şi, soli
să, pentru că era „acope într-o sărăcie aproape de li- . va. Chiar şi după ce a fost piilor, de multe ori nici să muncească, să înveţe me* darităţii.
rit" cu un contrară pe 5 an'î mitele incredibilului. Ga să trimis la Liceul agroindus măcar o bucată de pîine, că serie şi să meargă la liceu. .-Sînt toate acestea virtuţi
făcut cu mina livezeni. Ia poată fi salvat, el şi fratele trial llia pentru a deveni sînfem tare săraci - spune Ultimul copil. Bujor, de 15 care, în pofida sărăciei şi
care însă a renunţat, iar lui. Gomei, au luat drumul mecanizator, EmanoiI s-a nana Măria,, mama copiilor ani, este îngrijitor la oile necazurilor' de tot felul, îi
prin evidenţele militare i s-a caselor de copii. Mal întîi chinuit să termine 10 clase, lordache. .Dar de cînd au ceapeului. Toţi aceşti copii înnobilează pe toţi cei din
pierdut urma. Pe deasupra laUrieoni, apoi la Baia de fără să aibă. nici o chemare venit pe lume i-am tot în îşi poartă cu demnitate con familia lordache şi le confe
n-a primit ordin de chemare Griş. Opt ani încheiaţi a pentru .maşini. Munca de văţat să fie cuminţi şi as diţia şi privesc lumea cu ră, fără făgăduinţă, dreptul
-şi mal era şi după o me stat aici EmanoiI. A stal e îngrijitor însă şi-a făcut-o cu cultători, să fie buni _ şi ochii senini, larg deschişi de a fi priviţi şi trataţi o-
ningită gravă. Oricare critul un fel de a spune, pentru a conştiinciozitate desăvîr- drepţi, să fie cinstiţi şi cu şi curaţi, aşa cum le este meneşte şi cu cel mat pro
s-ar fi „de scor ceri" uşor cu că mereu fugea acasă. Era şită şi cu o pasiune demnă frica lui Dumnezeu. Gă prea şi sufletul. fund respect.
uri certificat medical. Ei - nu. atît de legat de căsuţa dă de_ admirat, h privinţa asta mari au fost necazurile şi Oamenii văd şi ştiu, şi (Va urma)
Ştia că asta nu e un lucru răpănată în oare s-a născut foţi sînf unanimi. sîrîmbătăţile pe lumea asta martor este Dumnezeu, că LAURENŢIU VISCHI
