Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_130
P. 2
CUVfMTUL LIBER
PAG. 2
î Biblioteca — o stare Toate centralele— ^pOM bile
■' ■ ■:
De sus, de la Barajul din, avut o primăvară mai sece
Departe de noi gîndul de tehnice după care se lu cu totul aparte Retezat, coborim pe firul a- toasă, ploile au fo»t ram şi
a foiţe, aici, un simplu joe crează 'l la tă : pei' ţlioidi Mare- Pe undeva cu dbbit mai orie»
de cuvinte şi a distra, în ' 1) Din- „Normele elabo parcă ne este milă de el. A — „...nici viiturile de pri
Ca instituţie, Bibliote loace fixe care puteau fi
acesţ fel, pe cineva. Insă rate de institutul central ca Judeţeană alături casate doar după 15 ani. scăzut mult. Ba nu, s-a adu măvară nu au venit, de care
considerăm câ toate situa de cercetare, proiectare- ti nat în lacuri de acumulare fer alte primăveri ne era
ţiile pe care le îrttHnim pe directivare în construcţii" de ea instituţiile simila O parte dintre aceste pentru ca salba centralelor frică. Dar vă asigur pe dum
teren şi ni se par anorma (ediţia a U-a, 1581), după re din judeţ cunosc ac cărţi, abşolut necesare, de la Retezat 1 ţi II, Qopo- neavoastră şi prin „Cuvîntul
tualmente ■ stare cu: to le x>orh rnenţine străduia-,
le trebuie să le aducem care se întocmesc devize tiva, Ostrovu /Mic Ostrovu liber" pe toţi eei «are, con
în atenţia opiniei publice. le, am transcris denumirea tul aparte, generată, du du-ne să găsim o posibi- ’ Mare, Qmeşti I şi II, păeli- sumă energie electrică pro
pă .. cum ne-a mărturisit Utate de a }e lem, aspect
Rîndurile de faţă au unei singure operaţii t prof. Valena Stoîări, di favorizai 'de aefbgarea şa, Toteşti I şi II, pînă la dusă la centralele de pe Rîa
pornit, efectiv, de la un „Împrejmuirea cu elemen Haţeg să ne poată aduce în Mare că noi am fost prevă
bibliotecii, de aprobată de curînd la
rectorul
grup de oameni care s-a te prefabricate din beton . mitncă de epurare o ba Decretul 49. casc, zi şi noapte, fără între zători, ne-asa acumulat apă
prezentat în audienţă la ‘armat cu stîlpi prefabri lastului de demagogie şi rupere, energie electrică, de în lacurile de la fiecare cen
— Ce se va pune in
redacţia noastră. „Sîntern caţi". Preţul unitar al ma incompetenţă pe care il locul cărţilor scoase, a- care duceam atîta lipsă nu trală p, aşa eum spuneam,
de la Secţia de producţie noperei : 21 lei/m.l. constituia 0opera“ clar vîndu-se în cu multă vreme în urmă.' funcţionăm, la sobertare, Ia
industrială şi prestări ser / 2). In „Norme de timp nului Ceaiişist. vedere că însoţitorul nostru, domnul parametrii stabiliţi. '
vicii Călan — ne-au rela unificate pe economie, fondul bibliotecii a scă- i inginer Mireea Teodor, direc — Dacă, totuşi, vnfo viitu-
tat oamenii —-şi am venit pentru lucrări de reparaţii — După ctte ştim, „o- zut foarte mult ? torul I.E. Haţeg, face preci- w de primăvară...
- şă ne lămuriţi de ce nu am :în construcţii" (ediţia din pera genialului din Sepr- — Nădăjduim că fon ...o aorim. Noi producem
primit- salariul întreg pe 1977), după care se întoc niceşti" era ieftină (ştiu durile băneşti alocate prin — La solicitarea dispecera energie electrică pe bază de
luna aprilie a.c. Că de meşte ifprmărea efectivă & americanii Ce ştiu. cirul grija Primăriei Judeţene tului energetic naţional func apă. Apa este pentru noi
muncit, noi credem că am lucrărilor, pentru ăceeeşi se interesează prima da pentru achiziţia de carte ţionăm 16 pînă la 18 ore zil combustibilul de bazai Toa
- riiuncit, poate mai mult ca operaţie se prevede un tă cit costă un lucru — vor creşte inoepînd chiar nic. Nu avem nici un fol de te centralele noastre sînt dis
în alte luni". preţ unitar al mânoperei n.nj pentru a putea fi din acest an, creîndu-se abateri, Instalaţiile sînt în ponibile. Ea Secare ape! răs-
Era vorba de muncitorii de 15,06 leL „studiată“ (intenţie ge posibilitatea $3 se asigu schemă; normală de funcţio psndem prezent. Vă asigur
din sectorul de prefabri Deci diferenţa între cele neroasă — n.n.) dec ît re cel puţin 2 lei pe cap nare la orice oră din zi fi că din apa Illuioi Mare, ţa
cate al secţiei respective, ■ două „manopere" este de mai mulţi „memori ai de locuitor. De asemenea, noapte, oamenii sînt la dato ra va primi ■ tot mai multă
care au efectuat în luna aproape 6 lei i Desigur, în societăţii'*, deşi dezinte fondurile noastre de tar rie» putere electrică.
resul pentru aceasta era te vor fi completate prin ■
menţionată mai multe lu defavoarea omului care general. — Se ştie, domnule direc
crări : bandaje de mină, munceşte direct cu unelte preluarea biblioteca /os tor Mkcea Teodor, că, am OH, t
o platformă pardoseală şl le, pe teren şi realizează — Era ieftină, adevă tului cabinet de perfid,
* împrejmuire gard prefa opera respectivă. rat, dar... multă, 'Numai din donaţiile prOrâpe de
bricate. Aici, la . această Alt exemplu de opera în fondul bibliotecii noas ţara noastră din Franţa,
din urmă lucrare, s-au ţie : „Scoaterea manuală, a tre figurau S 307 volume Italia. Facem, în acelaşi Opriţi consumul k alcool I
ivţt neînţelegerile. Prac cioatelor". In „normele — un camion întreg a timp jm apel către popu
tic, beneficiarul a achitat pentru deviz" se prevede fost dat la ţopit —, la laţie, pentru donarea u-
pentru fiecare tronson un preţ de 164 lel/bucată, care se adaugă alte mii nor cărţi, culegeri de (Urmare efu po» 1) » 3. C., de 4â- ani, vechi
(2,5 nai) o stană de 287 lei iar în „normele pentru aflate în instituţii din ju probleme de matematică^, suferind de tdcgr, solicită
, du titlu de manoperă, din plata oamenilor" se pre deţ. Pe Ungă acestea au fizică etc. lucruri secrete- la garda asistenţă nacâtealâ după
.Care oamenii au primit vede o sumă de 68,16 tei mai fast retrase o serie — Probleme aparte vor di» 21/22 mai la ce a tegbiţii 2Se M rfnd
168 lei/tronson. pentru scoaterea cioatelor de titluri — antologii, al*•_ ridica şi bibliotecile «o-, Spitalul G.fM. Simeria, cantităţi apreciabae de
— ©e reprezintă dife de pe 100 m.p. !! bmne, cârja de reportaj, mumie, 1
renţa ? — l-am întrebat pe Sânt tipărituri legale — monografii, culegeri' de. *— Urmărim cu multă ^ am - înregistrat următoa <ideooi.
• Ibrutar Şteteţa, de 34-
«fi. Emil .Turca, şeful bi cele de mai sus slut scri , piese corale, de Ipcrări atenţie revigorarea ap- \ rele victime ale alcoo-iUldt anl, fără em o ţie (î), do»
roului de profil din ca se, acolo, negru pe alb — du referiri la diverse do Uvităţii acestor instituţii. • « M. EU t» vtrstă Se 50 mielliatt te &tmatla, du
drul IJiP.IP.S. VHunedoa- însă după părerea noastră menii. Primăria Judeţeană ne-a de ani, solicită «Htosmib- pă ce g-a teţbâtat ^straşni*
. -ra-fitera, . (care poate fi, categoric, — Ce se tntîmpis cu aprobat înfiinţarea ttt dt tare pentru a vwitajsllă a început să «purga cu ca-
— Este o diferenţă foarte subiectivă) aceste cărţile vechii deteriora de comune a posturilor criză de histerle dorind să
creată pe , baza nor norme ce se bat cap- in te, Ştim, ®â.tntr*up timp Se bibijbteear cu mrmă se refugieze fu epitaf p«T Vitriwffe at^azlne-
melor în vigoare, Intre ma eap ii defavorizează net iiitentiopaţi .să achiziţio întreagă pentru care au pentru a scăpa de soţul Jor t ? S-a dtesertillfttat, a
nopera prevăzută în deviz pe oamenii caii muncesc. naţi instalaţia pentru o fost selecţionaţi pomeni = beat rămas la domiciliu. cfizst pe a bucată do stă*
( şi manopera normată pe De aceea, considerăm că legătorie, dar nu s-au prin concurs, au început clă, aceasta ba deschis
abdomenul hfcrind tetesti-
-teren. Deci,-beneficiarul «- serviâîleydfe' nwrmar» âîft- găsit bani pentru acest deja preluarea fondafm • B. îf„ de 23 ■ tmi, IC*
chită manopera prevăzută tr-o întreprindere trebaie lucru. '• de carte. Bnd cu bicicleta după ce i e i sşdiţire să iasă la ex
JP deviz, care este mai să aibă şi un „rol activ" - — Din. păcate^ nu am Vă dorim să depă a consumat alcool a că teriori
Cine lş» permite să-l a--
mare. — cum se -spune. in etani reuşit. ' Acum, volumele şişi această perioadă elf-' zut, rezultatei fiind răni
Pentru a yne lămuri şi unei instanţe -de judecată deteriorate ' siiftem ne mat repede \şi cu cit mdă ' rea serk»®ă, hecsesitfnd fe* d^te pir Wik din semenii
noştri e» «teta băutură ?
mai bjne asiipra acestor —, în sensul de a porni de voiţi să te scoatem. Şi mare eficienţă’ pentru- ci grtjiri medicale.
ţiornae... anormale (după la realitatea fizică, din te sînt foarte mtfâ&.pe li titorul care trece' ptagsd - ■
' părerea noastră) am ape ren *— singura , obiectivă tru eă tot ce Unea de bibliotecilor.
lat la inginerele Casiana — şî de a crea norme noi. carte era trecut, *n ve
Căndroi şi ■ Magdaîena Ta- bazate pe ■ adevăr si echi ehea legislaţie, fa mij MIMUL
şjrrsehi» 'specialiste în ca tate. ’
drul aceluiaşi birou. Ce am
putut citi în îndrumarele m am n m sgoiţ*
„ D o » P a l « k i u — X
Spre sfîrşitul lunii tre- permită amenajare» «i»l
cute, la I.upeni s-a con- biblioteci, organizare» «.• {Urmare din ■U ;«a arai prejos, T^ombiua-
stltuit „pom Bolskh (Casa nor acţiuni de club, cub* tul minier Valea Jiului
poîonăj — asociaţie amu- ni* fi ; drdSnlri cu perete In zilele respective , se — suveranul peşte _ tot
HticâC obştească, cu per- rialităţi din Polonia» fle- plăteşte dublu. Dar mi- Ceea ce înseamnă ex
siinâJitafc juridică, reu-ţ eenziî de i-carte, andini nisterul nosteu pe-a trans ploatarea cărbunelui în
nlnd cetăţeni români de eeteCtlvc, cursuri de Rite- mis un ordin prin care judeţ - a mâi complicat
origine poloneză, rnem- t>a peim,S ş.a.- Ia pbm nu avem voie să plătim si el lucrurile, Niei o în,
" fi sti& W prindefe âte profil sad
brii. fauţ^hlor., acestora, c» spor ‘ de 100
precum şl alte persoane Mpeni a>e'fri vedere a decît o rî ‘ pestă zilele mi»a ptmt* ptăti
care doresc sa se afiheze» jutoral.ea p e n e l o r în normale lucrătoare din- acea o zi din lună peste
Avmd .în vedere faptul Ir-o lună. Pentru celelal nsat ifMmptat
te ' le dăm 'dăiheailor. 'zi
le libere în cursul săp-
J w -m i£sgendenţă paţo-,. ţerială modestă, şi .chiar tămînii. — ^ arjt - *tf‘
-a- .'dtefccMderwi .Tăun magazbi
socîaţin dteteşt* să -: *iii‘ artlcăte |»e- ; — Dar, după cîte ne Cu t«R!freUl :%*&-
/ptteea, saiariatuî dv. «a- pire, > :» " reotenha^oB,
sprijinită de. organele, in venite în urma relaţiilor menii var saş plată du oredcalizar«8 te asemenea
drept Ri Obţlnereăy unui directe ca parteneri dl* pă oam a hotărît guver eertrnrt concentrice uu «
sediu adecvăt, dare4 să ţmd prieteni. nul sau aile libere a- adus pl ou peşte adu»
tunci cînd toată lumea nimic ban. Reuşeşte doar
tneniei. Eroii aceştia — «i «re librih âdfeS sâmbătă sfi încurce lucrurile şi
deopotrivă cu ei' Emanoil fi jiumiaicŞ. ■ cu ctt v* sucoaspa «« stai
şi ţiă^stuiţi abia de li — aşa au fost şi aşa tre — Da, dar ministerul devreme ^ fibem» v«tţg|.
S-a» întins nişte rămăşiţe, buie să răiafot îa memo ne ititrazice aceasta mo .cu d H uu ii
din înfruptărilc abuzive a- ropsiţi, iar unul din cei na acum care sînt idea ria noastră pentru botdeau- tivat şi. d$: &&&■■■<&,: jjk-
te unora chemaţi să-şi deSr şapte copii a avut „norp* lurile adevărate ale Revo aia ! tind asBtilîâjfflor m # e r
e h i^ inima spre cei loviţi cui" să moară împuşcat în luţiei, valdriif autentice şi Am aflat, cu totul în- de 180 la sută sîmfeetele
de soartă. Nimeni n-a fă Decembrie. sensurile Jertfelor ei supre tîmplător, pe ia-neeputul .ţie iIM te p
d* te care
cut un gest de compasiune Pentru toV acest calvar, me. Toţi -aceştia n-au vrat lunii maî, tot ceea ce şi duminicile ; luerafe a-'
►rda
la Jalea ce i-a' cuprins pe familia lordache îngădui sau sînt incapabili :a: thfe- m-am străduit să relatez, ceştia an tâ^ga mai mult
decît : Britanii,, oee.f ce
cei din familia lordache, toare şi'omehoasă bum nu lt*e că Eihanoit Tordadue cu Iidetitâlfe. despre feeal-
nimeni nu le-a spus nici se poate găsi, nu face ni şi sutele de tineri ca tel. îîu soldat lordache Eman oii. iarăşi nU este echitabil, imul, poate, aesemnifica-
în pluş, castul producţiei ilv, pentru că o pl,
măcar o vorbă bună, de mănui nici un proces de şi-au dăruit piepturile Mergînd pe firul vieţii şi
mmgîiere nimănui nu i-a intenţie, nu caută vinovaţi gloanţelor eu adevtefînţe şi morţii acestui tînăr Erau ar creşte. / ’ care riguroasă, pe
ho- de grafie u oamenilor pe
Deci, guvernul •
păsat că această familie şi nu arată cu degetul că cereri timbrate către-ceau- hunedorean sînt profund tărît tar 'inihisterui a a- tiîe aelucrătoare va SU-
tînjeşte in van să ajungă şesed, nici cu ştampile Şi afectat şl au pot- să nu fiu
la mormintul fiului erou. tre nimeni. Oamenii aceş aprobări de la dictatură, alături de zecile de mii de justat, . recunoâştem;: cu lătwa a astfel d* situa
Hidoşenia sufletească, ne- tia umili, dar plini de dem nici cu dovezi de^rte ave cititori şî offineni âe bună argumente logice.. Minis ţie. __ Dar jâ'etenţili# fi
i.(păsarea crasă şi. nimicnicia nitate, n-au cerşit pomana re,/ nici cm autobiografii credinţi’ din Judeţul nostru terul Minelor hn, făcea supremaţie ale v ligile»
unor oameni răi şi cîrtitori nimănui şi nici nu se co „cutate* despre , taţii şi ale căror suflete sînt ră oare. /parte/.din. guvern centralizării nu se- redpc,,
s-au «nit cu birocratismul boară la josnicia şl ticălo - 'mşaiŞşîe lor., ISi an tnurit văşite âe mîhnire şl revol- cînd s-a fundamentat a- dto • păcate, doar la ase
extrem şi indiferenţa con şia acelora ce tîrguie pen aşa cum i-a lăsat Dumne ti că povestea adevă ceă .hotăra»:* Bfeiuîm că njen«a: aspecte., Ue » « •
'
(ărată
damnabilă a altora, otră tru bani sufletele sfinte zeu, buni sau răi, Sar cu a uîrai ^etfirat iroti că artfUznCutele : ertsta* . / .şi tind la rtemeniul conwp-
vind viâţa Unor fiinţe ca ale morţilor. nevinovăţia şi seninătatea zut In focul Jtevuîuyei ajbind. $i 'tetă. cum . „bi- ţlei de anaamfelu a arii
re, în faţa oamenilor şi a Tocmai de aceea, este pe chipuri, şi au plecat fc pentru libertatea şî âtetir- nefacerilfi* ocsitraUzării vifc&ţii' verigilre de -b?ză..
Iui Dumnezeu, nu au avut strigător la ceruri că de eternitate cu gîndul curat nitatea tuturor, a fost $6 T&sttîng te viaţa «a- elîminînd aeteftoeiia n-
şi nu au altă vină decît la moar tea lui Einanoil, şi darul dreptăţii, al ade- curmată şi a eşuat Intr-un meiinor. Ga să nu rămî- cestcra.
- aceea că sînt săraci unii au* m înţeles niej pe ! vărului, al bunătăţh şi nsed ‘ t r t s ţ ^ - ___ -