Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_137
P. 1

Cum  ajunge  pîinea

                                                                                                                    Adio  „Golania                  ii
           la  oameni  sîmbăta?                                                                                                 99

                                                                                                                 BUCUREŞTI.  (Prin  te­ minerilor  şi  muncitotrilor,
         Ia ia  o  întrebare   care   rii  cu  tot  felul  de  ma­                                             lefon  de  la  colaboratorul  în  Bucureşti   viaţa  a  re­
        şi-o  pun  cu  mult   năduf   teriale  şi   lucrarea   mai                                             nostru).               intrat  în  normal.  In  Pia­
        locuitorii  Văii  Jiului,   lu­  durează.  In  această  situa­                                           Devenise  o  obişnuinţă  ţa  Universităţii  maşinile
        crătorii  din  comerţ,   mun­  ţie  au  fost  redeschise  ca­                                          ca  înainte  de  a  mă  duce  circulă  continuu,   amin­
        citorii  de  la  fabricile   de   pacităţile  de  producere  a                                          la  redacţie  să  fac   un  tirea, sfîntă  a  Eroilor  Re­
        pline  şi,  nu  în   ultimul   pîinii  de  la  Lupeni  şi  Pe-                                         scurt  ocol  prin  „Golania".  voluţiei  poate  cobori  din
        rînd,  primăriile.   Fiindcă,   trila.  Şi  totuşi,   pentru  a                                        Mereu  îmi  tot   ziceam :  nou.  Pe  esplanada   din
        în  această  parte  a  judeţu­  completa necesarul  de  pîi­                                           poate,  poate,  încă  un  e-  faţa  Teatrului   Naţional,
                                                                                                               venim ent;  poate  se  term i­ alături  de  muncitori,  mi­
        lui  aprovizionarea   popu­  ne  de  aproape  100   tone                                               nă...  vineri  ora  opt.  „G o­ nerii  sapă,  pămîntul   şi
        laţiei  eu  pline  la  sflrşitul   pe  zi,  se  mai  aduc  zilnic                                      lania"  nu  mai  este.  „Ţa­ plantează  flori,
        săptămînii  a  devenit   un   18—20  tone   pîine  de  la                                              ra"  celor  fără  de   ţară
                                                                                                                                       . Am  scris  aceste
        calvar!  La  magazinele  de   Călan.                                                                   vajnici  „apărători''  ai  Re­ duri  pentru   a  afla   rin-
                                                                                                                                                          şi
        desfacere  a  pîinii,   sîmbă­  Pentru  a  ieşi   din  a-                                              voluţiei  —  cum,  cu  ipo­  dumneavoastră,   stimaţi
        ta.  se  formează  cozi  la  ca­  eeastă  situaţie,   conduce­                                         crizie,  îşi  ziceau  —  a  dis­ cititori  din  judeţul   Hu­
        re  se  stă  şi   cinci   ore!   rea  fabricii  s-a   adresat                                          părut.  Au  dispărut  şi  fu­ nedoara,  cum  arată  Piaţa
        Mulţi  nervi,  busculade,  se   încă  din  a  doua  jumătate                                            niile,  sîrm ele,  bolovanii,   Universităţii,  Capitala,  în
        sparg  geamuri.          a  lunii  aprilie  primăriilor                                                ţevile,   gardurile  ce  ţi­  dimineaţa  zilei  de.  13  iu­
         De  ce. această   situaţie?   de  la  oraşe  pentru  a  pu­                                           neau  loc  de  hotar.  A  dis­  nie  a.c.,  zi  sfirită.   care
        Răspunsul  l-am  căutat  la   ne  la  ■ dispoziţia   unităţii                                          părut  tribuna   im provi­  ne  aduce  aminte  de  Lu­
        sursă:  Fabrica   de   pîine   producătoare  cîte  un  spa­                                            zată,  la  care  se   putea  ceafărul   poeziei   româ­
        din  Petroşani.   Interlocu­  ţiu  propriu   de  desfacere                                             urca  pe  o  scară  ce  nc  a-  neşti,  Mihai  Eminescu,
        torii  noştri,  doamna  Vio­  a  pîinii  în  fiecare   oraş,                                           mintea   de  coteţele   de   Amintirea  celor  intim-
        rica  Takacs,  director   al   care  să  fie  deschis  sîmbă­                                          găini  ale  bunicilor.  A. dis­  plate  în  Capitală   acum
        fabricii,,  şi  dl.   Marinică   ta  pînă  la  orele  20,30—21.                                        părut  şi  TIR-ul  luat   cu   două  zile,  în  timpul  pu­
        Bcrindei. -  mecanic  şef,  ne   iar  duminica  între  orele                                           japca  da  un  şofer,   care  ciului  legionar,  ne  urmă­
        vorbesc  despre   greutăţile   7— 12.  O  soluţie  rezonabi­                                           în  ultima  vrem e,  în  „Go­  reşte  încă.   Incendiatorii
        pe  care  le  întîmpină   în   lă  care  ar  conduce  la  îm­                                          lănia“  priza,  nu  ştim  ca,   ce,  foloseau   stid e   cu
        onorarea  comenzilor  făcu­                                                                            ca  să  trăiască  precum  în  „Cocktcil  M olotov",   bol­
        te  de  comerţ  pentru  pline   bunătăţirea   aprovizionării                                           rai.  A  dispărut  şi  tabăra  navii  psihic  înarmaţi  cu
                                 cu  pîine  şi  la  sflrşitul  .săp­                                           de  corturi.  Au  dispărut  şi
        in  zilele  de-  sîmbătâ.   De   tămînii.  Dar,  pînă  la  în­                                                                bîte,  cuţite,  lanţuri,  răngi
        luni  pînă  vineri,  comenzi­                                                                          lozincile.             nu  pot  fi  uşor  uitaţi.  O
                                 ceputul   acestei  săptămîni,                                                   A   dispărut  toiul:
        le  oscilează  silnic,   între,   atei  o  p M r ţ e   n-a*                                                               mi­ diră  de  spaimă  mai   să­
        ftl  tone  şi  9l  'tone  pline,   Ufr  j&sskhr  falmcit?  -fete                                       zeria  şi  ruşinea,  promis­  lăşluieşte   în   sufletele
                                                                                                               cuitatea  şi
                                                                                                                          agresivitatea.
        *entm  ea; râmbuia.  să  a>   - ‘~y rfdrt ■'■—ii ir 'u~fifri  ninih*Ijfcjnrrr "TTrfWliMfciiT           Au  dispărut  şi  sărmanii   noastre.  Dar  cu  siguran­
        lungă  la  120  tone!  Fabri­  dine  pasivă  a  primăriilor,                                           mercenari  ai  foamei   în  ţă,  nădăjduim  din   tot
       cilor  de  pîine  din  Valea   care,  la  rîndul   lor,   se                                            numele  unor  idealuri  stu­ sufletul,  ororile  de  acum
        fiului  le  este  imposibil  să                                                                        pide.  Să  sperăm  că   au  două  zile  nu  se  vor  mai
        satisfacă,   din   producţie   confruntă  cu  multe   sesi­                                            dispărut  pentru  totdeau­ repeta.   „Golania"   este
                                 zări  din  partea  cetăţenilor.
        proprie,  necesarul   zilnic   Intrebîndu-î  despre  aceas­                                            na.  A  dispărut  nefirescul  deja   o  amintire  urîtă.
       dacă  acesta  depăşeşte  100   tă  problemă  pe  dl.   Ioan                                             sordid,  cu  care,  vai,   ne  Poate  cea  mai  tristă ,a-
        tone  pline.  De  luni   pînă   Belu,  primarul  municipiu­                                            obişnuiserăm,  care  pe  unii  mintire  de  după  -Revolu­
        vineri  fabrica  livrează  can­  lui  Petroşani,  dînsul  ne-a                                         îi  contraria,   pe  alţii  îi  ţie.
        tităţi   suplimentare   faţă   declarat:  „Am  studiat  pro­                                           indîrjea.  Şi  dacă  „Gola­  Vineri,  15  iunie  a.c.  In
        de  program.  Dar  sîmbăta,   punerea  conducerii   fabri­                   Foto:  DANIEL  DAVID                             sfîrşit,  în  Piaţa  Universi­
        cînd  comanda  este   mai   cii  de  pîine  şi  s-a  stabilit                                          nia“  nu  mai  e,  ce  mai   tăţii,  în  întreg   Bucitreş-
        mare,  se  creează  goluri.  că  în  Petroşani  să  punem                                              es.te  acum  în  Piaţa  Uni­  tiul  domneşte  calmul.  La
         Cum  s-a  ajuns  în  aceas­  la ■ dispoziţie  două   centre                                           versităţii ?           Troiţa  Eroilor  este  curat,
       tă  situaţie ?  Fabrica   de   de  desfacere  a  pîinii,  unul   ,    S-A REDESCHIS PIAŢA   '             Ei  bine,  domnilor.   în   nisipul  proaspăt   greblat
        pîine   din   Petroşani  —   în  zona  pieţei   „Victoria"                                             Piaţa   Universităţii,   în
       construită  în  1952  —  cu  o   şi  unul  în  cartierul  „Ae­   DE LA BAIA DE CRIŞ                     Capitală  este,  aşa   cum   şi  o  mină  şi  un  suflet
        c apacitate  de  35  tone  pe   roport",  convinşi   fiind  că   De  circa  o  lună  de  zile,  prin  strădaniile   primăriei   curat  aşezaseră,  în  semn
        zi  a  fost  oprită  în  primii   în   acest   fel,  vom  evita   s-a  redeschis  piaţa  din  Baia  de  Criş,  închisă  de  mai   a  fost  pe  timpul  străbu­  de  pioşenie,  flori  proas­
       decadă  a  lunii  septembrie   aglomeraţiile  de  sîmbătă".   mulţi  ani,  astfel  încât  locuitorii  comunei  mai  că  uita­  nicilor,  bunicilor,  părinţi­  pete  în  semn  de   ome­
        1989,  pentru  modernizare,   Să  sperăm  că  aşa  vor  pro­  seră  că au  avut  şi  ei piaţă,         lor   noştri  —  LINIŞTE.   nească  cinstire  a  marti­
                                                              O  mulţime  de  produse  realizate  în  economia  di­
        la  care  concură  nu  mai   ceda  şi  primăriile  clin  Pe-   versă  a  gospodăriilor   ţărăneşti  din  zonă  se  desfac   După  noaptea  apocalipti­  rilor  Revoluţiei.
        puţin  de  5  (!)  unităţi.  Şi   trila.   Aninoasa,.   Vulcan,   aici,  meşteşugurile  artizanale  stînd  la  mare  cinste   că  din  13  iunie  a.n.,  după
        numai  conducerea  fabricii   Lupeni  şi  Uricani:  în  zonă.  Sînt  aşteptaţi  cu  interes,  cu   produsele  lor,   intervenţia   promptă   a  GHEORGHE  ilinca
        ştie  cît  a  umblat  să ..rezol­                  producătorii  de  cereale  din  zonele  mai  fertile.
        ve  problemele  aprovizionă­      SABIN  CERBU

            Dintre  cei  cinci  martori   fapte  petrecute  în  acele                                       supărat,  preciza  că   aşa   ratură,   aspecte  de  ase­
          care  au  fost  audiaţi   în   zile  de  decembrie  în  ora­                                      ceva  nu  s-a  mai  întîm-   menea  natură  intrând  în
          şedinţa  de  miercuri,   13   şul  de  pe  Bega.  O  aten­                                        plat  în  istoria  medicinei.   atribuţiile  acesteia  şi  nu
          iunie  a.c.,  în  procesul  de   ţie  deosebită  a  fost  acor­                                   „Constatînd  că,  . într-ade-   a  organului  de  partid.  Iar
          la  Timişoara,  unul  ni  s-a   dată  momentului  sustra­                                         văr,  din  cele  56  de  ca­  procuratura,  cum  am  a-
          părut  mai  important,  prin   gerii  din  morga  spitalu­                                        davre,  cîte  existau  cu  o   rătat,  nu  ştia  nimic   şi,
          faptul  că  ar  putea  pre­  lui  judeţean,  în  noaptea                                          seară   înainte  în  morgă,   mai  ales,  nu  putea  inter­
          zenta  noi  elemente,  care   de  18  spre  19  decembrie  _                                      au  dispărut  40  —  preci­  veni  să  afle  ceva  (?  !)
          să  riarifice  unele  aspec­  a  celor  40  de   cadavre,                                         za  martora  —  am  anun ­  Deci,  sc  pare  că   ac­
          te  încă  neelucidate  deplin   care  au  fost   transporta-                                      ţat   imediat   procurorul   ţiunea  amintită  a  fost  ul­
          sau  controversate.   Este   te  şi  incinerate  ia   cre­                                        şef  al   judeţului  rugîn-   trasecretă  şi  s-a  desfăşu­
          vorba  de  martora  Iîodica   matoriul  din   Bucureşti,                                          du-1  să  stabilească  cine   rat  rapid.  Cîte  ceva   tot
          Novac,  director  al   Di­  Din   păcate,   relatările                                            a  făcut  acest  lucru.  Du­  s-a  aflat  pînă  acum,  dar
          recţiei  Sanitare  a  Jude­  martorei  în  legătură   cu                                          pă  un  timp  dînsul  mi-a   încă  nu  adevărul  adevă­
          ţului   Timiş  în   timpul   acest   episod   n-au  fost                                          comunicat că  nu  ne  poa­  rat.  Să  ne  împăcăm ■  cu
          dramaticelor  evenimente   de  natură  să  adifcă  mai                                            te  ajuta,  nu  poate  inter­  gîndul  -Ci  nu  este  ace,ista
          de  la   Timişoara,   care,   multă  lumină,  nici  să ara­                                       veni".  întrebată  fiind  de   singura   problemă  pane
          prin  natura  funcţiei  sa­  te  dacă  de   furtul  celor                                         preşedintele   completului   care  persistă  ceaţa.   Le
          le,  a  fost  încă  din  prima   40  de   cadavre  au  ştiut   Un  martor  important...           de  judecată  dacă  a  in­  gat  de  acest   lucru,  prin
          zi  în  cunoştinţă  de  cau­  ceva  la  momentul  respec­                                         format  pe  primul  secretar   Timişoara, circulă,  noi  în­
          ză  cu  ceea  ce  se  întîm-   tiv;  cei  4  acuzaţi  —  Ion                                      al  judeţului  despre  dis­  trebări.  Cine  au  fost,  to­
          pla  în  Spitalul  judeţean,   Gomari,  Iile  Matei,  Cornel   19  decembrie  1989,  medi­  de   cadavre  din  morgă.   pariţia  cadavrelor,  docto­  tuşi,  cei  40  de  morţi  şi
          în  celelalte  unităţi  medi­  Pacoste  şl   Radu  Bălan.   cul  şef  al  secţiei  chirur­  Acelaşi  lucru  i  l-a  spus.   riţa  Novac  a  subliniat  că   de  ce  au  trebuit  aceştia,
          cale  din  municipiu.   In­  Mai  exact,  martora  Rodi-   gie  a  informat-o  că  per­  în  scurt  timp,  şeful  labo­  nu  a  făcut   acest  lucru,   neapărat  transformaţi  în
          tr-adevăr,  timp  de  peste   ca   Novac  a  arătat   că,                                         deoarece  a  considerat  că   cenuşă ?   ,  •
          două  ore  paartora  a  rele­  după  ce  a  ajuns  la  spi­  sonalul  blocului  operator   ratorului  exterior  de  me­  a  fost  suficientă   comu­
          vat  numeroase  aspecte  şi  tal,  în  dimineaţa  zilei  de  a  fost. martorul   furtului  dicină  legală  care,  foarte  nicarea  furtului  la  procu­  MIRCEA  LEPĂDATU
   1   2   3   4