Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_129

CUVTWTUL L1BEJ
2

îmi plătea 3,5 dolari
pe
ace* parte — atît de de­
Dialog cu eittloHI noştri din Orăştie , N-ara mai dat prin „Sta­ — a lumii. rîvnită I oră; insă numai pentru
mocratică şi de
te* de cînd am fost eopik
timpul dud lucram. Deci,
Etsm prin clasa a Cineva
sau a şasea, Bu mai ţin bi­ — Am fost invitată — dacă într-d zi se strîn-
Domnul b n Săndulea* vitate, bteetoţele^ ţji cefelaUe IS moi vinde dieva exem- ne minte. Cfad ni S-a JWC- povesteşte doamna RE. — geau, dirr fracţiuni, două
este pensionar în Orfiţtie, A efecte poştei». Ap avea o do­ plare... dat „Geografia fizică 3 lu- ia verişoara mea primară, ore de lucru primea® 7
lucrat ani mulţi la poşta o- rinţă. Să scrieţi mai des de­ Este o realitate. In Orăş- 1 mii”. Atunci, am trecut — căsătorită în staţid Flori­ dolari. Apoi, «colo, toate
serviciile., sînt pe bani !
raşului, Dimineaţă de dimi­ spre . lucrătorii «are aleagă tie, „Cuvîntul liber" se vin­ cit ai zice «peşte” — pes­ da. Am stat 3 luni acolo
neaţă vum şi cumpără „Cu- să distribuie ziare oameni- de doar te trei- locuri : te te citeva ţâri din vest, şi aş vrea să scrieţi, dacă — Uneori, nu mai fac
vînlul liber". L-am rugat (ă lor,.. incinta oficiului poştal, la peste Atlantic şi, hopa 1, se poate, despre cum mun­ şi ei gesturi, aşa; din u-
manism ?
ne spună sincer de ce ? In biroul pe u eăruî uşă ghişeul din micro II şi la a- în Statele Unite. Pe urmă, cesc americanii Şi eu, cît
— Vă răspund cu un
-* „Cuvtotul liber" este scrie „Difuzarea presei" Senţia din gară. Chioşcul din .am hiat-o peste U.R.SB. am stat acolo, am muncit exemplu-: îa'tr-o zi am
eterul meu preferat. De aia-1 schimbăm cîteva cuvinte cu centru - Ungă caffe-bar - şi mergi, mergi — şi dă-i In restaurantul verişoarei pierdut autobuzul şi l-am
citesc zilnic... doamna Saveta Roşu, care este părăsit, în autogară nu şi dă-4, nenişorule 1 —,
— Ce au vă place fa »Cu- de există spaţiu, deşi aici zia­ ştiţi cit de lungă este, am rugat pe unchiul meu fta-
vîntul liber" ? rul are mare căutare. depăşit- şi Pacificul şi iar tăl verişoarei) să mă ducă
Cînd scrieţi materiale — la vtozarea cu bucata Se impun cîtevp întrebări.' - am ajuns în „State". A de acasă pină la restau­
lungi şi cfad,fetipăriţi «tfi- avem zilnic 800 de exempla­ De ce nu se stabilesc te mo­ ■treia şi a patra oară, cred rant, la serviciu. Tot avea
tere mici, de de-abia ie văd-~ re din „Cuvtntul liber". A- dul cel mai serios cu con­ că aţi ghicit. 1) Am luat-o FLORIDA! el drum spre oraş. Mi-a
— Ce vă place din ziarul bonameateîe pe această lu­ ducerea Cooperativei de con­ pe la „Cornul Africii”, prin cerut, pentrţj asta, doi do­
nostru ? nă stot de i 210. sum din Orăştie modalităţi sud, prin Oceanul Indian, lari şi i-am plătit. Aşa că
— Atunci cînd aduce veşti *» Ap dat şi reture ? pentru a asigura o bună dis­ prin nordul Australiei şi mele, Deci, cunosc direct Munca este un adevărat
din tot judeţul şi din ţară, — Doar te tona februa­ tribuire a „Cuvintulni .li­ direct brazdă, prin Paci­ .cult, în S.U.A. Şi cîştigiil,
efad scrieţi despre oamen* rie... ■ ber"? De ce spaţiul din in­ fic» fiînă Ia ţintă. 2) P« •' Munca; este -. un ^.su­ spiritul de economie — la
buni, ebiar şi despre «ei ca», — De ce credeţi dumnea­ cinta oficiului sa este dotat , schiuri, prin nordul Glo­ biect” de care, în ziua de fel!
ro dnt pensienari. dar au ră­ voastră, doamsi Saveta Ro­ ; cu rafturi care să . asigure bului mă sog. printre azi, fuge cam multă lume. Am întrerupt discuţia
mas oameni activi, de inimă şu, dtt tŞnt retur* la „Cuvîn- expunerea la vedere * zia­ tec» ş i . eschimoşi — apoi, Dar, vă rog, dacă vreţi să cu doamna N.E. şi am ple­
şl suflet... tol Steri*? rului ? coborîre „aţă- prin Cana­ ne povestiţi... cat. Şi 'm-a prins un dor
Factorul poştal Luca Buda — Pentru eă doino» din ; — La întrebările dumnea- da, pînă în S.U.A. — Trebuie să afle toată nebun de o hartă colorată
Wv
an-n iţ n nnwin ~i
f» n rain 'iM— n t i ■ ■ n ■
pleca te... cursa zilnică pe un ■ CCliulHJvluu IJuv^loZau rt# J * c voastră vom îaocrca să gă­ Ga să nu vă mai plicti­ temea că în America se — şi de o vîrstă tot aşa!
traseu de peste 20 kilometri. consum a oraşului na mai sim, In zilele ce urmează, sesc cu aceste călătorii pe munceşte, na glumă. Acolo, — pe care să -plec -si să
Ne spune : vor să vtodă ziarul prin ma­ cele mai hume răspunsuri ţ-? hartă — care învăpăiază indiferent de gradul de mă Intere eu cîrtd vreau
— Duc te flecare zi peste gazinele lor. Pur şi simplu, ne-a spus domnul Comei imaginaţia oricărui copil viidenie,, dacă nu munceşti, din America . >
fi® de exemplare „Cuviatul cooperativa refuză vînzarea Săbătt, dirigintele, oficiului —, trebuie să menţionez nu-ţi dă nimeni bani. MARIN N EG O iţA
liber" te raza mea de acti- ziarului. Doar alimentara nr. poştal din Orăştie. Adică zia­ că veştile din stătut Flo­ — Cam aşa ? Pe la noi...
rul să ajungă la toţi cititorii rida’ (S.U.A.) stnf fstrict) — De exemplu, eu am O PROPUNERE
lui aşa cum îl doresc ci... . autentice şi mi-.au test co- muncit la restaurantul ve- «Bănuiesc că ştiţi - im)
municate de doamna N.B., fişaanei mele, In bucătărie, spunea np tic mult o cu­
GR I. NEGREA care s-a întors, recent, din la porţiunarea mîncării. noştinţă — că jDevp a a-
vue cîtwlva a grâăM de
vară pentru spectacole I»
aer liber- A avut şi n-o
Ce poţi vedea intr-o zi, Na, n-au intrat in grevă — unităţi de alimentaţie mal are. A fost sacrifica­
tă pentru ««nstnwtb bu­
străhătînd la paf, --străzile cizmarii brădeni. Puufe cei pubiţeă, levardului Decebat Gră­
urnii oraş hunedorean ? de la Dei’a. Brădeni* sîrtţ7 » De circa o lună de zi­ dina de vacă nu tnai e-
Multe. aproape sufocaţi de cereri le, in imediata vecinătate a xistă decit în amintirea
• Intr-o t* de marţi, la de reparaţii, l)n ansatublu auto gării. l.f.S. comerţ mbet devenitor mai vecM, Şi
tare mai este necesară^.
Brad, de pildă, îţi atrage folcloric de amatori -a dan­ .•Brad- a deschis moderna u- Cbiar aşa. Deva are urare
atenţia faptul eă in piaţa sat atît de aprig pentru uitate de patiserie „Za- nevoie de o asemenea ame­
najare — o grădină de va­
oraşului au reapărut ne­ spectatorii francezi că ■&- rund". Funcţionează cu ră pentru spectacole în
guţătorii de virşli. Şi nu e Şţsarte - bune rezultate ca aer iiber. NFe gindim la
zi obişnuită de piaţă. La unitate de producţie şi des­ dupa-amie/.île toride de
vară
riad sala unitului
Brad piaţa se ţine foia. Co­ facere aşa că e eazul ca cinematograf al oraşului
merţul cu virşli inso se fa- spaţiul ocupat de I.C.S.M. se transformă în saună,
Un
iar- opţiunea pentra
„şe îp. fiecare zii t.%S. co- cu laboratorul său de pati­ spectacol «rixmmatografie
mţrf mixt concurează coo­ serie să fie retrocedat con­ devine m sapUciu.,
peraţia de consum, pe a- structorilor spre a-şi reor­ Locuri unde. să . Uo am­
mindouă le concurează ■ s-fui rupi pingelide. Cizma­ ganiza cantina. Thi de aha plasată o astfel de . ame-
L« mogarinut „Gospodarul* din Deva un cctasktent producătorii particulari. De rii din Deva n-au pupat ţâ dar constructorii im nevoie uajare există. F»wptt««>*ea
la» de damigene îşt aşteaptă cumpărătorii, f» â s d s M ctştigat. cfştigă toată lumea. satisfacă cererea de eepara- de. cantată tar praştii de noastră vizează sau spa­
ţiul de
pe strada Cuză
găsi şi marte eare nu aşteaptă ? O are ântenţ *m ^ î «ă inclusiv consumatorii. Ne­ tii. CurW Oare pe taţi *u constructori. Şi apoi spaţii# Vodă, rezervat in trecut
M caracterizez* doar damigeana ca gospodari? gustorie fără pagubă.. de gind să ne trimită eu a fost al lor. pentru un palat al fustl-
pantofii ta pingelit la Brad? ţiei, sau cel de pe bsde-
a Dacă . te oftaţi ţie la u- a Cine se scoală de di- vardul Hecebai. in fata
nitateo dfi cizmărie repara- ' * iniţiativa privată ie mineaţo-.„ E-Cfi.L. a trecut parenlni din spatele. l.r.H.
Not .am făeivt, «■' prapu-
9 ţii a cooperativei „Moţul" diversifică la Brad .* dtai ia- eu nădejde la pregătirea 0«*e. Aşteptăm de fa ce­
Bătrîneţe — haine grele . situată ia cerdrui vechi, deschis in nrnş sifatierii, pentru iama viitoare o in- tăţeni. ecouri pro sau con­
ireprinzatori partunduri au
adforttăfi
trai far tţe i»
stalul iii oi de tcrrnoPcare.
lingă podul. uEriştţfiH*, îţi
«trage atenţi*, mulţimea d« un altul - atelier de tău- un răsnuns. ante „aiurea
lîl? '4 ‘fşitiPf'fflîli
Căminul de bătrini din de soţie, care trăieşte la papuci aduşi la.. pitigeUC plărif artistică, iar mai mulţi ION CIOCLE» ION CIOGLEI
Geoagiu are 81 de locuri Reşiţa, după citm spune,
din «Are, la ora actuală, iar dă băiat nu şt*e «1-
sînt ocupate doar 37, dar mic. A muncit la Combi­ Despre încadrarea fft numea a pensiditartlor şi cttmidd pcnstei
au fost vremuri cînd era natul siderurgic din Că­
folosită întreaga capacita­ tun, dar se află de circa
te, Somnul ■ Romulus Za- 10 ani la căminul de bă- Am enunţat deja regu­ singură dată totr-un an la prevederile Legii nr. activitate cuautiîad peusta
tasia, carp lucrează de trîni din Geoagiu, flmf» lă stabilita de art. -6 atm. rvrlendartetie.- - - • > 3/ 1977, pensionaro primesc cu sumele cuţeuiţe pen-
peste 32 de ani ca maga- în care nu t-a Căutat «Iz­ ; din - lăBşea ttr. •FW7?, -. Al doite» «te » to <te#e salariul pentru . munca tr u munca depusă.
ateaer, ne spune -că aici meni. Intr-o situaţie ase­ eonform păreia unităţile e- se manifestă caracterul prestată şi pensia Integra-f Interdicţia te mai sus
sînt aduşi, în general, oa- mănătoare- se află şi Pant- ponomipe ţp instituţiile nu restrictiv ris> care amin­ , lă. - . este optea
na&ni «oro nu mai au pe fil Orăgo-sîn cu deosebirea pot angaja ţîessitoatari în- team, este cel a l. slarei de Ijegeg ar. 2/1980, pri­
uiaueni pe lume sau . au că n-are urmaşi, iar de tr-o activitate ca ■ caracter acAlvitate în eare pet fi vind. dezvoltarea industriei sjoi^s- w q m fo r i# «ire
fteţ părăsi# de familie fosta sa soţie nu mai şti# germafteaf. ţţrin diferite - aMWMti H*nsj«nawî, agi mici prevede şi ea ocupa­ se.gatesa» tpră
• di» cauza prieteniei pnea nimic. bete normative, iggt şi de­ 3 stăvilind cR: ptţgajaRte rea pensionarilor fie ca restetePe» prevăteeM te' «te­
stîţnse ou al obolul. Eu Doamna Maria Filip, crete, s-au stabili? însă' li­ se poate fttce nâPOM îo *- -angajaţi în .activităţi de in­ tei ftniHHMîte* D te^zţie,
rfţîva dintre aceştia am contabila instituţiei, ne nele excepţii , de lă. Regulă. n urnite sectoare ale econo­ dustrie mică organizate po­ aliei, «R de a&i bărbaţii
stjţfc -$e vorbă, nti -eu mul­ spune că întreţinerea Unui Astfel, însuşi textul jegft! miei naţionale' ca r indus­ trivit prevederilor legii, la şi 55 de a»i femei te.
te- VrVme în urmă. „asistat" coste în ju r . de care institute regiiia, pre­ tria coBSteucţiil»» d» ma­ care t® referim, fie pe ba­ Tot 03 iMUMfe « t e pre­
— Mă cheamă Mibai 1 000 lei pe lună şi numai vede In a «tona parte a sa şini, industria metatungteă, ză de autorizaţie de exer­ vederi» cuprinşi ta al. 3,
Lovi, dar mi se zice, „nea cîţiva îşi plătesc cheltuie­ « astfel de excepţie prin 'ăiîdustriâ minterS, mttrac- citare a unei meserii. In Ort, 35 dîa M»seţsd-Ijege
-Mişti ” ne spune un Om lile avfad pensie, marea «are se perpiîte dnităţflor «Mm 54/19 » . |HftalBdş«f«a«»a-
UU prea în vîrstă, robust, neajoritate n-au rţicî un fel să angajez» psOsienari pen­ a » # te ^ t e aMă'.teor
î» putei* îneg. de venit. Săminul ane te­ tru activităţi temporare sau B. P«Mia DMtlrtf
— 'Ce cîtă vreme stoteţi levizor, staţie de rgdfoăm- pentru executante' 3ît©r lu- ■ z» Hkemi
alei ? . plifrcare şi o suprafaţă de crâri. Sumele realizate din
— ■©« trei ani. Şi îmi 1200 mp teren ce est», aceste activităţi cumoJate Urnita da vîrstă
pteee efi — mai ales în cultivai cu leşume-vente- cu pensia nw pot depăşi
ultima vreme — primim ţua-i. In prezent se efec­ nivelul salariului pe care
Wnc&re tonă. tuează lucrări de repacatii. pensionarii l-a avut la te nfeâab, ţpfe'
— Se ştiţi de familia -te zugrăveşte clădirea. data pensionării, actualizat ţia pe textului şf isadof, «Wăbele nazuri, :fl»o.şianarii hurtei «u ţwtnsia,
dumneavoastră ? Căminul are a gospodăria potrivit majorărilor legale reologte, t e e.vpIadUlr# » la eaemă au dreptul sH cu­ în îacfeeiaro moaUsitom
—Nu prea multe lu­ anexă, dar care este tocă pentru acea funcţie. întreţinere din doiteŞBai mulai» prosjg ibtegrjdă eu eă îacjatfa’area î» păune» a
cruri. Soţia lucrează, la săracă. Poate ar' fi bine Un alt act normiativ care energiei eteefric», ®îîtatU< aeslturita rţalizat» £ln a- uţuti DMfjipartr, Mră res-
aotiviîăti.
cantina Combinatului si­ ca primăria să acorde in­ reglementează raporturile de eonstrueţiî monla} şi Da' a naziste în teme- prepetefter lega­
derurgic Hunedoara. Băia­ stituţiei o suprafaţă mai juridice din domeniul în­ proiectare a ofehtotivelor nţid .î* oara ne tei «tete# diţpă «One şufi-
cadrării. în muncă a pen­
mare de teren,, 'tar Direc­
tul, Helmutli, nu ştiu. cu ţia judeţeană pentru pro­ sionarilor este şi Pe- te investiţii prectn* »1 feţe iwcne&teMg* a/1990 w sdan» pţăUi peasi®4 pe
alte Unităţi stabilite te gu­
ptateate toeateării ţa re-
«e se ocupă. bleme de mtţncă şi ocrotiri cretui nr. 445/1978, pri­ vern. grivtod pensiMîsrea ga re- ciflaerartt mmebgr plătite
— Vă- caută cineva aici, sociale să aloce fonduri vind încadrarea teatpera- în al treilea riad, eon- dycşr» d# etrst* a 8nor eu. Silul de pensie, fără
kt Geoagiu ? pentru amenajarea unei ră în muncă, în activitatea for® acestui tecrM, pgt fi sM«naţf, eare to ort S, al. teotoi, fie ete te « « eare
— Nu. De nevastă sînt gospodării anexe, uade să productivă din . anumite îflfiadraţi ţajmunei gumai I, jRTdvete IntWPâkiUş rea- le-aş primit foind mai e
divorţat. Băiatul, nu ştiu se ' crească ; perei, ' păsări,, sectoare ale econojfttei na-' pensîanaru u » ăa®K S4- mm te wnîtort «tete-» ştagbRT; fie rf» te e»! ca­
pe unde este. iepuri «ra. prin par* Eă- ţionale a unor categorii de tedorii preVfizate fSPprwi Mtivltafe ^ ariătt, « » câ- rp tete nonespoetaroa <lis-
¥n alt „asistat” (cum li minul de bâtrînl din Geda- pensionari. .■ şi anum# : tHunciterrî -oall- «Nf p^s^ftat* pâfc^lîor Ifepte sM ’deUv-
se zice la Geoagiu) este giu să-^şi: a6i®tme kt cea In primul rlnd, încadră­ ficaţi, maiştri, t^lhşiieni, WStm ' '-tete pensii
tean Drăguceanu, în vîrstă mai mare parte alimente­ r ii în munpă a pemiona- ingineri- şî M4. personal
de 61 ani,- ce umblă foar­ le de care are nevoie. rilor în condiţiile acestui tehnic productiv. a e t M ^ f f d i n v m * .
te greu folosindu-se ' de decret este temporară, p» Dfe' limpid toCadîArti. în tfericultwă, .« t e ■ pensio­ şefei OtetoluJ te pomii
cîrje. Şi el este despărţit TRAIAN SONDOR o' durată de 2—3 luni, o muncă, prin derogarea d e ' narii în cauză pot presta ^ Şl OCrvrfH SvCNHv ^