Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_136
P. 2
PAG t CUVINTUL LIBER
Cum „merge* proiteţ» de Hqite?
Este un adevăr lelor ş i fie .(ftţgaiB pus* fia naliză a cauzelor ce gene- aflate în construcţie ?
testabil că s-a hufcnmâtă- valoare, avîod In vedere rează asemenea situaţii. Un
ţit substanţial aprovizio că s-au adus serioase co fapt este îrtsă cert: cu ate
narea cu lapte, deşi loc recturi în privinţa asigu- scmcnca rezultate nu se Dacă stai de vorbă cu orele cînd consumul este capacitate. Şi trebuie să o
pentru mai bine există, rării nutreţurilor concen poate concepe o preocupa cineva care .locuieşte în- redus şi distribuită apa spunem, va fi foarte greu
dacă ne gindim şi la ne trate. re eît de cît satisfăcătoare tr-unul dintre apartamen în reţea cînd consumul de obţinut aceste ampla
cesitatea diversificării -sor La polul opus, potrivit pentru a rentabiliza zoo tele din orice localitate a este mare, la Petrfla» l i - samente, fiindcă terenul
timentelor de produse lac datelor furnizate de la tehnia, cu toate că preţu Văii Jiului şi în mod deo vezerti, Iscroni şi Vulcan. este proprietatea unor ce
tate. împlinirea acestui de compartimentul de profil rile acordate pe unitatea sebit, din marile oraşe. Pe Cum se desfăşoară lucră tăţeni.
ziderat este nemijlocit din cadrul Direcţiei Agri de produs s-au majorat troşani, Vulcan sau Lu- rile de construcţie a re — Cam aceleaşi greu
condiţionată de aportul cole Judeţene, se situează substanţial. Semne mari peni, este imposibil să nu zervoarelor de apă pota tăţi le tatîmpinăm şi la
crescătorilor de vaci cu numeroase cooperative a- de întrebare în legătură se plîngă de lipsa apei bilă, declanşate de mai Vulcan, unde se constru
lapte. Cum cooperativele gricote în care animalele cu eficienţa se ridică, de potabile. Neaprobîndu-se multă vreme? ieşte cel mai mare rezer-
agricole din judeţ au o de abia îşi mâi trag su asemenea, în cazul tutu investiţiile necesare, nu L a Petrila, unde se a- vor'de 5 000 mc ne de
pondere însemnată în a- fletul, dar de unde. sâ mai ror cooperativelor agricole s-au realizat lucrările pre fiă în construcţie un re clară dl. Mihail Radu, in-'
provizionare, să vedem ca- de* şi producţie de lap unde nivelul producţiei de văzute de mai m ulţi. ani zervor- cu ,o capacitate de gîner şef al Antreprizei
re este sitaâţia producţiei te ? în coada clasamentu lapte ce se vinde zilnic în vederea capturii apelor 2 500 mc, -lucrurile stau de Construcţii Petroşani.
în aceste unităţi. lui, cu o producţie incre este menţinut sub 5—6 1 de munte şi construirea cel mai bine. Aici, mon Beneficiarul trebuie să 3-
Un fapt îmbucurător dibil de mică, se „scaldă" pe cap de vacă. Acum, unor magistrale corespun tarea structurii rezervoru sigure devierea unui gard
este că la cooperativele a- cooperativele agricole din cînd resursele furajere per zătoare, alimentarea cu lui s-a făcut încă din a- din beton, a conductei cu
gricole din Băla ta, Sime- Peştişu Mic, Rîu de Mori, mit o hrănire abundentă a apă potabilă a ibcui»ţe1{te nul trecut, ţar In acest an diametrul de 400 milime
ria, Geimar şi Aurel Vlai- Ilia, Sălaşu de Sus, Clo- efectivului de vaci cu lap este cu totul necorespun s-a efectuat, de către o e- tri de la un alt rezervor
cu, cantitatea medie zil poţiva, Gurasada şl Nă- te, este momentul să se zătoare, oamenii fiind ne chipă specializată a Antre existent, precum şi o li
nică ce se livrează se si dăştia de Sus, unităţile voiţi să siringă, cum pot, prizei de Construcţii Pe nie electrică. împreună
tuează între 5—8,5 1 lap respective neFeuşind încă asigure creşterea produc apă în căzi, ligheane sau troşani, post-comprimarea cu primăria şi beneficiarul
te pe cap de vacă furaja să salte peste bariera pro ţiei acestora la adevăratul găleţi. rezervorului, operaţie du s-a stabilit ca după 15 iu
tă. Cerinţele rentabilizării ducţiei de 1 litru lapte pe potenţial biologie al ani Pină la punerea în var pă care se vor intensifica nie să se poată începe eu
activităţii din zootehnie zi şi yacă furajată. Nu malelor. loare a noi surse de apă, lucrările de finisare ex forţe sporite această im
necesită Insă strădanii pen ne propunem şă intrăm în cum slut cele de la Voe- terioară, de impermeabiliza- portantă lucrare de îmbu
tru ca potenţialul anima detalii şi să facem o a- NICOtAE TIRCOB vodu şi Polafâşte, s-a der; re interioară, izolaţii Spe nătăţire â alimentării eu
cis ca în prima etapă să ciale şi la casa vanelor. apă potabilă şi a lacuito-
se dubleze capacitatea ţa La Livezeni, rezervorul rilor din Vulcan,
aducţiunea de apă potabi de 500 mc precum şi re Conducerea I.G.C.L. Pe
Zilnic, numeroşi loeiiluici in lă, de. la Valea de Peşti ţeaua de distribuire a a- tive nu trebuie să uite
troşani, primăriile respec
pei potabile sînt termina
la Petroşani, cu o conduc
clubul sindli aţelor (îurabarza tă de 800 milimetri, pre te. Din păcate, beneficia că de mult ar fi trebuit
terminate aceste rezervoa
cum şi dublarea capacită
rul, I.G.C.L. Petroşani, «u
ţii staţiei de filtrare a a- a predat nici acum, după re l Eliberarea urgentă ■ a
Ca un lucru îmbucură re număr de ani de acti Miniere Barza va găsi po pei la barajul de la Valea multe insistenţe, ampla amplasamentelor la Is-
croni şi Vulcan, precum
samentul drumului de ac
tor, trebuie menţionat că vitate în ţa ţe le său, for sibilităţile necesare şi in de Peşti. Pentru ameliora ces şi nici cel pentru dru şi grăbirea luererftor la
rea condiţiilor de alimen
perioada de după Re maţia de dansuri populare, clusiv fonduri băneşti pen toate punctele de lucru sînt
voluţia din Decembrie, un grupul voeal-jnstru mental tru meşterea numărului tare eu apă potabilă se - mul de acces spre alt re imperios necesare!
zervor din zonă, de la Is-
n »d i- număr de locuitori de muzică uşoară. Au avut de volume în biblioteca mai aplică o soluţie: con croni, unde este prevăzut
rezervoare
struirea «nor
din G u r a b a r z a au loc atractive videoteci şi minerilor din localitate. de acumulare a apei în un alt rezervor de aceeaşi $A«N CER8U
trecut pragul clubului sin- videodiscoteci, proiecţii de Conducerea «tubului de
dic^dw . O dovâdâ că alei filme artistice de patru pune Certuri stăruitoare
activitatea culturală des ori pe săptăiBină, jocuri pentru buna gospodărire a
făşurată răspunde prefe de club. Cu o activitate instituţiei ale cărei fon-
rinţelor kw spirituale, to bună să însene cercul de ^ ridleă la pes
tul pe fundalul opui ca croitorie reuneşte un te 4 milioane lei. Aţfre-
dru ambiental stimulator însemnat număr de fentei seari* ta aeriaşi timp, şi „Am un aparat de ra lichidez pe loc. Vă rog -.să-l dau «te capăt, am sţş-
pe care îl oferă instituţia, La rîndtd său, ' doamna o călduroasă chemare în- dio „Sote 5G0", care dm foarte mult interveniţi teptat să vină cel care
atîi în spaţiul propriu-zis Roxalia M art» ho spunea trepriîaderU CîseBiatogra- luna noiembrie I9p| stă şi . dumneavoastră şi, dacă se ba adus, să i-1 restitui,
peairu a-i duce J»
altă
afectat clubului, cît şt in că aproximativ 4ă de eiti- fîee Judeţene pentru ca aşteaptă să fte depanat ia poate, controlaţi tăie apa
cel al bibliotecii. tori intră zilnic fn bjSHo- angajath Săi să- gospodă atelierul reparaţii radă» rate aşteaptă de luni de porte» vmde, poate, există
In toată această peri tecă pentru B solicita cărţi rească eu grijă sala «tare din Orăştie. Am trimis «te zile nereparate, deoarece pientee «te schimb necesa
oadă, după cum ne-a măr sau a consulta colecţii de a clubul»! atunci eînd şSnt nenumărate ort un vecin aceşti domni toată ziua re. Dar n-a «nai trecut pe
turisit domnul Ion Cio ziare, albume de artă ete. programate spectacole de să vadă daeă-1 reparat şi stau «te poveşti, lucrează la noi. In schimb, a venit
can. directorul clubului, Există şi greutăţi ta pri film. Nu ne pante fi in lucrătorii de acolo îi tot numai cînd vor. Aşa nu un alt cetăţean, vecin cu
proprietmvrf aparatului, să
aici au continuat repetiţii* menirea fondului de car diferentă «ţitudinea unor spun şă vină mîine, şă Vi se poate 1“ — şoblluţa în întrebe dacă-i reparat.
scrisoarea trimisă
redac
le formaţiilor artistice — Ş te. întrucît In acest tri spectatori ‘.certaţi cu bu nă săptămâna viitoare
un taraf din rindul căruia ’ mestru nu au mai fost a- nul simţ, care distrug mo ş.a,m.d. Nu mă duc per ţiei, domnul ten Enacfae, I-am explicat situaţia, dar
fac parte interpreţi valo loeate fonduri pentru cum bilierul. Vor avea nevoie sonal să-l întreb pe dl. din satul Sereca, nr. 37, n-a vrut să ia raţtiaui. In
roşi, între «are taragotiş- părarea de cărţi noi. Ne de el In bună stere şi ge Udtlă (şeful de unitate — comuna Beriu. schimb m şeris te ziar.
tţl Pera Bulz, Aurel Stin exprimăm convingerea că neraţiile viitoare 1 n.n,), deoarece mă scoate La o scrisoare aşa ve Să fim înţeleşi. N-avem
nici un interes să purtăm
gă ş.a., fanfara ou un na sindicatul întreprinderii m inei kmm din balamale şl cred că U hementă nu se putea răs oamenii pe drumuri, Din
punde declţ în deplină cu
noştinţă de cauză. Aşa că aceasta muncă îmi «işfig
ÎNŢELEPCIUNEA PARULUI CĂRUNT ne-am deplasat la atelie existenţa «ie 27 de ani.
rul de reparaţii radio din Par avem mari greutăţi cu
Donatul Roman La- jat a. livadă frumoasă. Orăştie, ştr. Repuhlicii nr, piesele de schimb.
zăr, dirigintele poştei din O să-mi cumpăr o vacă, 28. Iată ce am aflat. ' — Este clar, neavînd
Răişk. se pregăteşte să voi ţine porci, păsări. în piese de schimb, nu puteţi,
) ittsa la pensie, după 42 plus, îmi rămîne citirea face reparaţii, nu vă cîş-
de am de manea din ca- presei, pasiune de o La atelierul depanâr! tigaţi salariul...
; re M în Sectorul de poş viată, . radio Orăştie — Aşa este. Dar avem
ta şî^ telecomunicaţii. Şi-a — Ce sfaturi le-aţi da probleme şi cu cele repa
început activitatea la a- tinerilor ? rate...
’ Meiul din Brad, iar de — Să pună serios U- — Intr-adevăr, aparatul — Ce M de ţn-ableme ?
32- de ani este diriginte mărul la ‘ catul ţării, şi „Solo 500" este la noi din — Noi Ie reparăm, dar
Ict; Bălţa. N-a. fast mem- să-l ducă mai repede îna noiembrie anul trecut — clienţii nu vin să le mai
■ bru de partid şi recu inte pe calea attevămlşu,, recunoştea Aurel UdHă, ridice. Iată, avem aici 10
noaşte: că. a: avut neca dreptăţii şi demnităţii. şeful unităţii. Mi-a fost aparate la stare de func
zuri din cauza asta, dar adus aici de o cunoştinţă ţionare, care-şi aşteaptă
şi-a făcut datoria în Astăzi,, cînd România pă de a mea (nu de proprie {weprietarii cte eîţiva ani.
şi
şeşte; spre civilizaţie
De pildă, acest „Pacific",
mod exemplar şi le-a e- tar), eare m-a rugat să !n-
? vital libertate, a sta de a par eere să-l repar. La con- adus de Simion Ctovaei,
te — cum mai fac twtfif
— Deci, vine bineme — este o. faptă gravă* . trolul făcut la primire, am ato. Pricazulul nr. 4â, stă
ritata odihnă, O variante proprie la btftwrthro. constatat că are un eîreuit la noi, reparat, din ÎO fe
— Odihnă şi nu prea. vecină cm laşitatea. (Tr* integrat defect (TBA 570), bruarie IMS.' Sau, ^sete-
Am pământ, am' amena BondocR fete* NtCOlAI GHSQtQHtU care trebuie înlocuit. De temii „Vega 3â“, adus de
asemenea, am constatat nu* Nicolae Lupuţ, din blocul
meroase alte defeeţiuni fă Viitorul, o i aşteaptă stă-
cute de amatori, mai mult pînul din 9 noiembrie
POU|(A NE in f o r m e a z ă trezit ca a halbă de bere sau mai puţin pricepuţi, im ...
în «aş, trimisă cu toată «are şi-au .jiăgat mina" La ce concluzii am ajuns
Gabriet), obişnuia să-l
Scenă demnă de o sec tachineze pe Niţu Teo „am abilitatea" da Canto- de- In aparat. I-am spus celui In im n» documentării, por
nită de kt scriseţarea <x>-
rom Robert, Acesta
venţă dintr-un film de dor, care nu avuta,. arpa- toc agreata........ care l-a adus e i nu avem responden tuiul nostru «Sn
groază, Pe str, Dr. P. menta, dar avea la el părţltttiCaşRumv Trtefe sSrtt CJF.R.. SraA, piesete de schimb necesa Beriu f Dacă se deplasa
Grava, in faţa Alimenta cuţit, B-a scos şi in faţa au ridiopi a masă să q de pe mante ere en re reparaţiei şl că, ori p e r ş o n a l la atelierul
rea Tur. I, într una dfti a numeroşi trecători i-a pere trm i& i'.s ite 'm m cum, costul depanării se - fepmteBi nu prin : inter
dupâ-amlezile , trecute, aplicat acestuia trei lo folosească îmtpa bătaia acum a test btemăm» 'ridteă la. aproape valoa puşi, putea afla adevărul
Niţu Teodor, în vîrstă de vituri.. Victima eu vorba, la care s-ar fi angajat şi mat în păşune pentru rea aparatului nou. I-am despre starea radioului
29 ani, cu domiciliul; sta bătăuşul cu ett|iit«T. Doc alţi comeseni, reuşind vitele unor cetăţeni ti» precizat că nu am cum domniei sale şi nu-şi fă
bil In Călan, de profesie torii au constatat că e să facă cioburi mat mul localitate, răsmmud co să-l repar dar, la insis cea nervi în plus. Există
fără, îşi petrecea veacul mult mai periculos, cuţitul. te halbe de bere. Cel se patete da, la tatrebar tenţele «Knsului, am accep tatii' o lipsă cronică de
mai mult prin Deva (Un BĂTĂUŞI doi Caşîarovi mat au şi re8 din titta «tea aee> tat sâ reţin aparatul, în ptese de adtaimb, proble
de a mai dat două lovi LA DRUMUL MASE alte bătăi la activi termi la că locul respectiv nu ‘ perspectiva procurării pie mă care, să sperăm, va fi
turi -r la Secţia de mo „Bruneţii“ Caşiarev nate & favoarea Iar, pate» fi numit nici parei, selor de schimb necesare. rezolvată în condiţiile tre
bilă şi la e useătorie de Trafin şi Castarov- Rcfeert două dintre: victime însu- nici păşune. Cu toate demersurile noas cerii la economia de pia
rufe — de unde, se în împreună eu tinărul Do mînd cîteva zeci de Bacă terenul ea pri tre (chiar la fabrica con ţă. Există însă şl cetăţeni
ţelege, n-a plecat eu mi rin Hărădău stăteau , fe zRe de spitalizare* iar cina ar avea destinaţia structoare), nu am reuşit
din
na goală), s-a întilnit cu o masă, pe terasa bufa- ■ Trofin a comis şi tm grav de parc, eu siguranţlt să ne prsKurăm piese de eare încurcă pe cri «ser
sfera prestărilor «le
un cunoscut de-al său. tulul dm comună Şoirmtş. accident de circulaţie. că ar fi mai bine iar schimb. vicii, cu obiectele pc care
Şi de această dată, „dis La o altă masă eră şi Acum s-au adunat prea grtjît, ar fi plantat ca — S » revenim Ia acest „uită* sâ te mai ridice de
cuţia" eu acesta a dege-\ Morariu Clement, care, multe. Se încheie soco flori şi pomi ornamen- aparat. Ce aveţi de gfnd la reparat.
n eraL:„Cunoştmţa“ jM ieu , fără să ştie de ce. Sat telile 1 ... . . tatt, să faceri cu el?
— Vazînd că n-am cum MIRCEA LEPADATU