Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_13
P. 2
»qg. 2 CUVTNTUt LIBER NR. 13 • MARŢI, 9 IANUARIE 1990
O I N T R E B A R E P R E S A N T Ă
V
C în d se va reglementa la Deva
CĂTRE-''CONSILIUL JUDEŢEAN PROVIZORIU AL FRONTULUI
problema căldurii şi a apei cald e? SALVĂRII NAŢIONALE
Deoarece, de mai multe mentul în care agentul n.n.) 40 000 tone de căr Un grup de cetăţeni din judeţul Hunedoara, con subinginer, Şpinean Cor
zile, nu se mai furnizează termic -va ajunge la noi bune pentru semicocs, cu stituit din oameni ai muncii de diverse profesii, con nel — tehnician, Ghe-
apă caldă în municipiul cu temperatura de 80 o putere calorifică de peste sideră abuzivă autoinstalarea în Consiliul Judeţean rasim Mitică -- inginer,
Deva, iar la redacţia noas grade, vom putea furniza 4 000 Gcal, în ritmul de Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale a cetă Finişeriu Corina — de
tră primim numeroase te apa caldă, etapizat, opt 2 000 tone pe zi. De a- ţenilor Poraieu Bogdan, Bocaniciu Torino, Boşoro- senator, Stănilă LaUca
lefoane şi apeluri prin ore pe zi. Patru ore di semenea, am fost anun gan Iulian, Pepenariu Eliza şi Crăciun Ştefan. — inginer. Radu Emilia
care sîntem solicitaţi să mineaţa, patru după-amia- ţaţi că a intrat în portul In numele dreptăţii, adevărului, libertăţii şi de — desenator, Pădurean
intervenim pentru a lă za. Dacă temperatura la Constanţă vaporul cu căr mocraţiei cerem : Simona — desenator,
muri situaţia, am luat le intrare în punctele ter bune din Polonia. Dacă 1. Să fie cercetate zvonurile în legătură cu dis Palko Cecilia — subin
gătura cu factorii de con mice va avea 90 de grade, vom primi cărbunele soli tribuirea de către aceste persoane a ajutoarelor giner, Doda Elena —
ducere din unităţile, impli vom asigura şi căldură citat, sîntem în măsură să primite din străinătate şi să fie făcute publice re tehnician, Horvath Bor-
cate în asigurarea căldu permanent şi apă caldă Ia sporim cantitatea de ener zultatele cercetărilor. bala — tehnician; Toth
rii şi a apei calde în lo nivelul vechiului program gie electrică furnizată în 2. Să fie cercetate zvonurile In legătură cu cinstea, Mariana — tehnician,
cuinţele noastre, tată răs etapizat. sistemul naţional cît şi demnitatea morală, competenţa şi serviciile aduse de Szezevcs Agnes — dese
punsul şi asigurările, pri Ce spune domnul in energia termică, necesară aceste persoane dictaturii academicienilor analfa nator, Nică Gabi — de
mite de la domnul ingi giner Florea Befeş, di pentru municipiul Deva. beţi şi sâ fie făcute cunoscute rezultatele cercetă senator, Vasilescu Feli-
ner Cornel Medrea. di rectorul întreprinderii E- , Deci, stimaţi cititori, să rilor. cian — tehnician, Ber-
rector general -adjunct al lectrocentrale Deva ? înţelegem cu toţii că se 3. Să fie făcute cunoscute biografiile tuturor ceanu Mihai Lucian' —
Î.I.G.C.L. Deva: — Datorită faptului că fac eforturi mari, se ac membrilor consiliului şi să fie prezentate caracteri arhitect, Dehelean Na-
— Cum temperatura de toate cele 420 000 tone de ţionează , cu răspundere zările reale, eliberate de către comitetele provizorii taşa — desenator, Jur-
că Alice — arhitect, Le-
afară se menţine în jurul cărbune de Valea Jiului, pentru reintrarea în nor de la locurile de muncă, pentru fiecare membru al pădatu Dan — arhitect,
a minus 17 grade Cel- aflate în stocul nostru, mal cu problemele ener Consiliului Judeţean Provizoriii. Pîrvu Maria — tehnician,
'ius, am luat măsura să sînt de proastă calitate giei şi căldurii.; 4. Să fie prezentate public listele membrilor tu Jurca Emil — subingi
furnizăm căldura în per (2 300—2 400 Ceai, faţă de Facem un apel călduros, ner, Marcu Tatiana —
manenţă, lucru pe care, de 3 400—3 700 Gcal, putere din partea Consiliului ju turor comitetelor provizorii actuale de la locurile inginer, Drăgan Silvia —
de muncă ale membrilor Consiliului judeţean şi po
' altfej, îl poate vedea ţoa calorifică prevăzută) sîntem; deţean al Frontului Sal ziţia acestor comitete faţă de membrii Consiliului inginer, Gomşa Paula —
lă lumea. Aceasta pentru obligaţi să funcţionăm cu vării Naţionale, în pri judeţean. inginer, Goleanu Gabriela
i asigura temperatura în sarcina redusă cu 50 la mul rînd către minerii — desenator, Petruţescu
apartamente de minimum sută,' ceea ce determină Văii Jiului, să se mobili Punem la dispoziţia lemen — sculptor, Ion Mariana — inginer, Ba-
18 grade Celsius. Faptul nerealizarea producţiei de zeze pentru a livra căr ziarului „Cuvîntul liber" Gârjoi — pictor, Iosif laban Elisabeta — ope
ă agentul termic livrat energie electrică şi termi bunele ritmic şi la cali lista cuprinzînd numele Matyas — pictor, Ioan rator, Gornaciu Adriana
de -la Termocentrala Min că şi, în acelaşi timp, tatea1 necesară, iar către şi profesia fiecărui cetă Herman — profesor, Dia- — inginer, Murar Glau-
tia are la intrarea în deteriorări în instalaţiile oamenii muncii din mari ţean care semnează scri na Breilean — profesor, ăia — tehnician, Mihu
punctele de termoficare cazanelor. le unităţi industria'e ale soarea deschisă: Marţian Beczi Eduard — mecanic, Adrian — inginer, Sur-
din Deva sub 70 de gra Am înţeles că minerii judeţului să consume în Mariana — studentă, Vul- Gerge Garmen — lăcă tea Gabriela — desena
de, nu ne permite şi fur din Valea Jiului au pri mod raţional, să curme ori cu Păstorel — inginer, Vul- tuş, Gornea Mihaela — tor, Neicu Daniela — in
nizarea apei calde, acest mit sarcina şi ei s-au an-. ce- risipă de energie . şi cu Elisabeta — inginer, gestionar, Albu Sorin — giner, Ghila Gabriela —
lucru însemnînd reducerea gajat să ne livreze în luna gaze naturale. Vulcu Alexandrina — inginer, Albu Ec.ăterina economist, Popescu Cor
încălzirii. Asigurăm popu- ianuarie, începînd de as pensionar, Groza Petru — asistentă policlinică, nelia — subinginer, Şri-
aţia oraşului că, în mo tăzi (ieri, 8 ianuarie — MIRCEA LEPADATU — pensionar, Groza Ioan Bertalan Gabor — meca şan Rodica — tehnician,
— medic, Androne Clau- nic, Boglea Ioan — şo Albu Ana — funcţionar,
diu ,— muncitor, ; Botoş fer, Neic Emil — ingi Munteanu Liliana , —
UŞA PRIMĂRIEI, PERMANENT DESCHISĂ PENTRU CETĂŢENI ! Doina — ăvocat pen ner, Neic Mariana — in funcţionar, Sicoe Silviu
(Urmare din pag 1) pierderilor apei calde toată grija, să fie înlă sionar, Suciu Mihai — giner, Plic Monica — — inginer, Popa IUe —
pe reţea şi să se rezol turată orice formă a bi medic, Suciu Gorina — A.P.T.S. Deva, admi arhitect, Carmen Moisă
cu mai mulţi cetăţeni s-au ve urgent problema căl rocraţiei şi să se pună inginer. Muntean Eva — nistrator, Samson A-nge- — desenator, Motorga
conturat cîteva propu durii în apartamentele în valoare întreagă ca profesor, Donciu George- ia — economistă, Gaftonie Minodora — tehnician,
neri pentru ca aceste din Călan. pacitate şi competenţă a ta — muncitoare, Gheor- Emil — inginer, Medeieah Ţodosin Octavian — teh
probleme majore ale u- , Primăria ' este Ioc UT lucrătorilor din aceste ghe Pogan — pictor, A - Maria — subinginer, Cân- nician, Palade Adriana
nor locuitori să fie cît unde cetăţenii vin cu locuri în Slujba rezol driam Samson — pictor, droi Casiana — inginer, — desenatori Bendas 4Do- <
mai rapid rezolvate • doleanţele şi necazurile vării cererilor îndreptă Fazakas Tiberiu — gra Ghiriac Irina — tehni rina — tehnician, Poe-
Primăria, cu ajutorul u- lor. Să fie primiţi cu ţite ale oamenilor. fician, Mircea Bâtcă — cian pr, Tolgyi Petro- naru Anca — arhitect,
nităţilor economice, al grafician, Maria Mateş ; nela — tehnician, Kal- Ardeu Călin — arhitect,
unor meseriaşi din oraş — creator de modele, ■’ duz Karoly — arhitect, Kovacs Ernest, profesor,
să t r e a că urgent Eva Suto — grafician, Floca Daciana — dese Kovacs Maria — decora
la repararea şi redistri Szabo Zoltan — desig- ■ nator tehnic, Hompot tor, Rovinaru Ioan —
buirea zecilor de aparta ner, Szabo Iulia — arhi Iulia — desenator, Pop subinginer, cititor consta
mente degradate şi lă tect, Lădar Valentin — Maria Corina — desena tator JUrj Mihaela, citi
sate în paragină. • în- pictor, Simion Gristea tor, Gherasim Jenică — tor constatator Zoica
trucît combinatul side — sculptor, Robert Ke- inginer, Kaiu Antonia — Elena. ,
rurgic din localitate nu
mai poate angaja femei,
primăria să se documen Cine dâ buluc spre centrele de colectare a ajutoarelor ?
teze şi să aibă o situaţie
clară a locurilor de mun (Urmare din pag. 1} revoluţie (17), aii dat nă luîndu-se măsuri de Întă
că ce pot exista în unele vală la centrul de colec rire a pazei cu militări,
unităţi economice apro Nu am putut să le facem tare, pe mulţi dintre ţiganii n-au mai putut să-şi facă
piate de Călan sau în faţăv Le-am dat fiecăruia care vînd la preţ de spe de cap.
cele agricole şi să poată şi' cîte un palton, deoarece culă ţigări, gumă de
îndruma spre aceste lo existau în număr mare. mestecat, „Vegeta" ş.a., Gura asemenea situaţii
curi de muncă pe soli Le-au luat şi cum au In faţa magazinului „Ul- s-au semnalat In aproape
citante • în privinţa a- ieşit afară le-au aruncat pia“ şi pe străzile oraşului. toate oraşele judeţului,
sigurării căldurii în jos în zăpadă. Au ales doar De adevărul celor spuse cerem orgaiieloT de ordi
apartamente, să se încheie ce puţeau să vîndă. de interlocutorii noştri ne să ia măsurile nece
cît mai repede activita Gei doi interlocutori, ne-am edificat ieri, 8 ia sare şi, la nevoie, să apli
tea celor trei echipe precum şi alţi martori nuarie, cînd „pseudo-revolu- ce cu severitate prevede
(din partea combinatului SAnătate, fericire şi noroc ! ne-au spus că au recunos ţionari" au luat eu asalt, rile legii, pentru a nu
Noi, cei ce facem artă fotografică, eram pe cale de a
şi a primăriei), să se pre dispare din lipsă de materiale care s-a spus că sînt... sub cut printre cei care, spu- din noUj centrul de colec permite unor asemenea
zinte soluţiile eliminării versive şi de lux. Vă doresc un an nou fericit ! indivizi să-şi facă de cap.
Al dumneavoastră, PETRE PETARtJ nînd că au luptat pentru tare. De data aceasta însă,
(Urmare din pag. 1) deţi, am sculptai din ei
REPORTER PE „DRUMUL ROBILOR" doar o parte din coroană.
doseli, precum şi lucrări In fapt, un desen stilizat.
Conform
proiectului,
tn
de cioplitorie şi sculptură „Rezerva de stat". Se pu „Casei", Ton Cornan, in început să producă şi ca pentru „onomasticile" din
pentru interioare şi scări, tea loiosi pe baza unor memoria celor din între douri pentru „perechea acest ianuarie 1990 — pe mijlocul coroanei trebuia
montată o lupă, iar sub
Scara „monumentală", sca decrete trimestriale numai prindere au rămas intacte conducătoare". O parte care, mulţumim iui Dum ea o bobffă de... aur I
ra „de onoare" şl altele, la obiectivele speciale no două „sfaturi" (a se citi din dublurile acestor o- nezeu, n u le-am mai prins
— fostu/ prim-secretar Ion
cu denumiri tot atit de minalizate. . ordine): Unu: Să fie ares biecie - (se executau in Domnilor I Avea p e r e
bombastice. - Care erau acestea ? tată toată conducerea de dublu exemplar, pentru o Popa ordonase realizarea chea" asta o Înclinaţie, o
— De exemplu, in tri la „Marmura", intr-o zi de putea fi înlăturat riscul, lucrării intitulată „Pomul iubire atit de mare şl de...
2. „MORŢII NU MAI AU mestrul III 1989; Casa Re martie 1939 (care s-a re Doamne-fereşte, spargerii vieţii". (Am fi folosit ter deschisă pentru aur, incit
DREPTUL LA... publicii, Casa ştiinţei şi vocat). Şi doi: „Să lucraţi produselor respective, des menul „comandase", insă pînă şi ceauşiştii judeţeni
MONUMENTE invăţămîntuiui şi Muzeul in aşa fel, incit simbăta, tul de fragile) se păs niciodată n-a fost vorba o cunoşteau la perfecţie.
FUNERARE!" de istorie a partidului. Au cînd tovarăşu' face vizită trează intr-o cameră a în despre vreo comandă le Şi le-o satisfăceau cit pu
Aproximativ, aşa suna venit sute de oameni sâ Ia Casă, să se poată bucu treprinderii şi vor folosi, gală, adică şl achitată, teau mai Bine. Dar, ulti
mul cadou a fost, cum şo
ordinaI venit „de sus" ! comande cruci şl pietre ra şi să aibă o sîmbâtă pobabil, la o expoziţie ceea ce înseamnă că toa ştie, cu... ghinion I dornul
şi o duminică plăcută". (A-
te cheltuielile pentru aces
funerare pentru cei dece
pentru marele public, tată
- Nici un om sau vreo daţi, insă războiul împotri cest ordin a fost anulat cîteva dintre ele: masă te dezmăţate cadouri ofe vieţii" - care era destinat
unitate economică nu mai va... ^morţilor fusese de de Revoluţia din ■ 22 De rite perechii conducătoa unuia ce reteza, cum o
avea dreptul sâ comande clanşat şi au fost respinşi cembrie 1989}. ovală cu un picior sub re" erau suportate din bu dovedit-a, făţă milă, vie
produse din marmură — formă de trunchi de stejar zunarul unităţii şi, impli- ţile oamenilor — spre feri
spune Petru Pop, direc 3. „ SFATURILE" 4. CADOUL CU... (pentru „El“), oglindă cu crt, ai oamenilor I). cirea întregului popor, nu
tor comercial. Prin Decre LU H O N CO M AN GHINION I suport de marmură şl dai mol poate ajunge la ti
tul nr., 49, din 7 martie boiuştri care o susţin (pen - , Pomul vieţii" - ne ran. Vorba mareM nenea
1989 — emis, bineînţeles, In afară de cele arătate Din ordinul foştilor primi- tru „Ea"), suporţi de te spunea sculptorul Barno- ksneu: adrisantu' necunos
de dictator -, marmura şi mai înainte referitor la secretari ai judeţului, în lefon, lampadare ete. etc. baş Bara - nu va mal t cut l ■
piatra au fost trecute în „antreprenorul general" al treprinderea „ Marmura* a Interesant este Insă că terminat. După cum ve
