Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_131
P. 2

"3F





                                                                                                                                                  CUVÎNTUL  LIBI
        PAG.  2


                                                                                                                                      naţional

                                                                                                                                       dnmentală   Ir';  literaturii
                                                                                                                                       române  postbelice.  In  ro­
                                                                                                                                       manele  „Risipitorii"  (1962),
                                                                                                                                       „Intrusul"  (1968),'  „Marele
                                                                                                                                       singuratic"  (1972)  şi  „Deli­
                                                                                                                                       rul"  (1975)  sînt  conturate,
                                                                                                                                       nu  fără  inegalităţi  valori­
                                                                                                                                       ce,  alte   spaţii  ale  vieţii
                                                                                                                                       (mediul  citadin,  industrial,
                                                                                                                                       intelectual  şi  artistic,   re­
                                                                                                                                       constituirea  istorică)  şi  in­
            PREAMBUL  (urmare).    restaurant  particular  de  '  rat  era  şi  în  Ungaria,  dar   dreapta   abaţia   Melk,           tegrate  în   spaţiul  literar
         ,  Formalităţile  de  frontie­  pe  o  stradă  laterală,  um­  —  cum  să  zic ?  —  acolo   veche  cunoştinţă  din  Nu­      constituit  prin  ciclul  „Mo-
          ră  sînt  minime.  Vame­  broasă  şi  plină  de  tihnă   era  o  curăţenie  firească,   mele   trandafirului,   ce­          romeţii".  Un  mare  răsu­
          şii-,niei  nu  se  arată,  mi-   provincială.  Vreo   patru   nu-ţi  sărea  în  ochi,   pe   lebrul  roman  al  lui  Um-     net  au  avut  volumele  „Im­
          roşind  probabil  că  slntem   mese  aşternute  curat,  sub   cînd  aici  e  oarecum  ma­  berto  Eco.   Cu   turnuri        posibila  întoarcere”  (1971)
          negustori  de  piei  de  cloş­  nişte  copaci  bătrîni.   O   niacală.  Localităţile   pe   masive  şi  ziduri  cenuşii,     şi   „Viaţa  ca  o   prada"
          că.   îşi  au.  ei   clienţii   doamnă,  amabilă,  proba­  care  le  străbăteni,  oricît   înconjurată  de   păduri,         (1977),  în  care   scriitorul
          lor.   Grănicerii,  şi   ai   bil  patroana,  ne  aduce  o   de  mici,  par   decupate   are   intr-adevăr.  aerul           şi-a  expus  direct,  prin  in-
          noştri,  şi  ai   ungurilor,   listă  de  bucate  şi  băuturi,   din  reclame  turistice.  Ca­  grandios  şi  auster  al  li­  Trecerea  în  nefiinţă,  a-   tervertţii   publicistice   şi
          sînt   tineri,   curăţei,  ve­  prezentată  în  coperţi  cu   sele  în  culori   pastelate,   nei  citadele  a  credinţei.  cum  zece  ani,  a  lui  Marin   confesiuni,  pqziţia  faţă  .de
          seli  şi  cu   sămînţă   de   litere  aurite,  ca  la  casele   înconjurate  de  flori,  par   Germania  o  străbatem   Preda  s-a  abătut  total  ne-   problemele  Vieţii  şi  artei
          vorbă.  Dar  noi  nu  prea   mari;  Vreo   şase,  şapte~   zugrăvite  în  ajun.  Ogoa­  noaptea.  Gonim  cam s cu   firesc,  ca  o  lovitură   de   contemporane.
          avem  timp.  Micul   Ci­  feluri  de  mîncare.   Greu   rele,  fără  fir  de  buruia­  110—130  km  pe  oră,  dar   ’ măciucă  asupra  cititorului   O  vastă  activitate  de  e-
          troen  se   avîntă   de-a   de  ales,  toate  sînt  ten­  nă,  par-lucrate  cu  rigla   pe  banda  din  Stingă   ne   român.  Lumea  aştepta  de   ditor,  a  desfăşurat,  deopo-
          curmezişul  pustei  nesfir-   tante.  Răcoritoarele,   di-  .  şi  echerul.  Pe  înserat,  pa-   depăşesc mereu  bolizi  abia   ia'  scriitorul  aflat  în  pli-   trivă,   Marin  Preda,  încă
          şite,  inundată  de.  soare  şi   verse,   sînt   chiar  reci,   posim   pentru  cină   în-   întrezăriţi  care  ne   dau   nă   maturitate,  argumen-   de  la   înfiinţarea  Editurii
          verdeaţă  proaspătă.  _ Â-   pachetul  de  ţigări  solici­  tr-o  parcare  dintr-o  pădii-   senzaţia  că  ne  ţlrtnfc  A u -;   tată   de  cărţi   c a :   „De-   „Cartea  Românească",   în
          şezări   ordonate,  curate,   tat  ne  este  oferit  pe  far-  re.  Cercetez  cu  insistent:  tostrada,  cu   semnaliză­  lirul*, '„Viaţa  ca  o  pradă*'’   1970,  el  fiind  directorul  ei
          asemănătoare satSlor noas­                                               rile  et  meticuloase  şi  Iu-   şi  îndeosebi  „Cel  mai  iu-   ţ>înă  în  ziua  stingerii  din
          tre  din  cîmpia  de  apus,                                              miniscente,. ne  oferă  prin   bit  dintre  pămînteni"  ca-   viaţă.  Luînd  fai  mină  iha-
          ne  fac  să  ne  simţim  încă                                            ea  însăşi  un  spectacol  in­  )ne  îi   aduseseră  o  popu-   nuscrisul  unei  cărţi,  măr-
          acasă.   Şoseaua  e  exce-    PRINTRE  PRIETENI  (II)                    solit.  Lăsăm  în  stingă  ae-   laritate  rar  egalată  de  alt   turisea  editorul,  „Am  un
         ■,  lentă  deşi   de  pe  acum                                           ■  raportul  din   Stuttgard -   scriitor  român,  creaţii  noi,   dublu  sentiment:  de  citi-'
          cam  îngustă  pentru  trafi-                                             care  sparge  noaptea   cu   de  mare  forţă  emoţională.   tor  vechi  şi  pasionat   de
          cui   intens.   Traversăm                                                explozia   sa  feerică   de   „Marin   Preda   devenise,   literatură  —  cînd   citese
          Szeged  şi  Kecskemet  în                                                lumini  multicolore,  stră­  aşa  cum  afirmă  Eugen  Si-   uitînd  că  sînt  scriitor   şi
          goană  şi   singura  impre­  furtoară.  Sîntem  tot  tim­  tă  locul,  dar  nu  văd  nici   batem  Pădurea  Neagră  şi   mion,  în  conştiinţa  nume-   editor  —   şi  un  sentiment
          sie,  fatalmente  superficia-.   pul   vegheaţi  cu  discre­  o  hîrtie, -nici  o  pungă d e   în  zori  traversăm  Rhlnul   roşilor  lui   cititori,   un   de   bucurie:  noi  o  vom
          lă,  cu  care  rămîn   este   ţie  să  nu  ne   lipsească   plastic,   nici  un   gunoi.   peste; care  plutesc  fuioare   scriitor   naţional :  un  ta-   publica,  noi  sîntem  adesea
          atmosfera  de  seninătate,   ceva.  La  plecare,  femeia   Mesele  şi  băncile   fără   de  ceaţă.  Apele-l  de  un   lent,  adică,  mare  şi  o  con-   cel  în  măsură  să  convin-
          civilizaţie  şi  calm  pe  ca­  ne   mulţumeşte  că   am   fir   de  praf  Tiu  poartă   verde îrţţunecaţ, neclintite   ştiinţă  mare.  Unul  dintre   gem  autorul  s-o  facă  mai
          re  o   sugerează;   aceste   ales  localul  ei  şi  ne  in­  scrijelat  numele  nici  u­  şi enigmatice,  mă  duc, bi­  acei  creatori  care  exprimă   bună*.  Preocuparea  de  ba-
          vechi  oraşe.  Spre  regre­  vită  ca  la  întoarcere  să   nui   idiot.  Grupul  sani­  neînţeles,  cu  gîndul  spre   modul  de  a  fi  în  lume  al   ză  a  rămas  însă  grija  pen-
          tul  nostru,  depăşim   Bu­  poposim  tot  acolo.  Cum   tar,  imposibil  de  idpnti-   Lorelei, De pe pod intrăm   Unui  pgpor,  aspiraţiile   şi   tru   propria  lui   creaţie :
          dapesta  aproape  tangent,   s-ar  zice,  începem  să  ne   ficat  după  miros,  are  in­           neliniştile  .  lui...   Marin   „Dacă  aş . şti  că   efortul
          printr-un  peisaj  de  car­  lămurim  ce  înseamnă  un   stalaţiile  automatizate, din   direct  în  .  punctul   de   Preda  este  un  scriitor  corn-   pentru  scrierea unui  roman
          tiere  industriale  aglomera­  întreprinzător  privat  ca­  inox,  în   perfectă  stare   frontieră,  dincolo  de  ca­  plex,  cu  un  sistem  de  va-   mă poate  costa viaţa,  mi-aş
          te  şi  aparent  haotice,  iar   re ţi   cunoaşte  interesul,   de  funcţionare,  iar   mo­  re  începe  de  fapt  Stras-   lori  bine  fixat,  un  spirit,   lua  toate  măsurile  de  si-
          în  mulţimea  vehicolelor   ştiind  în   acelaşi   timp   zaicul  de  pe  jos  e  imacu­  bourguL  Se  cheamă  că   în  fine  neliniştii,  preocu-   guranţă  pentru  a  înlătura
          de  pe  pod  abia  apucăm   să-şi  respecte  semenul.  lat.  Nici  o  îndoială:   ne                pat   pînă  la  obsesie   de   o  eventualitate  cum  ar  fi
          să   întrezărim   Dunărea   Din  Austria  intrăm  pe   aflăm  în  inima  Europei,   sîntem  în Franţa. E ora 5.   blestematele  chestiuni  in-   boala  din  care  să  mi  se
          scăpărînd  în  soare.  -Ime­  autostradă.   Ceea  ce  ne                  De  la  Deva  pînă  aici,  am   solubile  ale  omului   din   tragă  moartea.  Dar  unica
          diat  după-amiază  ne  o­  izbeşte  'de  cum  depăşim   tnainţe  de  a  se  întuneca,   făcut  exact  24  de  ore.  secolul  nostru".  în   anul   mft$ură  hotârîtoare,  aceea
          prim  la  Gyor  pentru  ma­  frontiera  este  desăvîrşi-   aproape  de  Salzburg,  a­               1955   publică   românul   de  ţ   renunţa  la  scris,  nu
          să  şi  tragem  la  un  mic  ta ordine şi  curăţenie.  Cu­  pucăm   să   vedem   în  RADU  CIOBANU  „Moromeţii",   operă  fun-   aş  lua-o".


                                                                                                                                                        <4
                    Un  pitic  supărat                        »»

              Sînt  supărat!  Pisica  mea  tărcată           întrebare «C e  vă  dă  spe­                                              drept  că  tributul  plătit  „mo­
              iar a făcut o  boacănă,  copii...            ranţe,   native  de  optimism       -INTERVIU  CU  SCRIITORUL               mentului"  a  fost  mare,  dar
              Şi  nu  e pentru  prima  dată ;   .   r      în  actuala  conjunctură  poli­         NECULAI  CHIRI CA                   nămolul  lui  nu  a  putut  (şi
              de pildă,  ieri,  a  spart  trei  farfurii.   •  tică ?                                                                  nici  nu  putea !)  seca  eterni-
              Iar azi, cînd  am  ieşit  din  casă            Răspuns «  Eu  nir  i-aş.,spu­                                            tot ea   sufletului   românesc.
              să-mi  cumpăr  cinci  creioane  şi-un  caiet,   ne  „conjunctură  politică",ci   Răspunsă  Nu  mă  neliniş­  tin  ortodox  n-a  fost  impusă   Porţile  ce  ne  ţineau  întru  în­
              pisica  mea  s-a căţărat pe masă   ^         moment■■ istoric,  momentul în   teşte  nimic I  Cred  In  bunul   ci  s-a  petrecut  firesc.  De  a­  tuneric  au  "fost   sfărîmate.
              şi  de acolo,  tocmai  pe bufet...   ‘       care  ne-am  regăsit  demnita­  simţ  al  neamului  românesc   ceea,   cred  că,  prin  cadre   Ferestrele  au  fost  larg  des­
              Pesemne,  de  necaz că, dimineaţă,           tea, devenind cu  toţii  răspun­  care,  cu  experienţa  sa  mile­  temeinic   pregătite,   copiii   chise.  De   aceea,  cred  în
              turnîndu-mi  lapte-n  cană,  din  ibric,     zători  de  viitorul  neamului,   nară,  ştie  să  aleagă  griul   noştri  vor  învăţa  acest  ade­  cultura  şi  arta  românească,
              şi-nfulecînd  clătite  cu dulceaţă,   -      pâmîntului  şi  graiului  romă-   de  neghină.   _  văr.  Aşa  vor  înţelege  şi  vor   în  perspectivele  ei  pe  măsu-
              ei  nu  i-gm mai  lăsat  nimic...            nesc.   Şi  pentru  asta  . stnţ   întrebare«   Cum   vedeţi   respecta  Legea  Iubirii   a şa   ro  dreptului  şi  a   datoriei
              Dar,  spuneţi  voi,  ăsta-i  motiv  să  spargă   optimist.  Nu   visez  minuni   raportul  dintre   religie   şi,   cum  a   propovăduit-o  Isuş   noastre   faţă  de   neamul,
              ceşcuţa  mea  cu  flori, de porţelan,        săvîrşite  peste  noapte.  Dar   şcoală ?       ’  (Matei,  cap.  22,  v.  39).-  „Să   graiul,  dragostea  de  frumos
              pe care  am  primit-o  de  ia mama           cred  în  cele  Ce  se  dospesc;   Răspuns «  Sîntem  un  neam   iubeşti  pe  aproapele  tău  ca   şi  adevăr  a  noastră,  a  pă-
              cînd împlinisem  nu  mai  mult de-nn an V    trăiesc reintrarea  noastră  pe   de  creştini  ortodocşi.  Emi-   pe  tine  însuţi".  Măcar  ei  să   jnîntenilor  dintre.  Nistru   şi
              Sînt supărat!  O  voi  goni...  La  noapte   făgaşul  adevăratei  con ştim-   nescu   spunea  undeva   că   fie  scutiţi  de  începerea  u-   Tisa.  Avem  toate  condiţiile,
              vâ  mieuna  iâr singură sub  geam.           ţe,  convins  că   adevărata   ortodoxia-este-mama  neamu­  hor  mitinguri  cu  ,,Tatăl  nos­  împlinirea  depinde  numai  de
              Dacă  vroia  azi-dimineaţă lapte.            menire  a  „sentinelei  carpati­  lui  românesc.  în  zojţa  noas­  tru"  şi  de   terminarea  lor   noi.   -
              de  ce  nu  mi-a  cerut?  că  ii  dădeam...  ne"  este;  de  a  veghea   la   tră   geografică,  toţi  vecinii   cu :  „Moarte * lor !",  „Jos...   Ar  mai  fi  o   întrebare  la
                                                           graniţele   de  t  neam  şi  de   au  devenit  creştini  prin  vo­  Cutare I"  efc.  care  încerc  să  răspund  deşi
                                                                                                                                                     11 ' 1 ■■■
                                 IOAN  EVU        ;        limbă  ale  poporului  nostru,   inţa  şi  interesul   unor  con­  întrebare«   Cum   vedeţi   nu  mi  s-d  pus >  Cum  vedfeţi
                       Din  volumul  de  poezie  pentru  copii   pentru  a  nu  se  mai  repeta   ducători .•  ruşii,  bulgarii,  un­  perspectiva  culturii  şi  artei.  viitorul  Patriei ?  Şi  a ş  răs­
                      depus  la  Editura  lan  Creangă     nîcicînd  ceea  ce  a  fost.  gurii...   Noi  ne-am  născut   Răspuns <  Cultura  şi  arfa   punde  cu  d  vorbă  de-a  lui
                                                                                    creştini.  In  raportul  dintre   românească  nu  au  fost  frîn-   Creangă:  „In  ţara  noastră,
                                                             întrebare :   Ce  . vă   ne­  religie  şi  şcoală  să  nu  ui­  te   nicicînd  şî  de  nimeni.   frate,   n-ar  fi  rău  să   fie
                                                           linişte şte  în  momentul   de   tăm  că  treceşea  de  la  mo­  Chiar  încătuşate,  şi-au  păs­  binel".   -
                                                           faţă ?                   noteismul  dacic  la  cel  creş­  trat  adevărata  menire.   E  MINEI  BODEA
             STIMATE DOMNULE REDACTOR-ŞEF,                                                                                         ~ " .. ' ...
                                                           lexandru  Mocioni,  Vincen-   celor  prezenţi,  în  cea  de-a   •nou  drapel  de  cultură.  A­  â  avut  loc  adunarea   de
            Constatînd  că  în  momentul  de  faţă  se  efectuează   ţiu  Babeş,  Alexandru  Ro­  doua  zi  a lucrărilor adună-   ceastă  Societate  te  consti­  constituire  a Societăţii  pen­
         amenajări  şi  extinderi  clădirii  restaurantului   „Ba-   man,  Petru  Mihali,  Augus-   "rii,  în  5   octombrie  1870,   tuie  in  ziua  de  '5  octom­  tru  Fond  de  Teatru   Ro­
          chus*  şi  circulă  chiar  unele  zvonuri  că  această  uni-   tin  Pop,  Ion  Moldovanu  şi   dr.   Iosif  Hodoş   declară   brie  în  frumoasa  şi  stră­  mân  în  Ardeal.
          tute  ar  putea  fi  privatizată,  respectuos  vă rog  să  des­  mulţi  alţii,  veniţi  din  toa­  -constituită  Societatea  pen­  lucita  adunare  de  la  De­  Mai  mult  chiar,  întrucît
          chideţi,  în  paginile  ziarului  „Cuvîntul  liber",  o  dez­  te  punctele  cardinale  «ale                                 în  octombrie  —  viitor  se
         batere  cu  privire  la  importanţa  cultural-istorică  a  a­  Ardealului  să  dezbată  pro­  tru  Fond  de  Teatru  Ro­  va".   '  împlinesc  120  de  ani  de  la
                                                                                    mân  în  Ardeal.
                                                                                                               Aşa  cum  la  Sibiu  şi  în
          cestei  clădiri,  lâ  care  să  fie  invitaţi  să  participe  toţi   blema  teatrului  românesc   Dînd   expresie  entuzias­  atîtea   localităţi  ale  ţării   constituanta desfăşurată  la
          cei  ce  au  un  cuvînt  de  spus,  pentru  a-i  asigura  sta-   şi  să  pună  bazele  Societă­  mului  şi  bucuriei  generale  noastre  sînt  marcate,  res-  D eva   pentru   înfiinţarea
          tutui  cuvenit  fatee  e iWtUte  de  rezonanţă  istorică  din                                                                Societăţii  pentru  Fond  de
          municipiul  nostru  şi  din  vatra  românească  hunedo-                                                                      Teatru  Român  în  Ardeal,
          reană.  tn  spiritul  acestei  dezbateri   vă   încredinţez                                                                  acum  —  cînd  graţie  Re­
          materialul  alăturat.                            Clădire  cu vechi rezonanţe culturale                                       voluţiei   din   Decembrie
                                                                                                                                       1989  avem  posibilitatea  să
                                                                                                                                      descoperim,  să   populari­
          In  oraşul  nostru  se  află   dunării' generale  de  consti­  ţii  pentru  Fond  de  Teatru   a  naţiunii  române  din  Ar­  taurate  şi  chiar   utilizate
        o  clădire  în  care  a  avut   tuire  a   Societăţii  pentru   Român  în  Ardeal.  deal  în  urma  adunării  de   în  reţeaua  culturală  clădi­  zăm,  să  preţuim  şi  să  a­
                                                                                                                                      niversăm  asemenea  eveni­
        loc cel  mai  de  seamă  eve­  Fond  de  Teatru  Român  în   După   expunerile  docu­  la  Deva,  redactorul  revis­  rile  cu  o  anumită  rezonan­  mente  —  credem  că  e  de
        niment  cultural  desfăşurat   Ardeal.  La  această  istorică   mentate,  pertinente,  însu-   tei,,Familia"  declară  ziua   ţă  istorică „naţională,   so­
        pe  meleagurile  hunedorene   adunare  au  participat  toţi   fleţiţoare  şi  convingătoare   înfiinţării  acestei  Societăţi   cotim  că  ar  constitui   un   datoria  noastră  Să  facem
                                                                                                                                      cunoscută  opiniei  publice
        înainte  de  1918.  Este  vorba   cărturarii  luminaţi  şi   pa­  asupra  necesităţii  teatrului   •drept  o  mare   sărbătoare   act  de  justificată  preţuire
        de  clădirea  afectată  acum   trioţi   ardeleni,  In  frunte   românesc  în  A rdeal;  după   -pentru   toţi  rom ânii:  ,E   a  luptei  înaintaşilor  pen­  semnificaţia  istorică  a  a-
        integral  restaurantului  „Ba-   cu  Simion  Balint,  fost  pre­  subşcripţii  şi  înscrieri  de   mare  această zi  pentru  toţi   tru*  libertatea  şi  unitatea   cestul   important  moment
        chus“.                   fect  în  oastea  de  moţi  con­  membri   fondatori ;  după   .românii.  Ea  are  să  forme­  naţională,  dacă  s-ar  mar­  cultural  din   vatra  spiri­
          In  anul  1870,  în  zilele  de   dusă  de  Avram  Iancu  în   dezbaterea  şi  votarea  sta­  ze  o  epocă  memorabilă  în   tuală  hunedoreană  şi  să-i
        4  şi  5   octombrie,  în  sa­  1848—1849,   Iosif  Vulcan,   tutelor  de  către  membrii   istoria  culturii  noastre  na­  ca  printr-un  simbol,  prin-   pregătim  sărbătorirea   cu­
        loanele  Casinei  din  Deva   conducătorul  revistei  „Fa­  constituantei,  în  aclama­  ţionale.  Azi  naţiunea  noas­  tr-o  placă,  printr-o  inscrip­  venită.
        s-au  desfăşurat  lucrările  a-  milia51,   Iosif  Hodoş,   A-  ţiile  entuziaste  ale  tuturor  tră  a  scos  la  lumină  un  ţie  măcar,  clădirea  în  care  Prof.  DUMITRU  SUSAN  .
   1   2   3   4   5   6   7