Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_134
P. 1
t i B E R T A T \E.a n- !b E C R A T I E , A D E V Ă R !
ÎTUL LIBER
ANUL II, nr. 134 MIERCURI, 13 IUNIE 1990 4 pagini - 1 leu
Starea zootehniei
la A.E.I. Birtin
Imaginea jalnică ce-o Directorul unităţii, dl
oferă, la această oră A- Traian Miha, contabilul
sociaţia economică inter- şef, d-na Veronica Lazăr,
cooperatistă Birtin atestă liderul . sindicatului, dl.
faptul că aici totul este V'iorel Tambor, alţi sala
pornit spre distrugere., O riaţi recunoşteau că pro
asemenea impresie este gramul din zootehnie este
izbitoare pentru oricine se la discreţia ţiganilor, care
apropie sau intră în acest vin şi pleacă atunci , cînd
complex. vor. .Dacă n-au chef, ei
Dezordinea şi totala ne. nU mulg vacile, unele
păsare faţă de soarta ba dînd deja semne de în
zei furajere, menţinerea ţărcare. Nici vorbă să se
adăposturilor ’ intr-o mize ţină corect evidenţele pri
rie crasă — cu instalaţii mare, ,şă se urmărească
defecte şi gunoi neevacuat producţia de lapte, care
de luni de zile — , noroiul ia şi alte căi de valorifi
pînă la genunchi din pa care decît cele legale.
docurile unde animalele Fluctuaţia incredibil de
sînt Închise de-a valma, m are,, a îngrijitorilor şi
viţeii mici împreună cu neaeoperirea integrală a
vacile cu lapte, pericolul loturilor de anim ale cu
im inent al izbucnirii unei oameni constituie grave
epidenţii 'cu consecinţe im neajunsuri, cu , care se
previzibile pentru locui confruntă unitatea. Multe
torii şi animalele din zonă animale, au pierit, zile în
ce poate fi cauzată de ă- şir nefiind adăpate şi hră
runcarea în canale şi gropi nite. Este limpede pentru
a animalelor moarte din oricine că prin amatorism După campania electorală. Foto: NICOLAE GHEORGH1U
complex (de la care nu se nu se poate face zooteh
recuperează nici pieile — nie.
n.n.). constituie cîtcva din Recunoscînd că vina to
marile semne de întreba tală pentru starea de lu Cine controlează Dolarii, spinzul şi rostopasca!
re ce privesc soarta zoo cruri deplorabilă din com
tehniei în unitatea am in plex revine oamenilor de
tită. Cum s-a ajuns la o aici, participanţii la dialog controlorii ? , M.am gind.it mult la ti ani de zile şi nu. mai cad
asemenea situaţie alarm an afirm au că i-a impresio tlul acestui scurt reportaj, odată în... prăpastia aia pe
tă şi ce se poate face pen nat situaţia deosebită în. pe care l-am documentat care le-o preziceam noi. ca
tru ieşirea hi linia de plu tîlnită la alte complexe Autogara Hunedoara, oră anişori, bos'umflat, îşi ia — sper că aţi ghicit — Ia nişte profeţi.
tire 7 similare din judeţ pe caro de vîrf, lume multă,, călă mămica Ja ro st: „M-ai a- întreprinderea „Piafar" fi Dar, să vă dau şi alte
Pornind de la adevăru le-au vizitat, unde dom niş tir. De la început -■<!**- am&nunU1. «despre „ELQR
rile validate de viaţă, po nesc ordinea şi discipli torii vor să intre toţi deo şezat lîngă geamul ăsta rose să vă informez, dragi pe dare ni le-a furnizat
dată pe uşa
autobuzului
văd nimic
murdal şi nu
trivit cărora „omul sfin na, fâcînd reffrrire directă ce ne va transporta la afală". „Nu-i m urdar ma cititori, că este -ultima da -.domnd; iriginer Ijucian Da
ţeşte locul" şi „ochiţii stă* in special la A.E.T. Bă- tă cînd putem transcrie. în rie, directorul unităţii:
-pinului.-.îngraşă vita”, am răşti. Deva. (Nc)firesc vorbe mai mă, nu-i murdar, îi din felul arătat mai sus, nu ..Numele societăţii este-
placaj", îl linişteşte tînăra
căutat răspuns la între Prezent la discuţie. dl. aspre îşi fac loc în aceas mămică. mele vestitei unităţi eco compus din „EI,” (de Ia fir.
bările puse. Conducerea tă mică busculadă, unii nomice din Oră-ştie. Mă . m a • americană* „ELAN”)
complexului şi * salariaţii ec. Partenie Obrejan, di îşi caută sacoşele, unii co Intr-un târziu apare o veţi întreba — fără îndo şi .OR" (de- la Orâştia
rector adjunct al Sucur
adunaţi la dialog, cum de salei Judeţene a Băncii piii scăpaţi temporar de fetişcană cu ecuson de con- ială, alarm aţi — de ce ? noastră). Sediul societăţii
puţine ori au făcut-o pînă pentru Agricultură şi In sub observaţie. în scurt troloi prins pe reverul Iată, răspunsul : inc», a fost stabilit, prin statut,
acum, recunoaştoau că sti dustrie Alimentară, apre tim p se reintră în normal, hainei, cere biletele la con pind cu data de G iunie în Orăştie, sr. Plantelor,
lul de muncă dictatorial sînt găsite şi sacosele, sînt. trol, unii au unii nu, cei 1990 s-a constituit Socie tir. 50. Obiectul activităţii:
şt relaţiile de insubor cia că: „aşa complexul nu găsiţi şi copiii numai nas ce mi au plătesc pe loc tatea comercială şi de pro producerea şi comerciali-
mai poate
supravieţui".
donare, ceea ce înseamnă De comun acord s-au cău turii de la liaine nu, nu se dar bilet nu primesc DE ducţie româno-americană lizarca de arome” alim enta
totală indisciplină, sînt găsesc nici în .m ercerii, LOC şi pentru a fi toată „EROII" ! re, uleiuri Volatile şi pro
principalele cauze ce au tat soluţii şi răspunsuri nu-i nimic le vom purta lumea m ulţum ită li se în- Am citit Ordinul nr. duse chimice. M ateriile
pentru ieşirea din impas.
determ inat ducerea com şi aşa că doar e vară... nu ? casează 5 lei în loc de ODO'TOOO semnat de Mi prime vor fi, între altele:
plexului în pragul fali Pe lîngă o conlucrare în sfîrşit autobuzul „o- nistrul industriei chimice Cetinile (de brad, molid,
mentului, imposibilitatea şi înţelegere mai bună în bosit” şi la propriu şi la G,50 ,cît costă biletul pî şi petrochimice, am răsfoit pin), eoriandrul, m ărarul,
de a plăti pe cîte una- tre salariaţi, de la director figurat porneşte alene spre nă la Deva. Controloarca —• cu emoţie, aş putea chimionul, fenicolul, feli
două luni salariile anga la ultimul îngrijitor, s-a capitala de judeţ. înghesu zîmbeşte complice şi trece spune — .Statutul" acestei na ş.a.“.
jaţilor. Pentru orice gos convenit să se dimensio ială har Domnului, par - ai departe. Ar fi fost de societăţi şi alte regula Deşi îu enum erarea plan
podar şi crescător de ani neze efectivul (în prezent reţinut num ărul de circu mente, acte cte. Concluzia telor n-a intrat, cum se ve
male este inexplicabil cura , aproape 930 animale — fum de ia extrem a stingă laţie al autobuzului dar pe care am desprins-o : de, nici spinzul, nici ros.
de la peste 300 vaci se • n.n.) la posibilităţile de la extrem a dreaptă, autobu drumul către economia topasca — . pentru frumu
obţin, în medie, abia 200 asigurare a furajelor, dat zul răspunde tuturor pre cum nu atn memoria cifre de piaţă şi privatizare, eă. seţea ideii că din o serie
1 lapte m arfă pe zi. Ba, fiind faptul' că o parte ferinţelor, se poate sta în- lor şi nu vreau să fac* tve atragerea capitalului de ierburi se pot scoate
mai mult, în luna mai aii din terenuri au fost re- tr-un picior, pe două pi ,-,rău“ nimănui nu am fă* străin în România a înce dolari (care sînt tot... ver
fost zile cînd producţia a cioare, pe un scaun, pe un cul-o! Sînt un om de bi pui şi este ireversibil. Ni zi !) — lăsăm, totuşi, ros*
oscilat de la 11 1 la 40— NICOLAE T1RCOB meni şi nimic nu va mai topasca şi spinzul — care
50 1, o zi fiind chiar fără schelet de scaun. în dreap ne... nu-i aşa ? Totuşi îmi putea întoarce poporul ro sună atît de frumos ! — să
nici un litru de lapte (? !). (Continuare în pag- a 2-a) ta mea un voinic de cîţiva permit să în tre b : cine mân de pe această cale. fie prezente măcar în ti
controlează . controlorii ? din această direcţie, pe tlul reportajului.
care „prăpădiţii" de capi-
La cererea cititorilor revenim cu întrebarea: IOAN GRUM talişti merg şi merg de MARIN NEGOIŢA
vom călători omeneşte în autobuze ? Deşi nesigur şi agitat, în vedere că ..Munca este
timpul dintre ere ni se U n t i m p m ă r e ţ legea lumii moderne",
Primim zilnic telefoane mai este o problemă, de dreptate. Organele de spe înfăţişează m ăreţ şi plin cum ne spune marele E-
şi scrisori care ne sesizea bun simţ, de respect reci- cialitate se vor ocupa de de posibilităţi. In aceas re şi tradiţie spre ştiin minescu, iar „Viaţa fără
ză modul încă defectuos proc. Ca femeie nu aştept soluţionarea problemelor tă epocă a diversităţii şi ţă. în care succesul este muncă nu-şi are rostul",
în care se desfăşoară să mi se ofere un loc, pe care le-aţi sesizat. descentralizării, avem ne necondiţionat legat de cum ne-a demonstrat
transportul în comun In nici, „vă rog să poftiţi", Domnului Marieş Enoc, voie, mai m ult ca ort- informatică, ne solicită marele Eneseti,
terurban, mai ales pe ru dar nici bruscările, jigni din Nandru, care semnea- eîn'd, de luciditate pen contribuţia, perseverenţa Trecând peste durerile
ta Deva—Hunedoara şi re rile etc., nu. sînt pentru ză, „în. numele unui grup tru a discerne şi ascul şi unirea eforturilor fie momentului, să nu uităm
tur. noi, oameni liberi, civili de părinţi", ea şi celor ta de adevăr, astfel în- căruia în gîndire şi ac că dintre toate cîte exis
Ne scrie doamna Mirela zaţi". lalţi cititori care ne-au eît să ne putem recîştiga ţiune, pentru a descoperi tă, timpul este cel mai
Marin, din Hunedoara, Am fost pe urmele scri scris în ultima vreme de încrederea în propriile şi valorifica resursele bun interpret at orică
strada Buituri, nr. 45: „La sorii dumneavoastră. In spre neregulile existente forţe şi în valorile so care să ne scape de să rei legi îndoielnice, că
orele de vîrf, în autogara privinţa transportului în în transportul în comun, cietăţii noi pe care o fău el coace cireşele si este
dia Hunedoara este un a- comun vă vom spune cum răspund domnii; rim cu răbdare, nu după răcie, oamenii fiind pu măSura tuturor lucruri
devărat calvar. Urcarea stau lucrurile în încheiere. Inginer Nieolae Marin, modele dogmatice, ci du ternici prin puterea glo lor. Doamne, ce vremuri
în autobuze devine o luptă. Aşteptăm veşti de la dum ş e f .u 1 compartimentului pă posibilităţile şi do dului şi dimensiunea fap măreţe ne este dat să
Cine pe cine. Oare de ce? neavoastră. Bune am vroa rinţele noastre de mai telor. trăim !
— ne întrebăm noi, oa să fie... GH. I, NEGREA bine şi prosperitate. Călăuziţi de geniul b i
meni buni Avem loc eu Domnule sing. AL Cu- Trecerea de la stagii a- nelui; să avem permanent NICOLAE TiRCOS
toţii. Rîtid pe rînd. Dar dcevati, aveţi perfectă (Continuare în pag. a 3-a}