Page 4 - Cuvintul_Liber_1990_13

% 4 CUVTNTULllBER NR. 13 • MARŢI, 9 IANUARIE 1990

0 JE C R E T — 1 1 0 1
4 1 i U l
Privind organizarea şi funcţionarea organelor
AL PREŞEDINTELUI CONSH.IUUH FRONTXJ LUI SALVĂRII NAŢIONALI, ION IL1ESCU
locale aie administraţiei de ^ iţ
a silei de 7 ianua- rea unor ele mente întâmplă­ însă, este vital necesar să să se intereseze activ de
Um Hiescu. preşedintele toare, ariviste, carieriste, a asigurăm condiţii normale asigurarea tuturor condi­ Consiliul Btontuiui Sal­ cale ale administraţiei de
iuloi-FrOntului Sal- demagogilor oare, în mo- de muncă fit toate între­ ţiilor pentru buna desfăşu­ vării Naţionale stat, în întregul lor şi fie­
Nftţionale a «■oştit la atente de confuzie şi preci­ prinderile, în toate unită­ rare a muncii şl a produc­ d e c r e t e a z ă : care dintre membrii a-
posturile de radio şl tele­ pitare, încearcă să se stre­ ţile economice şi so­ ţiei şi să exercite in acest Arfe ţ — Pe data pre­ cestora sînt răsounzâtnri
viziune următorul discurs : coare In posturi de coman­ ciale, în unităţile agricole, fel control obştesc asu­ zentului decret, ta Judeţe, în faţa consiliilor terito­
Stimaţi concetăţeni, dă. Tfeoem acum întţ-o -e- Să asigurăm Un climat de pra felului în care îşi fac municipiul Bucureşti, mu­ riale ale Frontului Sal­
La sfîrşital primei săptă- tapă nouă, deosebit de di­ mobilizare a tuturor for­ datoria cadrele de condu­ nicipii, Sectoarele muni­ vării Naţionale, precum şl
arfni a noului an, la aunaai ficilă şi complexă, etapa ţelor în sprijinul produc­ cere şl aparatul tehnico- cipiului Bucureşti, oraşe tn faţa organelor admi­
dUuă săptămâni de la vic- constructivă a revoluţiei ţiei materiale. administrativ. Dar aceasta şl comune se constituie nistraţiei de stat ierarhic
loria revoluţiei populam întotdeauna este mai u- Facem un călduros apel trebuie să se facă nu cu primării, ca organe locale saperioare şi a Guvernu-
SS& adresez din nou cetâ- şor să distrugi un edificiu Ia toţi lucrătorii, la toa­ metode arbitrare, de co­ ale administraţiei de stat.
ttotftor ţării în numele vechi, deşi uneori ia con- te cadrele tehnice şi econo­ mandă, au prin substituire, Ari. t — Organele lo­ Arb T. — în îndepli­
/tontului Salvării Naţiona­ - diţii foarte complicate, cu mice din Industrie, din d în sens constructiv, în­ cale ale administraţiei de nirea răspunderilor ce le
lă. t» prim dl tind Vreau s& sacrificii enorme, aşa cum transporturi şi construcţii, lesnind rezolvarea proble­ stat exercită conducerea revin, organele locale ale
vemare ceea ce aţi remar­ s-a întîmpîat în condiţiile din comerţ şi cooperaţie, la melor prin consens şl cola­ Activităţii administrative administraţiei de stat emit
ca t eu toţii, largul ecou in­ ţării noastre, unde sacri­ întreaga ţărănime să dea borare activă. la judeţe, municipiul Bu­ decizii cu majoritate sim-
ternaţional al revoluţiei ficiul de shige M populaţiei dovadă de înaltă conştiin­ Aceiaşi lucru este valabil cureşti. municipii, sectoa­ Plâ de voturi ale mem­
noastre, aprecierea unani­ noastre civil® ca şt ăţ mi­ ţă patriotică şi solidaritate pentru relaţiile dintre con­ rele municipiului Bucu­ brilor acestora, care se
m i a evenimentelor din litarilor a fost deosebit de umani ooncretizată în mun­ siliile locale ale frontului reşti, oraşe şl comune pe semnează de p rim » şl se
Bomânia, ea o veritabilă grâu. Dar, oricum, este că, In asigurarea tetei bu­ Salvării Naţionale şl pri­ baza şi ta vederea reali­
revoluţie populară. Ana pu­ mai uşor să distrugi decît ne desfăşurări a proceselor mării ca organe ale ad­ zării obiectivelor cuprinse contrasemnează de secre­
tar. ■
■
tut constata — şi presa re* să construieşti un edificiu de producţie şi îndeplinirea ministraţiei locaSa oare sînt fa programul Consiliului Deciziile de inter» ge-
retează ritosic — ampla so­ nou, în aceasti»etapa nbuâ, tuturor obligaţiilor con­ chemate să se ocupe cu frontului Salvării Naţio­ neral ale organelor locale
lidaritate internaţională cu sînt necesari oameni de pro­ tractuale, atît pentru piaţa răspundere de rezolvarea nale şi hotărîrilor consilii­
poporul nostru, atît a cer­ funzime, ctj discşrrvfimînt internă cit şl pentru ex­ problemelor concrete ale ale administraţiei de stat
curilor guvernamentale, ob­ şi putere de muncă, Cu port Orice activităţi care cetăţenilor. lor teritoriale ale frontu­ se ădtre la cunoştinţa ce­
şteşti, la nivelul populaţiei, competenţă şi or- sînt de natură să perturbe, Singura noastră forţă pe lui, asigurînd aplicarea tăţenilor prin mice mij­
tuturor prevederilor legale
dbi diferite ţări, solidarita­ , ganizatorice. * AVam nevoie să deranjeze desfăşurarea care ne putem sprijini In la vigoare. loc de publicitate.
te morală, solidaritate po­ In «tapa Care urmează de normală a activităţii pro­ înfrîngerea tuturor greută­ In unităţile administra-
litică, solidaritate materială. „alergători do cursă lungă". ductive, se, vor reflecta în ţilor cu care ne confrun­ Art. 3. -y Organele lo­ tiv-terito riale locuite şl de
Voate acestea sint o recu­ în aceastâ perioadă pro­ primul rind, în agravarea tării, « te unitatea şi coeziu­ cale ale administraţiei de populaţie de altă naţio­
noaştere unanimă a roiu­ blemele economice devin situaţiei şi aşa complicată nea taturor în jurul progra- Stat rezolvă, tn unităţile nalitate decît cea română,
lui deosebit ai mişcării re- deosebit de presante şi com­ din economia şi, în ultimă mului de redresare şi dez­ în care funcţionează, pro- «căste decizii se aduc la
«luţionare ^lip $M» noas­ plicate. încă din primele instanţă, tn viaţa noastră a voltare pe baze sănătoase t , ---- economiei locale, cunoştinţă cetăţemlor şi în
tră, constituind o maniios- zile, Consiliul Frontului tuturor. Retribuţia pe lu­ ■ a întregii ; vieţi economice, culturale, de în- limba acelei naţionalităţi.
tare fărăprecedent a pres­ Sialvârit Naţionale şi Gu­ na ianuarie, între altele, nu sociale, politice şi spiritua­ sănătate, comerţ, A ri 8. — Deciziile or­
tigiului ciştigat de România, vern xl au adoptat O’ serie va putea fi asigurată de­ le a societăţii. Frontul aristenţă socială, muncă, ganelor locale aie admi­
dâ poporul român pe are­ de măsuri în direcţia ame­ cît în funcţie de rezultatele Sdv&rii Naţionale nu do­ asftpuări sociale, finan- nistraţiei de stat pot fi
na internaţională. liorării aprovizionării popu­ concrete obţinute în mun­ reşte aîteeva decît să ofe­ rtare, de agricultură, gos­ anulate de organele ierar­
Ga un prim bilanţ, ia laţiei cu alimente, energie, că, Deşi Guvernul a luat re o astfel de platformă, podărie comunală şi loca- hic superioare, atunci cînd
numai două săptămâni de combustibil. Au fost abro­ măsuri de revizuire a sar­ deschisă tuturor, indiferuai ttvă. drumuri, edilitar- consideră că acestea con­
la victoria revoluţiei popu- gate o serie de legi şi de­ cinilor de plan In funcţie de tendinţe şi opţiuni poH- ftospodăreşti, transport travin legilor, decretelor,
rfiSăT trebuie să Constatăm crete care afectau veniturile de situaţia reală a aprovi­ tice, ideologice sau reUgioa- local şi altele stabilite hotărtrilor Guvernului, ho­
jfc această perioadă scurtă şi viaţa cetăţenilor. Au fost zionării tehnico-maţeriale a se, fără deosebire de naţio­ de lege, prin organele şi tărîrilor consiliilor terito­
i a fost oiperipadă deosebit luate unele măsuri în spri­ unităţilor, a resurselor e- nalitate, în slujba interesu­ unităţile de specialitate riale care îe-au desemnat
de deasă. în primele zile jinul tadustelei, începînd eu nergetice şi a intrării în lui comun: salvarea ţării cana Ie sint subordonate. sad ale celor ierarhic su­
au fostţ praetic lichidate, reducerea şi revederea indi­ reparaţii capitale a unor şi asigurarea propăşirii ei A rt *. ~ Organele lo­ perioare.
, eliminate îfovmâţiuhiîe de catorilor de plan pe: trimes, instalaţU, alte posibîlităţj viitoare. cale aie administraţiei de Art. 9. — Organele lo­
: teeeriţti - cate'-« r încercat trul L pornind de ta situa­ de a asigura fondul nece­ Vrem să rănjînem liberi stat sînt formate din 1 cale de specialitate ale
, să destabilizeze-situaţia din ţia reală a aprovizionării cu sar de salarii nu sint, de­ de orice Idei preconcepute, a) La municipiul Bucu­ adm inistraţii de stat se
i ţfţrâ, să împiedice instaura- energie şi maferii prime. cît cete ce previn din re­ de orice îngrădiri ideola- reşti : 1 primar, 31 vice- subordonează a«l mimă­
noii . puteri. Larga e- Au crescut coţete de ener­ zultate efective ale «bono­ sau de partid să gîn- primari, I' secretar şi 7 rilo r, rit şi ministerelor
ferveseenţă politică, activi- gie, gaze şi produse petro­ miei. De «ceea, toate acti­ S şi să elaborăm solu­ membri; ?I celorlalte organe cen­
■ zarea', populaţi oi pe toate liere repartizate populaţiei vităţile, politice şi obşteşti ţiile tuturor problemelor h) La judeţe: 1 primar, trale de specialitate
I planurile, sprijinul activ din contul Unof ramuri trebuie desfăşurate în afara pornind de la realităţile şl 1 viceprimar, 1 secretar şi Primăriile au un aparat
j eSCprimat In favoarea Plat- mari consumatoare care vor orelor de program. Nimic necesităţile societăţii noas­ 6 membri; propriu de specialitate,
; form eiFrontului Salvării trebui să-foj»seiască cu mai nu trebuie să perturbe ac­ tre. De pe această poziţie, ci IÂ stounicjpd şi şec- organizat potrfvfţ legii
; Naţionale, în sprijinul re- mare chibzuinţă resursele tivităţile productive. facem apel la toţi crimţet " toarete *aUni«piului Bu- A ri 10. — Primăriile
1 oMlstrttcţiei şi înnoirii ţâ- şi să elimine caile de risi- în spiritul principiului a- ţării să acţionăm vgtm, în curespî î , I primar, I vice- exercită drepturile şi în­
■! m sînt un efect pozitiv al .. pă -a energiei. Astă Seară, doptat în Platforma-Pro- strlbsă coeziune. Avem primar, 1 secretar şi 4 deplinesc obligaţiile pe
? procesului. revoluţionar şi o serie de miniştri au şi gram a Frontului Salvării toată încrederea în Spriji­ mentori; care le au ca persoană
Lorpremişă favorabilă pentru prezentat problemele care Naţionale care se va re­ nul activ al tineretului ca­ d) La oraşe şi comune : juridică judeţul, munici­
. viitor. Constituirea consi- se pun în faţa economiei flecta şi în viitoarea Con­ re a fost sufletul şi forţa 1 primar, I secretar şi 3 piul, sectorul municipiului
, lillor Frontului Salvării Na-' naţionale în legătură cu a- stituţiei al separării pute­ de şoc a revoluţiei şi care, membri- Bucureşti, oraşul şi co­
• (tonale, lâ toate nivelele, ceste resurse şl cu limitele rilor în stat, în cazul de fa­ prin elanul şi potenţialul Primarii, viceprimarii, muna.
îtttr-o perioadă scurtă, a la care trebuie să facem faţă. ţă ă puterii pohtlce de cea lui creator, trebuie să de­ secretarii şi membrii or­ în executarea bugetului,
pus bazele noilor organe Au fost prezentate şi în executivă, administrativă, vină una din forţele pro­ ganelor locale ale admi­ primarul îndeplineşte atri­
«ie puterii care au trecut presă şi la televiziune mă­ consiliile frontului din în­ pulsoare ale noului, ale nistraţiei de stat im pot buţiile de ordonator prin­
la o activitate practică. surile adoptate In spriji­ treprinderi. ca şi cele lo­ progresului în întreaga fi membri ai consiliilor cipal de credite.
Desigur, au fost înevita- nul agriculturii şi al cetă­ cale, nu trebuie să se a- noastră societate. Nu de teritoriale ale Frontului- Art. ÎL Organele lo­
bile, în condiţiile date, ţenilor de la sate, care vor mestece în activitatea cu­ dezbinare, nu de sectarism Salvării Naţionale. cale ale administraţiei de
multe improvizaţii. La pri­ trebui' să ducă ia crederea rentă a conducerii tehnico- şi exclusivism, nu de po­ Art. 5. — Oomponenţa stat se întrunesc ori de
ma întilnire a Consiliului producţiei agro-alimcntare administerative- a întreprin­ ziţii înguste de partid avem organelor locale ale ad­ cîte ori este necesar şi
Naţional cu preşedinţii încă din acest an. însă, derilor. Acestea poartă în­ nevoie noi acum, ci de uni­ ministraţiei de stat se cel puţin o dată pe săp-
' consiliilor judeţene ale fără îndoială, aşa cum s-a treaga răspundere, materia­ tate fn gtnd şi faptă. Nu­ stabileşte pe funcţii de tăraînâ, lucrînd valabil in
Frontului Salvării Naţio­ mai subliniat, râmîn încă lă şi financiară astîpra ac­ mai astfel vom învinge I NU consiliile teritoriale ale prezenţa majorităţii mem­
nale, s-a stabilit să se trea­ mari greutăţi, atît în ce tivităţii întreprinderii şi avem voie să eşuăm i Eşe* Frontului Salvării Nat‘°- brilor lor.
că Ia completarea, confir­ priveşte satisfacerea nevoi­ trebuie ajutate să-$i în­ cui nostru ar da satisfacţie nale. Convocarea se face de
marea consiliilor frontului, lor cetăţenilor, rit şl în ac­ deplinească obligaţiile ce adepţilor dictaturii, ar fi A rt 8. -- Organele lo­ către primar.
Nţ toate nivelele, de jos în tivitatea unităţilor economi­ ie revin. eşecul democraţiei care se
Sus, ineeplnd cu cete din ce. Moştenirea lăsată de Bot fi situaţii in care co­ înfiripă. Trebuie 'rit de»
mopstrăm că poporul eli­
unităţile eoonomieo-sociale regimul Ceauşescu, dezvol­ lectivele de mancă să fie berat este capabil de peri Consiliului Naţionale
nemulţumite de calitatea,
K tarea haotică, ftărăţiobală a competenţa, autoritatea mo­ fornante superioare. ION WE$€U
baza desemnării prin a-
economiei,
irosirea unor
eri libere a reprezentam
ţilor tuturor sectoarelor mari valori din avuţia na­ rală a unor conducători. In Vă rog să nu daţi creza­
Comotmente. a tuturor ca­ ţională în Investiţii constisi- aceste condiţii consiliile re zvonurilor alarmiste cu
tegoriilor de oameni ai toare şi neeficiente, necore- Frontului Salvării Naţiona­ intenţii destabilizatoare. Nu
muncii, in consiliile de lări grave în diferite ramuri le, ca organisme reprezen­ au nici un teniei zvonurile
front la nivel de întreprin­ ale industriei şi: ale econo­ tative, pot face apel la in­ care caută să semene sus­
dere, de instituţie, precum miei în ansamblu constituie stanţele superioare pentru piciune la adresa armatei. AGROCOOP DEVA
şi in mod similar definiti­ surse de mari dificultăţi şi ca împreună să asigure Astăzi m-am întilrut cu Un
varea şi completarea consi- premise obiective pentru schimbarea lor eu oameni larg activ de ofiţeri supe­
; lillor pe localităţi şi Jude­ instabilitate pe timp înde­ potriviţi. Este în primul riori din conducerea arma­ ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
ţe. prin confirmarea şi de­ lungat Trebuie să se în­ tind în interesul colective- ; tei, Armata Aste cu boi I
legarea tuturor membrilor ţeleagă că nu există soluţii lor de muncă să aibă con­ Sprijină fără rezerve Fron­ • jef depozit ambalaj'e
de către colectivele de miracol la aceste probleme ducători capabili şi cinstiţi. - tul Salvării Naţionale. A • un Wnzdtor pentru magazimil din Ca-
muncă din care provin fie­ grele, mai ales intr-o pe­ Aceasta şe poate £ao* lesă, fost şi rămîne scutul de nă­
care. în acest fel vom a- rioadă foarte scurtă. însă, fără a perturba desfăşura­ dejde al poporului, al re­ ":ten '
slgura, pe de o parte un în condiţiile unei munci bi­ rea normală’ «... activităţii ' voluţiei. • doi riniâţori pentru magazineie din
veritabil caracter reprezen­ ne organizate, eficiente, la productive. Orice chemări Şi cu aceasta, vă rog să-ml
tativ, şi vom da autoritate nivelul fiecărei unităţi eco­ demagogice Ia»slăbirea e- permiteţi să urez Ia .
morală tuturor celor cu­ nomice, unităţi care au că­ xigenţei, a disciplinei de mulţi ani tuturor Ioanelor
prinşi în consiliile Frontu­ pătat mai multă libertate mjinei şi tehnologice, a şi Ionilor de ziua numelui Condiţiile de încadrare sînt cele prevă­
lui Salvării Naţionale, ca de mişcare, fiind degreva- ‘ respectării programului de . .lor. Să răspund la rjftda-ml zute »n Legea 22/1969 şi Legea 57/
& pe care ti reprezintă. te de intervenţii arbitrare muncă sînt dăunătoare, în tuturor celor care ml-au 1 9 7 4 . - ; ; . ; .
răspundere în faţa ce­
colectivelor - urat acelaşi lueru de ziua
primul rînd,
şi indicaţii ale
factorilor
r e important şfi asigurăm politici, există şanse reale pinse. GonsiliUe Frontului înţregultd meu. ’Să urez
de reîînoă V si ţnâriţlţ'fes- 1 hâhielfti
toate organele frontului
bila
de a se obţine, încă din a-
p b p p f
Oameni eu deplină autori­ cest an, tinete rezultate net Şalvarii Naţionale -dte’ In- - buhe şi un an prosperi să Informaţii suplimentare Ia telefon 14936,
tate morală, care să se bu- superioare faţă de c e se treprindOrţ, ca organisme ne urăm tuturor sucresa ln Deva. - - ■ ■'
bure de încrederea cetăţe­ putea obţine în vremea Iţii reprezentative ale oto&sni- muncă şi înreedmo în «li­
nilor. Sfi evităm pătrund» Ceauşescu. Pentru aeeastâ- lor muncii, pot, şi trebuie toral ţării. Vă mulţumesc.
ItfiDACj'lA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 70# Deva, str. Dr. Petru Groza, ar. 35. Telefoane: 11275,12157,11585, Ţvlex; 72288, ŢIPA«VL:ŢiţM>BrafiaDeva, sţr, 23 August, Ar. 2fi5. Ţ