Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_130
P. 1

CUVINTUL LIBER














                                                                                                                                        Intre  unităţile  „cu  foc
                                                                                                                                      continuu"   care   funcţio­
           LIBERA INIŢIATIVA —  LIBERA GTNDIBE (II)                             Guvernul  a  hotârît                                  nează  pe  neobservate,  ne­
                                                                                                                                      ştiute  de  cei  ce  nu  recurg
           Autopropulsare                                                       Ministerul  a  ajustat                                la  ajutorul  lor,  se  înscriu
                                                                                                                                      instituţiile
                                                                                                                                                 sanitare  care
                                                                                                                                      •—  prin  serviciile  de  gar-
                                                          I                       Centrala  a  dispus
            si  diversificare                             I    şi...  În t r e p r in d er ea   t r a g e   s c u r t a
             t                                                                                               Doroftei,  directorul  mi-1  Opriţi'  consumul
                                                          I   „Aş  vrea  să  ştiu  cum   puns  în  principiu i  „Da­
           Sintem  conştienţi.  ca  mărul  de  unităţi  comer­  trebuie   să  fie   plătit   că  mina  are   regim  de   nei.     I
         toţii  că  libera  iniţiativă  ciale  şi  spaţiul  de  desfa­  .muncitorul   care   este   unitate  cu  foc  continuu,   —  Salariatul  în  cauză I
         şi privatizarea se află de-  cere  rămlnînd  acelaşi,  in   I chemat  la  lucru  în  sîm-   pentru  timpul  lucrat  îri   a  fost,  într-adevăr,   co-|   de  alcool!
         abia .la  Început,  că "posi­ timp  ce volumul de presă   betele   libere,  duminica   sîmbetele  libere,   dumi­  mandat  la   lucru   mai I
         bilităţile  îri  .acest  dome­ s-a înzecit  Iată  Că  iniţia,   sau  în  sărbătorile  lega­  nicile  şi  la   sărbătorile   multe  sîmbete  şi  dumi-1
         niu sint  sondate,  deocam­ tiva  particulară  a  sesizat   le  —ne-a  întrebat  la  re­            nici  într-o  lună,  cerinţă»
                                                                                                                                                $
         dată,  doar  de .cîţiva  te­ această  carenţă  a  comer­                    legale,  salariatul  primeş­                     dă  —  asigură  asistenţa  me­
                                                             dacţie  Farcaş  Ardelean,
        merari, că sfera de acţiune  ţului  şi  încearcă  să  o   muncitor  electrician   la   te  liber  în  alte  zile  ale   impusă  de  o  perioadă  de |    dicală   minut  de  minut.
         a  întreprinzătorului   in­ transforme  într-o  sursă.   Mina  Ţebea  —  deoarece   săptămînii următoare.  Da­  tranziţie,  cînd  s-au  făcuta   Poate   cineva  bănui  cită
                                                                                                             multe  pensionări.  De  plă-J
         dividual  este  practic  ne­ Au  apărut  numeroşi  vîn-   noi  cei  ce  lucrăm  la  su­  că  unitatea  nu  este  cu   tit  cu  sporul  de  100  la .   energie,  cîte  medicamente
         limitată,  coincizînd   cu  zători  particulari  de  ziare   prafaţă  nu  primim   pe   foc  continuu  atunci  pen­  sută  însă  nu  putem  plăti I   şi  nervi  se  irosesc  în  tim­
         cea a gîndiriî libere. Ceea  şl  se  încearcă  crearea   aceste   zile  plată  dublă   tru  munca  prestată  în  a-          pul  unui  serviciu  do  gar­
                                                                                                             decît
                                                                                                                               post |
                                                                                                                    un  singur
         ce’ s-a  realizat  constituie  unor  reţele  de  difuzare   aşa  cum  a  hotărît  gu­  ceste  zile   salariul   se   peste  n u m ă r u l   nor-1   dă  din  cauza  alcoolului ?
         doar  un  firav  început.  private  care  să  soluţio­  vernul*.            plăteşte  cu  un  spor  de                       Ştiţi  ce  impresie  produce
           Să  luăm,  de  exemplu,  neze  mai  bine  aceste  pro.                    100  la  sută".         mal  de   posturi  dintr-o »   un  ora  decăzut  sub  condi­
                                                               Evident  răspunsul  la o
         taxiurile  particulare.  Deşi   bleme:              asemenea  întrebare  iiu-1   Pentru  cazul   concret   lună.  Este  adevărat,  ho- |    ţia  de  animal,   murdar,
                                                                                                             tărîrea  guvernului  pe  ca- ■
         activitatea  lor  a  fost  a-   Dar  cîte  alte  asemenea   putem  da  noi  şi  am  ce­  ce  ni  se  prezentase,  răs­  re  o   cunoaştem  şi  noi  |    antiigienic.  insalubru ?  Să
         fectată  în ultimele  două  resurse  mi  aşteaptă   să   rut,  în  consecinţă,  spri­  punsul   nu-1   puteam   spune  că  munca  prestată ■  lăsăm  faptele  să  vorbeas­
         săptămîni;  de  lipsa   de  fie  valorificate ?                             primi  decît  la  Mina  Ţe­                      că,   doar  nu  e  vorba  de
         benzină,  In  perioadele   Majoritatea   unităţilor   jinul  specialiştilor  de  la   bea.                   ION  CIOCLE1   |
                                                                      pentru  proble­
                                                             Direcţia
         bune numărul  „Taxi-par-  comerciale  de  stat  sint   me  de  muncă  şi  ocrotiri   Discutăm   cazul  .  cu                     Dr.  CORNEL  STOICA
         urilor  active  este  mare,  închise  sîmbăta  şi  dumi­  sociale.  A  fost   un  răs­  domnul   inginer;  Petre  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  ■
         la  gara  Deva  stînd  une­ nica  pentru săptămîna  de                                                                        (Continuare  în  pag.  a  2-a)
         ori  în  aşteptare  qlte  8-10  lucru  de  5  zile ?  Există
         maşini, pe britevarduj De-  întreprinzători  care  vor
         cebal  la  ^Opera",   alte  să  înfiinţeze   magazine
         3-4  ş.ajn.’di',  existlnd   o  private  (inclusiv  carman­  „Vă  ferifi  să  puneţi  punctul  pe  i"
         adevărată  concurenţă  în  gerii), cu funcţionare sîm­
         procurarea  clienţilor.  Nu  băta  şi  duminica 1
         excludem  posibilitatea  ca   Multe,  restaurante  şi-aâ   Miercuri   ri  . continuat                                        ai  gărzilor  din   judeţele
         taximetrlştii   particulari  stabilit  „ora-nchiderii  Vă   procesul  celor  25  de  incul­                                  Dolj.  Olt  şi  Vîlcea.
         să  se  asocieze  şi  să-şi  rugăm"   odată  cu  cul­  paţi  —-  foşti  înalţi  demni­                                        Gu  aceste  scurte  preci­
         creeze  un  dispecerat  pro­ catul  găinilor ?  S-au  în­  tari  de  partid,  ofiţeri  de                                    zări,  trecem  la  audierile  de
         priu,  care-să  dirijeze  ma.  registrat,  -în  replică,  ce­  securitate  ş)  miliţie,  com­                                miercuri.  Ele  au  început
                                                          plici  şl  favorizatori'  âi  ge­
         şinile  direct  la solicitanţi,   reri pentru localuri priva*   nocidului  de  la  Timişoara,                                cu  martorul  Cornel  Dor-
                                Uzate cu regim de noapte,.
         să organizeze deplasări de                      “în   prim a  bancă  *ţ  acuză-                                              nean,  căpitan,  şef  al   bi­
         duminică  ,  la   cabanele   Inclusiv  „hlghf-bârUH* î  rii  stau  <2 oman  Ion.  Matei                                      roului .- paaA  şi  ordine .  la
         „Bejan",  „Căprioara",  la   De  Vineri  pînă  .  marţi   - Ilie,  Pacoste  Gomei  şi  Bă­                                   Poliţia  municipiului   Ti­
         campingul  " „Strei'*  sau  consumăm  tot ■ pline  tare                                                                      mişoara.           »
         ^hiar  la  GeoagiU  Băi.  Nu  şi  coaptă  In  pripă ?r,  în­  lan  Radu:  Spuneam   în                                        în  ansamblu,  a  fost  o
                                treprinzătorii  particulari   ziarul  de  ieri,  că  audierea                                         depoziţie  mai  sistematică
         ar  fi  aceasta  i  o  resur^i   solicită  aprobări  pentru   martorilor  de  marţi  â  re­
         de  autopropulsare  ă  aces­  funcţionarea  de  brutării   levat  o  nejustificată  reţi­                                    şi  mai  clară  decît  cea  a
         tei  activităţi, şi  de evitare   In regim gospodăresc, care   nere  pe  care  unii  ziarişti                                şefului  statului  major  ju­
         a  concurenţei ?       vor  face  pline  de  casă   prezenţi  aici  au  calificai-o                                          deţean  al  gărzilor  patrio­
          Revenim   la  ziare,  -în  exact  în  acest  Interval!  drept  o  nouă  camuflare  a.                                       tice.  O  parte  din  aspecte­
         „Cuvîntul  liber'  s-a  mai   Şi  ne  aflăm  abia   la   adevărului.  Această  apre­  s-a  făcut  mobilizarea  gene­  scoasă  muniţia  de  război;   le  aduse  în  atenţie  au  vi­
         scris  despre  faptul că  re­ început i          ciere  se  justifică  prin  fap­  rală  a  luptătorilor   din   de  ce  a  fost ţie voie  să  pri­  zat  activitatea  plutonului
         ţeaua  de  difuzare  a  pre­                     tul  că  P.  1.  Sristea  nu  a   gărzi;  cu  ce  misiuni au  ve­  mească  ordhtţrde  la  arma­
         sei  a  rămas  în  urmă, nu­  TUEftHJ  l$TftAT6  ' răspuns  decît  parţial  sau   nit  ofiţerii-instructori   de   tă  în  legătură  eu  dosirea   VALENTIN  NEAGU
                                                          deloc  la  unele  întrebări   la  Statul  major  central i   şi  eventuala  colaborare  a
                                                          de  genul i  Împotriva  cui  ce  se  urmărea  etnd  a  fost  celor  20 000  de  luptători  (Continuare  In  şag.  a  4-a)
                                Poveste  adevărată  despre  un  erou adevărat  (IV)                                                  ■zace  sub  glie  Eroul—soldat
                                                                                                                                      Iordache Emanoil, mormin­
                                                                                                                                      tele  sutelor  de  tineri  jert­
                                 mistuia  jalea  după  copilul                                              voitoare  să  o  înţeleagă,  ră-   fiţi  pe  Altarul  Neamului,
                                 pierdut,  nu  altundeva  de­  OTRAVA  NUMITĂ  NEPÂSARE                     mîne  uimit  cum  de   n-a   sînt  udate   cu  nesfârşite
                                 cît  tocmai  acolo  unde  a                                                fost  strivită   de  enorma   şuvoaie  de  lacrimi  ale  pio­
                                 fost  cea  mai  grea  şi  deci­  pe-aproape,  pe-aici  pe  dea­  le  de  copii.  Bujor,  cel  mic,   cruce  pe  care  a  purtat-o   şeniei  şi  acoperite  de  flo­
                                 sivă  încleştare,  bătălia  pe   luri,   cu  ciurda  de- viţei.   pare  a  fi  mulţumit  cu  ros­  peste  ani,  de  nenumărate­  rile  recunoştinţei  -veşnice.
                                 viaţi  şi  pe  moarte  pentru   Toţi  cei  care  Q  privesc  şi-l   tul  lui  de  cioban,  dar  In   le  şi  foarte  grelele  lovituri   La  noi,  însă,  de  parcă
                                 izbînda  Revoluţiei.     judecă  pe  bătrîn   altfel,   tainiţele  sufletului  său  dş   pe  care  le-a  primit.  Iar  a-   ar  fi  o  altă  lume,  memoria
                                  Existenţă  acestor  oameni   făptuiesc  un  mare  păcat.  cobii  ascunde; o' mare  du­ -■ cum,  peste  toate,  această   tînărului  Erou  hunedorean,
                                 are  de  atunci  un  alt  curs   Fraţii şi surorile îşi poar-   rere  pentru  fratele  la  care   supremă  încercare,  a  mor­  a  acestui  minunat  copil  şi
                                şl  nimic  nu  mai  este  ca   ‘tă  în  felul  lor  durerea  şi   a  ţinut  atlt.  Rodica,  fiind   ţii  lui  Emanoil.  O,  Doam­  concetăţean  al  nostru,  ră­
                                înainte   in  căsuţa  aceea   resemnarea.  -Maria  şi  Vio-   departe  de  casă  şi  împo­  ne.  care  n-ai  lăsat  ca  a-   pus  în  focul  Revoluţiei  de
                                 dărăpănată  cu  numărul  39   rel  îşi  văd  de  munca  Iot,   vărată  de grijile pentru cei   ceastă  mamă  să  moară  de   gloanţele  ucigaşe  ale  ceau-
                                 din  satul  Blrsău.   Lanţul   ea  acolo  la  I.M.C.,  el  pe   şase  copii  ai  ei,   resimte  ’ inimă  rea,  sfîrşeşte-i  odată   şismuiul,  a  fost  îngropată
                                 sufletesc  al  acestei  familii,   tractorul  ceapeulul  din  sat.   mai  puţin  frămîntările  de   durerile,  îndură-Te  de  ea   barbar  sub  o  grea  lespede
                                 attt  de  puternic  sudat  In   Par  a  fi  oameni  obişnuiţi,   acasă.   însă  Lăcrămioara,   şi  dă-i  pentru  zilele  care   de  ignoranţă  şi  nepăsare,
                                 anii  de  nevoi  şi  umilinţă,   dar  nimeni  nu  e  în  stare   fătuca  aceasta . aflată   la   i-au  mai  rămas  o  rază  de   de  indiferenţă,  indolenţă  şi
                                 s-a rupt  brutal  şi nu  se  va   să măsoare  imensitatea  go­  vîrsta  exuberanţei  şi  vise­  linişte,  de  speranţă  şi  de   uitare.  Familia  Eroului,  a-
         întoarcerea Iul Cornel de   mai  reface  niciodată  aşa   lului  ce-1  poartă  In  suflete.   lor  frumoase,  trăieşte  in­  bucurie!  şa  cum  o  ştim,  zdrobită  de
       la  Bucureşti  cu  vestea  cu­  cum  a  fost.  Veriga  numită   Acolo  la  Qrăşţie,  soldaţii   tens   tragedia  dispariţiei   ...Cinci  luni  şi  mai  bine   umilinţă  şi  sărăcie,  de  a-
                                                                                                                                     tîtea  necazuri  şi  dureri,  nu
       tremurătoare  a  morţii  lui   Emanoil  va  lipsi   pentru   şi  ofiţerii  îl  ştiu  deja  pe   lui  Emanoil,  are  sufletul   s-au  scurs  de  la  acele  ne­  şi-a primit  nici  acum  drep”
       Emarioil  a  lovit  crunt  în   totdeauna.         Cornel  ca  pe un  „băiat  ex­  cemţj  şi  inima  împietrită   uitate  zile  de  Decembrie.   tUrile  pe  care  puterea  re­
       această  familie  de  oameni   De  atunci,  bătrinul  Ior­  cepţional"  şi  fi  înconjoară   de  zbuciumul  familiei  de   Ţara  îşi  vindecă  acum  ră­  voluţionară  a României  noi
       năpăstuiţi.   Ia  acele  zile,   dache  Andrei,  fostul  vago­  cu  afecţiune.  El  este  însă   care  este" legată  zi  de  zi.  nile,  se  leapădă  de  opre­  le-a  conferit celor  căzuţi  în
       cînd  toată  ţara  sărbătorea   netar,  s-a  închis  şi  mai   singurul   care  are  mereu   Dar  toate  aceste  chinuri   liştile  anilor  negri  de  dic­
       într-o  explozie  de  entuzi­  mult  în  el,  ca  un  pustnic.   vie  in  memorie  imaginea   şi  dureri,  ştiute  şi  neştiu­  tatură,  se  avîntă  cu  dem­  lupta  pentru  libertatea  şi
                                                                                                                                     demnitatea  poporului.  Din
       asm,  de  bucurie  ş!  opti­  Stă  ceasuri  ia  şir  pe  un   fratelui  împuşcat,  între  a-   te,  pricit  de  mari  ar  fi  ele,   nitate  sub  soarele  libertă­
       mism  primul  An  Nou  în   butuc  de  uscătură,  cu  pri­  tîţia alţi eroi, în acele  dra­  pălesc  In  faţa  suferinţelor   ţii  şi  demnităţii.  Revoluţia   muntele  de  ajutoare  trimi­
                                                                                                                                     se  generos  de  pretutindeni,
       libertate  şl  democraţie,  fa­  virea  pierdută'  în  gol,  de-   matice  zile  de  .Decembrie.   care  au  copleşit-o  pe  ma­  merge  nestăvilită  înainte
       milia  Iordache,  închisă  (a   rulîndu-şi  imagini şl  amin­  Numai  el  este  cel  care  ;a   mă.  Viaţa  acestei  femei  a   spre  ţeluri  înălţătoare,  dă­  oamenilor acestora  sărmani
       lumea  el  de  sărăcie  şl  a-   tiri  numai  de  ei ştiute, In-   văzut  Ultimul  chipul  ace­  fpst  o  imensă  Golgotă  şi   ruind  martirilor  ei  gloria   LAURENŢIU  VTSCIII
       mar,  neştiută  şl  nebăgată   chlpuindtr-şl-l'  pe  Emanoil   luia  alături  de  care  a  pe­  oricine  o  cunoaşte  cît  de   eternă.  In  Cimitirul  Eroi­
       în  seamă  de  nimeni,   îşi  cătană, undeva  departe, ori  trecut  mulţi  ani prin  case­  cît  şi  are  aplecarea  bine­  lor  Revoluţiei,  acolo  unde  (Continuare  ?n  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4