Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_131
P. 2
"3F
CUVÎNTUL LIBI
PAG. 2
naţional
dnmentală Ir'; literaturii
române postbelice. In ro
manele „Risipitorii" (1962),
„Intrusul" (1968),' „Marele
singuratic" (1972) şi „Deli
rul" (1975) sînt conturate,
nu fără inegalităţi valori
ce, alte spaţii ale vieţii
(mediul citadin, industrial,
intelectual şi artistic, re
constituirea istorică) şi in
PREAMBUL (urmare). restaurant particular de ' rat era şi în Ungaria, dar dreapta abaţia Melk, tegrate în spaţiul literar
, Formalităţile de frontie pe o stradă laterală, um — cum să zic ? — acolo veche cunoştinţă din Nu constituit prin ciclul „Mo-
ră sînt minime. Vame broasă şi plină de tihnă era o curăţenie firească, mele trandafirului, ce romeţii". Un mare răsu
şii-,niei nu se arată, mi- provincială. Vreo patru nu-ţi sărea în ochi, pe lebrul roman al lui Um- net au avut volumele „Im
roşind probabil că slntem mese aşternute curat, sub cînd aici e oarecum ma berto Eco. Cu turnuri posibila întoarcere” (1971)
negustori de piei de cloş nişte copaci bătrîni. O niacală. Localităţile pe masive şi ziduri cenuşii, şi „Viaţa ca o prada"
că. îşi au. ei clienţii doamnă, amabilă, proba care le străbăteni, oricît înconjurată de păduri, (1977), în care scriitorul
lor. Grănicerii, şi ai bil patroana, ne aduce o de mici, par decupate are intr-adevăr. aerul şi-a expus direct, prin in-
noştri, şi ai ungurilor, listă de bucate şi băuturi, din reclame turistice. Ca grandios şi auster al li Trecerea în nefiinţă, a- tervertţii publicistice şi
sînt tineri, curăţei, ve prezentată în coperţi cu sele în culori pastelate, nei citadele a credinţei. cum zece ani, a lui Marin confesiuni, pqziţia faţă .de
seli şi cu sămînţă de litere aurite, ca la casele înconjurate de flori, par Germania o străbatem Preda s-a abătut total ne- problemele Vieţii şi artei
vorbă. Dar noi nu prea mari; Vreo şase, şapte~ zugrăvite în ajun. Ogoa noaptea. Gonim cam s cu firesc, ca o lovitură de contemporane.
avem timp. Micul Ci feluri de mîncare. Greu rele, fără fir de buruia 110—130 km pe oră, dar ’ măciucă asupra cititorului O vastă activitate de e-
troen se avîntă de-a de ales, toate sînt ten nă, par-lucrate cu rigla pe banda din Stingă ne român. Lumea aştepta de ditor, a desfăşurat, deopo-
curmezişul pustei nesfir- tante. Răcoritoarele, di- . şi echerul. Pe înserat, pa- depăşesc mereu bolizi abia ia' scriitorul aflat în pli- trivă, Marin Preda, încă
şite, inundată de. soare şi verse, sînt chiar reci, posim pentru cină în- întrezăriţi care ne dau nă maturitate, argumen- de la înfiinţarea Editurii
verdeaţă proaspătă. _ Â- pachetul de ţigări solici tr-o parcare dintr-o pădii- senzaţia că ne ţlrtnfc A u -; tată de cărţi c a : „De- „Cartea Românească", în
şezări ordonate, curate, tat ne este oferit pe far- re. Cercetez cu insistent: tostrada, cu semnaliză lirul*, '„Viaţa ca o pradă*'’ 1970, el fiind directorul ei
asemănătoare satSlor noas rile et meticuloase şi Iu- şi îndeosebi „Cel mai iu- ţ>înă în ziua stingerii din
tre din cîmpia de apus, miniscente,. ne oferă prin bit dintre pămînteni" ca- viaţă. Luînd fai mină iha-
ne fac să ne simţim încă ea însăşi un spectacol in )ne îi aduseseră o popu- nuscrisul unei cărţi, măr-
acasă. Şoseaua e exce- PRINTRE PRIETENI (II) solit. Lăsăm în stingă ae- laritate rar egalată de alt turisea editorul, „Am un
■, lentă deşi de pe acum ■ raportul din Stuttgard - scriitor român, creaţii noi, dublu sentiment: de citi-'
cam îngustă pentru trafi- care sparge noaptea cu de mare forţă emoţională. tor vechi şi pasionat de
cui intens. Traversăm explozia sa feerică de „Marin Preda devenise, literatură — cînd citese
Szeged şi Kecskemet în lumini multicolore, stră aşa cum afirmă Eugen Si- uitînd că sînt scriitor şi
goană şi singura impre furtoară. Sîntem tot tim tă locul, dar nu văd nici batem Pădurea Neagră şi mion, în conştiinţa nume- editor — şi un sentiment
sie, fatalmente superficia-. pul vegheaţi cu discre o hîrtie, -nici o pungă d e în zori traversăm Rhlnul roşilor lui cititori, un de bucurie: noi o vom
lă, cu care rămîn este ţie să nu ne lipsească plastic, nici un gunoi. peste; care plutesc fuioare scriitor naţional : un ta- publica, noi sîntem adesea
atmosfera de seninătate, ceva. La plecare, femeia Mesele şi băncile fără de ceaţă. Apele-l de un lent, adică, mare şi o con- cel în măsură să convin-
civilizaţie şi calm pe ca ne mulţumeşte că am fir de praf Tiu poartă verde îrţţunecaţ, neclintite ştiinţă mare. Unul dintre gem autorul s-o facă mai
re o sugerează; aceste ales localul ei şi ne in scrijelat numele nici u şi enigmatice, mă duc, bi acei creatori care exprimă bună*. Preocuparea de ba-
vechi oraşe. Spre regre vită ca la întoarcere să nui idiot. Grupul sani neînţeles, cu gîndul spre modul de a fi în lume al ză a rămas însă grija pen-
tul nostru, depăşim Bu poposim tot acolo. Cum tar, imposibil de idpnti- Lorelei, De pe pod intrăm Unui pgpor, aspiraţiile şi tru propria lui creaţie :
dapesta aproape tangent, s-ar zice, începem să ne ficat după miros, are in neliniştile . lui... Marin „Dacă aş . şti că efortul
printr-un peisaj de car lămurim ce înseamnă un stalaţiile automatizate, din direct în . punctul de Preda este un scriitor corn- pentru scrierea unui roman
tiere industriale aglomera întreprinzător privat ca inox, în perfectă stare frontieră, dincolo de ca plex, cu un sistem de va- mă poate costa viaţa, mi-aş
te şi aparent haotice, iar re ţi cunoaşte interesul, de funcţionare, iar mo re începe de fapt Stras- lori bine fixat, un spirit, lua toate măsurile de si-
în mulţimea vehicolelor ştiind în acelaşi timp zaicul de pe jos e imacu bourguL Se cheamă că în fine neliniştii, preocu- guranţă pentru a înlătura
de pe pod abia apucăm să-şi respecte semenul. lat. Nici o îndoială: ne pat pînă la obsesie de o eventualitate cum ar fi
să întrezărim Dunărea Din Austria intrăm pe aflăm în inima Europei, sîntem în Franţa. E ora 5. blestematele chestiuni in- boala din care să mi se
scăpărînd în soare. -Ime autostradă. Ceea ce ne De la Deva pînă aici, am solubile ale omului din tragă moartea. Dar unica
diat după-amiază ne o izbeşte 'de cum depăşim tnainţe de a se întuneca, făcut exact 24 de ore. secolul nostru". în anul mft$ură hotârîtoare, aceea
prim la Gyor pentru ma frontiera este desăvîrşi- aproape de Salzburg, a 1955 publică românul de ţ renunţa la scris, nu
să şi tragem la un mic ta ordine şi curăţenie. Cu pucăm să vedem în RADU CIOBANU „Moromeţii", operă fun- aş lua-o".
<4
Un pitic supărat »»
Sînt supărat! Pisica mea tărcată întrebare «C e vă dă spe drept că tributul plătit „mo
iar a făcut o boacănă, copii... ranţe, native de optimism -INTERVIU CU SCRIITORUL mentului" a fost mare, dar
Şi nu e pentru prima dată ; . r în actuala conjunctură poli NECULAI CHIRI CA nămolul lui nu a putut (şi
de pildă, ieri, a spart trei farfurii. • tică ? nici nu putea !) seca eterni-
Iar azi, cînd am ieşit din casă Răspuns « Eu nir i-aş.,spu tot ea sufletului românesc.
să-mi cumpăr cinci creioane şi-un caiet, ne „conjunctură politică",ci Răspunsă Nu mă neliniş tin ortodox n-a fost impusă Porţile ce ne ţineau întru în
pisica mea s-a căţărat pe masă ^ moment■■ istoric, momentul în teşte nimic I Cred In bunul ci s-a petrecut firesc. De a tuneric au "fost sfărîmate.
şi de acolo, tocmai pe bufet... ‘ care ne-am regăsit demnita simţ al neamului românesc ceea, cred că, prin cadre Ferestrele au fost larg des
Pesemne, de necaz că, dimineaţă, tea, devenind cu toţii răspun care, cu experienţa sa mile temeinic pregătite, copiii chise. De aceea, cred în
turnîndu-mi lapte-n cană, din ibric, zători de viitorul neamului, nară, ştie să aleagă griul noştri vor învăţa acest ade cultura şi arta românească,
şi-nfulecînd clătite cu dulceaţă, - pâmîntului şi graiului romă- de neghină. _ văr. Aşa vor înţelege şi vor în perspectivele ei pe măsu-
ei nu i-gm mai lăsat nimic... nesc. Şi pentru asta . stnţ întrebare« Cum vedeţi respecta Legea Iubirii a şa ro dreptului şi a datoriei
Dar, spuneţi voi, ăsta-i motiv să spargă optimist. Nu visez minuni raportul dintre religie şi, cum a propovăduit-o Isuş noastre faţă de neamul,
ceşcuţa mea cu flori, de porţelan, săvîrşite peste noapte. Dar şcoală ? ’ (Matei, cap. 22, v. 39).- „Să graiul, dragostea de frumos
pe care am primit-o de ia mama cred în cele Ce se dospesc; Răspuns « Sîntem un neam iubeşti pe aproapele tău ca şi adevăr a noastră, a pă-
cînd împlinisem nu mai mult de-nn an V trăiesc reintrarea noastră pe de creştini ortodocşi. Emi- pe tine însuţi". Măcar ei să jnîntenilor dintre. Nistru şi
Sînt supărat! O voi goni... La noapte făgaşul adevăratei con ştim- nescu spunea undeva că fie scutiţi de începerea u- Tisa. Avem toate condiţiile,
vâ mieuna iâr singură sub geam. ţe, convins că adevărata ortodoxia-este-mama neamu hor mitinguri cu ,,Tatăl nos împlinirea depinde numai de
Dacă vroia azi-dimineaţă lapte. menire a „sentinelei carpati lui românesc. în zojţa noas tru" şi de terminarea lor noi. -
de ce nu mi-a cerut? că ii dădeam... ne" este; de a veghea la tră geografică, toţi vecinii cu : „Moarte * lor !", „Jos... Ar mai fi o întrebare la
graniţele de t neam şi de au devenit creştini prin vo Cutare I" efc. care încerc să răspund deşi
11 ' 1 ■■■
IOAN EVU ; limbă ale poporului nostru, inţa şi interesul unor con întrebare« Cum vedeţi nu mi s-d pus > Cum vedfeţi
Din volumul de poezie pentru copii pentru a nu se mai repeta ducători .• ruşii, bulgarii, un perspectiva culturii şi artei. viitorul Patriei ? Şi a ş răs
depus la Editura lan Creangă nîcicînd ceea ce a fost. gurii... Noi ne-am născut Răspuns < Cultura şi arfa punde cu d vorbă de-a lui
creştini. In raportul dintre românească nu au fost frîn- Creangă: „In ţara noastră,
întrebare : Ce . vă ne religie şi şcoală să nu ui te nicicînd şî de nimeni. frate, n-ar fi rău să fie
linişte şte în momentul de tăm că treceşea de la mo Chiar încătuşate, şi-au păs binel". -
faţă ? noteismul dacic la cel creş trat adevărata menire. E MINEI BODEA
STIMATE DOMNULE REDACTOR-ŞEF, ~ " .. ' ...
lexandru Mocioni, Vincen- celor prezenţi, în cea de-a •nou drapel de cultură. A â avut loc adunarea de
Constatînd că în momentul de faţă se efectuează ţiu Babeş, Alexandru Ro doua zi a lucrărilor adună- ceastă Societate te consti constituire a Societăţii pen
amenajări şi extinderi clădirii restaurantului „Ba- man, Petru Mihali, Augus- "rii, în 5 octombrie 1870, tuie in ziua de '5 octom tru Fond de Teatru Ro
chus* şi circulă chiar unele zvonuri că această uni- tin Pop, Ion Moldovanu şi dr. Iosif Hodoş declară brie în frumoasa şi stră mân în Ardeal.
tute ar putea fi privatizată, respectuos vă rog să des mulţi alţii, veniţi din toa -constituită Societatea pen lucita adunare de la De Mai mult chiar, întrucît
chideţi, în paginile ziarului „Cuvîntul liber", o dez te punctele cardinale «ale în octombrie — viitor se
batere cu privire la importanţa cultural-istorică a a Ardealului să dezbată pro tru Fond de Teatru Ro va". ' împlinesc 120 de ani de la
mân în Ardeal.
Aşa cum la Sibiu şi în
cestei clădiri, lâ care să fie invitaţi să participe toţi blema teatrului românesc Dînd expresie entuzias atîtea localităţi ale ţării constituanta desfăşurată la
cei ce au un cuvînt de spus, pentru a-i asigura sta- şi să pună bazele Societă mului şi bucuriei generale noastre sînt marcate, res- D eva pentru înfiinţarea
tutui cuvenit fatee e iWtUte de rezonanţă istorică din Societăţii pentru Fond de
municipiul nostru şi din vatra românească hunedo- Teatru Român în Ardeal,
reană. tn spiritul acestei dezbateri vă încredinţez acum — cînd graţie Re
materialul alăturat. Clădire cu vechi rezonanţe culturale voluţiei din Decembrie
1989 avem posibilitatea să
descoperim, să populari
In oraşul nostru se află dunării' generale de consti ţii pentru Fond de Teatru a naţiunii române din Ar taurate şi chiar utilizate
o clădire în care a avut tuire a Societăţii pentru Român în Ardeal. deal în urma adunării de în reţeaua culturală clădi zăm, să preţuim şi să a
niversăm asemenea eveni
loc cel mai de seamă eve Fond de Teatru Român în După expunerile docu la Deva, redactorul revis rile cu o anumită rezonan mente — credem că e de
niment cultural desfăşurat Ardeal. La această istorică mentate, pertinente, însu- tei,,Familia" declară ziua ţă istorică „naţională, so
pe meleagurile hunedorene adunare au participat toţi fleţiţoare şi convingătoare înfiinţării acestei Societăţi cotim că ar constitui un datoria noastră Să facem
cunoscută opiniei publice
înainte de 1918. Este vorba cărturarii luminaţi şi pa asupra necesităţii teatrului •drept o mare sărbătoare act de justificată preţuire
de clădirea afectată acum trioţi ardeleni, In frunte românesc în A rdeal; după -pentru toţi rom ânii: ,E a luptei înaintaşilor pen semnificaţia istorică a a-
integral restaurantului „Ba- cu Simion Balint, fost pre subşcripţii şi înscrieri de mare această zi pentru toţi tru* libertatea şi unitatea cestul important moment
chus“. fect în oastea de moţi con membri fondatori ; după .românii. Ea are să forme naţională, dacă s-ar mar cultural din vatra spiri
In anul 1870, în zilele de dusă de Avram Iancu în dezbaterea şi votarea sta ze o epocă memorabilă în tuală hunedoreană şi să-i
4 şi 5 octombrie, în sa 1848—1849, Iosif Vulcan, tutelor de către membrii istoria culturii noastre na ca printr-un simbol, prin- pregătim sărbătorirea cu
loanele Casinei din Deva conducătorul revistei „Fa constituantei, în aclama ţionale. Azi naţiunea noas tr-o placă, printr-o inscrip venită.
s-au desfăşurat lucrările a- milia51, Iosif Hodoş, A- ţiile entuziaste ale tuturor tră a scos la lumină un ţie măcar, clădirea în care Prof. DUMITRU SUSAN .