Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_132
P. 2
%
f A6 f NR. 132 • SIMBATÂ, *
N A P O L i B O N B O N A P A B T B
G A L E
Din „Manualul comandantului" (HI)
REFLECŢIA ZILEI
MEDITAT» • Ce înseamnă puterea tre care unul să fie fiul • A da îndeajuns în
„A c e la care este virtuos este îh feteptj aodta imaginaţiei? iată nişte oa cdteiăft. seamnă a onorai a da
Dacă fn preocupări meni, marinari englezi ce • Cternl nu reuşeşte te mult înseamnă a corupe.
care este în fd ep t este bun; ş| a cela ca re este le sale spirituale, ome pe S t, fâeua, care au m& vfcaţjA ctedi • . Severitatea previne
bun, este fericit". nirea ar consacra pen cunoşteau deloc, care nu mă caracterul pe care i l-a', dat lîtai multe greşeli decîţ re
natura sau eretadu-şi unul
B O E Ftţtf tru lectură, meditaţie, văzuseră niciodată ţ auzise prin educaţie şi ştiind să* primi.
spectaeeie, concerte şi ră doar vorbindu-se despre • Prefecţilor s îm i trimi
muzee, timpul pierdut cu mine. Şi, cu toate acestea, şi-l modifice în funcţie de teţi doar note nesemnifica
competiţiile sportive, a- m au simt, ce au ar face obstacolele pe care le în- tive despre funcţionarii
UMOR LA GARA tunei ea ar înainta cu ei pentru mine ? Aceeaşi tBaeşte te cale. din departamentul vostru.
certitudine spre împli ciudăţenie se repetă eu fie » Cuceritorii trebuie să Ceea ce vreau să ştiu e
— Daţi-mi, vă rog, ta» nirea multora din idea care generale,, ia toate ffc- cunoască mecanismul tu
EXAMEN LA FACULTATEA dacă se găseşte cineva za
DE DREPT bilet de trei* —• retur.. lurile sale de. viaţă. rile, în toate vremurile 1... turor religiilor şi să se re nu ocupă un loc pe mă
— In ce direcţie? Clasificarea oamenilor exprime- te limbajul tutu sura sa, cineva p© care l-aş
PROFESORUL: Spu- — încoace, fireşte,». nu mai trebuie făcută Iată fanatismul 1 Ba, ima ror. Bl trebuie să ştie să
ne-mi, domnule student, biologie- după vîrsta de ginaţia guvernează temeai fee musulmani -te -.Egipt,, ca-. putea îndruma înspre înal
ee este o înşelăciune ? PE STRADA ani -trăită, ci axiologic, * ' Geniul nu - se ' ■; moşte to|iei ta Franţa *• $1 teţrteg tele funcţii-de stat. Greul
STUDENTUL: O în după bogăţia de valori neşte : de cînd e temea prin aceasta — protectori. e să foloseşti oamenii în
şelăciune ar fi dacă m-aţi Un cetăţean îl întrebă însuşite în conduită. lume, nu au existat, din . «. Oamenii pot fe conduşi slujba care li se potriveşte
trînti la examen. pe un domn elegant cit cite ştiu, «NA poeţi mari, mai bine prin viciile lor cel mai bine şi -nu la în-
PROFESORUL : De un e ceasult JDouă", fi răs VICTOR ISAC de* matematicieni mari, decît prin virtuţi. tîmplare. Stateţi acolo toc
de şi pînă unde o aseme punde, şi îi arde două doi mari învingători sau • Nu faci bine decît ceea mai pentru a-mi semnala
nea definiţie? palme, Omul -ămîne în- doi monarhi de geniu din ce faci tu însuţi. nedreptăţile, schimbările
v STUDENTUL:. Aşa mărmurit: „Bine că nu carear trebui făcute tatr-o
serie la carte' A înşela ne t-am întrebat acum două direcţie sau alta. Nu uitaţi
cineva înseemnâ a profi ore !". deci să-mi furnizaţi un ra-
ta de neştiinţa aceluia part detaliat asupra carac
pentru a-i cauza o pa Culese şi pretucraie de terului şi posibilităţilor
gubă... . DAN VRANCEANU fiecărui funcţionar.
• Osi mal bun mijtec de
a-ţl ţine cuvinte! este să
nu p-1 dai Kkiodteă.
DiN „DICŢIONARUL DIAVOLULUI"
• Defeetel© inofensive nu
de Ambrose Bierce (1842-1914} trebuiesc alei reprimate,
0 Imaginăpe — un mare magazin cp fapte, ai d n î nici accentuate. . J
coproprietari stat poetul şi mincinosul, • Trebuie s i ierţi
0 Ipocrit — unul care manifestînd virtuţi ce nu le şi să nu răinll tetF-o atitu
respectă îşi asigură avantajul de a părea să fie ceea dine ostilă şi aeră. să recu
ce dispreţuieşte. noşti riăbi©iunîJe omeneşti
• Învăţat — ignorant, studios. şi să te supui lor mai cu-
• Libertate — una din avuţiile cele mai de preţ ale rînd decît să le combaţi.
imaginaţiei omeneşti. • Dispreţuiesc ingratitu
0 Longevitate — neobişnuită prelungire a fericii de dinea ca pe cel mai urît
moarte. defect..-ăi inirniv
• Mireasă — o femeie care are o frumoasă: perspec • Un comandant trebuie
tivă de fericire îndărătul ei; să se întrebe de mai multe
0 Momeală — un preparat care face cîrHgul undiţei ori pe ă : da©I armata
mai plăcut Cea mai bună speţă e frumuseţea. duşmană ar agafeen te fa
0 Prietenie — e navă destul de mare pentru a duce ţa mea, la dreapta, la sfân-
doi inşi pe vreme' frumoasă, dar numâi asul cfcd ga. ce aş face ? Şi dacă se
vremea e rea. simte tec urcat, |aşeamaă că-
0 Răspundere ■— o povară detaşabilă, uşor de mutat e rău plasat, eă au e în
pe umerii Iu» Dumnezeu, ăi Destinului, ai Şansei saa regulă, că trebuie să ia
ai vecinului. în zilele astrologiei se obişnuia a o des mteşrk .
cărca pe o stea. • te război, *® mare de
0 Telefon — o invenţie a diavolului care desfiin -t*,î iCClDfUT zastru indică . întotdeauna
ţează parte din avantajele de-a face pe o persoană un .m a»'vtee»afe. ..... .
dezagreabilă, să se ţină Ia distanţă.
Selecţie de Tmduowg de
L LEAHU LIZUCA POPE3CU
: Hemofilia, apărînd cam care-1 înconjura Alexandra
în proporţie de un cat la pe Rasputin o făcea pe a-
15 000 de oameni, este 6 INI TRON Şl IM vm m DE TOATA H U ceasta sâ-i treacă cu vede
boală transmisă ereditar de rea excesele alcaelice şi or
către persoanele de sex fe ticişm ca şi puternice note d^r acesta nu-i deranja în lovituri vor apare hematoa- toare copilul va surîde cu b ile sexuale, să venereze
minin, care nu fac boala specifice histeriei. Astfel măsura în care le favoriza rae, durerile îl vor chinte a stare evident mai bu obiectele pe. care acesta le
însă. descendenţilor de sex s-a ajuns la o întîmplare apropierea de stăptak Bar cumplit pe eopa Şi pe cei nă ; hipnotizator, şarla atingea sau — mai ales —
masculin. Suferinţa constă pur şi simplu senzaţională : „s&rcina" împărătesei teri-* din jarul J n A urmat a tan, vrăjitor, vizionar ? Nu. i ie dăruia. Feptru ţarul
într-o tulburare de coagu exaSperată de neputinţa gindu-se peste orice limite perioadă fericită pentru Nici o miB&rei te chiar aăul . Nicolae H Rasputin prezen
lare a sîngelui în lipsa fac ştiinţei medicale, ţarina a admise, regina mamă a ce toţi, ctad lucrurile păreau de graţie L950 ua vindecă ta interes mai ales ca pro
torului VIII numit şi glo- recurs la serviciile unui rut consultul unei somi să meargă normal, copilul tor şira găsit protecţie la tector «1 Iui Alexei
bulină antihembfilipă, par vraci din Lyon, Philippe tăţi medicale a vremii, pro să ia aparenţa unui sănă- curtea reginei itaiana a ©mnipetenţa tai Raspu
ticipant esenţial, la com Vachod, care —* după un fesorul Gtt, care exclude . tos, participant Ia Jocurile Glandei, chemat tot în tin a devenit evidentă In-
plicatul lanţ ăl coagulării „consult*, desigur, a con categoric safeteai totul ţt- celor de o vîrstă cu el. Dar disperare de eau*i — ta cepînd cu anul 1915, în
sîngelui („cascada coagulă statat că Alexandra este nînd de manifestările his- în anul 1912 afUndu-se în ajutorul unui copil cu sînge lipsa ţarului plecat pe front,
rii") ; sini implicate ta- e- însărcinată şi a asjţEUrat-o terice ale pacientei care, vacanţă la Bialoweza în albastru,, imposibil de a fi dar ea s-a manifestat şi de
senţă genele care — canti că va naşte un băiat. A- pur şi sb»pl%, ă simulat Polonia, protejat de virtua ajutat de medicina oficia dincolo -de mormînt, ţari
tativ şi calitativ— diri ceastă „asistenţă" nu era totul! Medicul curţii, Fi- le traumatisme după ce în lă ! De fapt ţarul şi ţarina na susţinînd numirea a doi
jează sinteza acestui factor dezinteresată se înţelege, scher. care a întocmit un timpul unei căderi ante îl cunoscuseră pe Rasputin miniştri „recomandaţi" an
Sîngerarca bolnavului la vraciul pretinde să i se raport extins privind boala rioare făcuse un hematom tacă te 1905, ta l96T Raspu terior de către călugăr. (Re-
rea mai mică lovitură, blo dea titlul de doctor ia me psihică a ţarinei, a fost ur-, la im genunchi, aproape tin a reuşit să-l oprească amîntîfe, Rasputin — du-
e informe: ează. con-
carea articulaţiilor prin re dicină 1 Nimic mai normal, gent expulzat din ţară- invaiidant, neputind parti- o hem«ragie copilului, ceea pă cum ne
vărsare cţe sînge stat ex ţarul îi cere acest lucru pre ce at* reuşiseră medicii In. tele Purişfeevici — a mu
presia modului în care boa mierului francez Wâldeck- fluenţa şl puterea Iui Ras* rit împuşcat după ce can
la îl terorizează pe bolnav Rousseau, este refuzat, se • BOALA PUTERH puţin asupra cuplului impe tităţile enorme de otravă
şi pe cei din jur. . consideră gestul ca un a- • PUTEREA Şr^ BOALA rial creşte treptat, atinge pe care i le puseseră com
Dramă ţareviciului Ale front adus de republicani cete imprevizibile, el ma plotiştii ta hrană s-au do
sei, suferind de hemofilîe, monarhiei, aproape că s-ar • PUTEREA BOUI nevrează din umbră toate vedit inofensive).
a precedat pe cea a masa fi dovedit potrivită destră mişcările personajelor din Au fost — boala ţarevl-
crării familiei imperiale ru- . marea alianţei între Rusia suită, -fnş^tote telelei fa cîului si Rasputin — ta
seşti- Căsătorindu-se în a- şi Franţa I Nici în Rusia nu Foarte greu a reuşit ţa eipa-eu tată! la vte&toare milia domhîtăate ta diver vm m fel la originea Re
nul 1894 cu viitorul ţar rina să «enunţe la Philippe, de zimbri sau cu surorile sele călătorii. voluţiei din 1917 ? Cu cei*
Nicofae 11 Uotnanov şi s-a arătat nici o instituţie să accepte că acesta ar fi la călărie, copilul lunecă titudine se. poate spune
luînd numele de Alexandra, în” drept doritoare să emi fast un' şarlatan şi nu un în momentul în care sare Considerat de ţarină ea c i au jnfeuentot ştarea de
nepoata reginei Victoria a tă o diplomă fără acope „om superiori* cum l l cre în barcă şi urmează o nouă un trimis ai'iui Dumnezeu. spirit a poporului rus, dar
Angliei, . Alix, a transmis- rire. Ministrul de război dea. accidentare torturantă pen Rasputin era venerat ex evenimentele s-au derulat
familiei ţar ilor ruşi defectul, Kuropatkin 1-ă - numit pe în fine, anul 1904 avea tru toţi, dar pentru mamă trem de către unde femei îter-un plan mai larg te
genetic vinovat de produ Philippe — cu de la sine să aducă bucuria naşterii în primul rînd ; aceasta nu eminamente deaşeMibrate spiritul unor determinisme
cerea hemoffliei. Aducînd putere „medic militar*4. Dar linui băiat, Alexei, dar de mai rezistă şi recurge de din cauza tastihctteui sexual ţmlnd de condiţiile comple
— ţarina — p.e lume patru n-a fost de ajuns atîta, ţa foarte scurtă durată : la finitiv la serviciile dispu hipertrofiat, debordate (ero xe Istorice- Recunoaştem ca
tomanie mistică pur şi sim
fete (Tatiana. Maşfca,.Anas rina l-a şi aşezat într-un nici şase săptămîni noul tatului personaj Rasputin, plu, prezentă în manifestă •xtrem io realistă afirma
tasia., Olga), familia, ca şi post la spitalul militar din născut va face o hemora necîoplitul ^călugăr, brutal, ţia ambasadorului Franţei
supuşii, aşteptau cu dispe Ţarskoe Selo, ca medic ve- gie ombilicală cu durata de crud, cinic, egoist, vulgar rile unor secte) î tetele a* din acea vreme la Retro
rare naşterea unui moşte nerolog al armatei ruse şi trei zile j consecinţa mer pentru lumea largă, dar cu rau atrase spre te din cau grad. membru al Acade
nitor a) tronului. Dorinţa „ginecolog" al... împărăte sului „ta patru labe" va fi aură de sfînt la curtea im za unui exces de senzuali miei Franceze: „ca repu
extremă de a avea un L>ă- sei. Faima „specialistului" apariţia pe coate şi genun perială. tate, te fine o categorie fă blican convins, încerc un
rat. în condiţiile existenţei venit din Lyon ţinea şi de chi a unor băşici albastre. Sosit la curte Rasputin ceau Jocul bărimţlor lor, sentiment de milă faţă de
urfni teren predispus struc priceperea sa în ale spiritis Ba trei ani şi Jumătate, du garaatează că ţareviciul a îndeplinind misiunea de a această monarhie condusă
tural sub aspect psihic, a mului. Pentru toţi cei de la pă o cădere, va face un depăşit toate momentele ajunge în graţiile curţii de e trinitate — prostia
făcut să se valideze _ta curte, cu excepţia familiei hematote (colecţie de sta- grele şi că totul va mer prin intermediul lui Raspu ţarului. Inteligenţa ţarinei,
comportarea ţarinei o în imperiale, era clar că au Je) la frunte- Şi aşa mai ge bine în continuare şi — tin. viclenia M t o d i ş " .
clinaţie marcată spre mis- de-a face cu un şarlatan, departe, la cele mai mici eulmea ! — ta ziua temă Admiraţia absurdă eu Dr. CCtNEL STOtCA
