Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_137

CUVfNYUL L IB ft N R . 137 • SÎMRAT
m - 1

2. UN TUR MATINAL. rai sunet este sforăitul Ea cm grav, luminile ţ
Ajungem deci te Stras- dişeret al motontibd nos- stradale' se sting brusc şi *
bourg te zori, la 5. tn tnt. Înaintăm foqţrtx încet, fantasticul decor dobîn-1
duda aeptii in aere, sa- ca şă putem contem pla deşte dtefr-o dote o mian- '
licitaA htereu de prive­ totul tn voie, mişcare ţ& mov. Greu de spus |
lişti, am aţipit doar cu stranie; fantomatică, prin­ cinci era mai frum os. J
interm itente, tn reprize tre şiruri de vitrine stră­ Dăm ocol agale Pieţei j
de d te 18—15 minute, ne lucitoare care, la ceasul Klăber din m ijlocul că-1
simţim proaspeţi. odih­ acesta, tşi etalează belşu­ reia ne priveşte hieratic J
Reflecţia zitei niţi ţi gata ie a n e eon- gul numai tăcerii. O pri­ bronzul generalului care I 1(
Urma aventura. Este, de velişte care îmi aminteş- i-a dat numele. întregul !
„P* dl stâ w «m i n punct 4 * vedere înfe-1 fapt, o stare de sureaal­ t e c â , îs Deva, mu pu­ mm, d e altfel, un I
tic si *
tare născută din conştiin­
Cit de mult
pierde
lectual pe o treaptă mai joasă, cu atît mai puţin 'JfJlKIIuTd IIPSUKIU W ş . ţa «fi am ajuns şl '• din tem ilumina oraşul nici hieratosm aristocratic şi
la - nivelul strict necesar,
1 are existenţa pentru dînsul ceva enigmatic; dim­ preţuirea deosebită a u- frisonul pe care j i - l dă penăm-: că d e lipsesc cor­ totuşi tandru. Pe măsură I
ce înaintăm, străzile i se J
potrivă, i se pare de la sine înţeles ca totul sfi -----------*■* Prietenii purile d e iluminat stra- animă şi încep treptat ,
fie asa cum este". zeaeă dis- să-i disting personalitatea. (
tn- .
îjk.-f irt
S O fQ flT O â U E R « n n ou r su- Dar ce dă personalitatea'
unui oraş ? Cred că
în |
ride să fm em chi«r acum Printre prim ul rind respectul fa- s
<m tu r râ ompăriL. Un ţă de propriile tradiţii. I
«toa tei A doc neglijabil Nimeni nu se jenează J
<HN ÎNTlLEPClUNfA POPOARELOR Br H sad a că. Io un ceas prieteni alei, bunăoară, de vechi- >
— „înţeleptul ştie că nu ştie multe, prostul crede _ Stim bour- ie nume ale străzilor şi I
că ştie tot", I»a8. Ier noi nu s-a gîndit să le schim- .
tStria) » voie, dal. Dar îmi uit gîndul be cu numele unor fal- |
— „Biblioteca este un spital pentru minte",. vreunui intem pestiv cină vedem se sau episodice persana- j
_ Aaaşgăăm ere- prima mteotn^: se des- UtăţL Ele se cheamă tot I
*-1 „N iciu n .cimitir nu e atît de fruuws telft sfi jS a stm începe chlde o franzelărie. Ma­ ca acum 660 de ani, «tea* *
te doreşti îngropat In e l“. noi im periplu ce şina care adusese m arfa da M orilor, Aurarilor, i
(Andin) desprins dintr-o tocm ai pleacă. M ain o- Dantelelor, Evreilor, Fra- *
— „Femeia rîde când poate şi plinge ciad vrea*. M j aatefifea. Im- preşte şi intrăm. A ici P o r, Tirguiut de Peşte, l
-
-
-
-
(Franţa) d* (reoStete ne-o totul e aurişi şl îm povă­ Piaţa Purceilor d e Lap­
— „Cine cunoaşte adevărul şi tare; e e» o s mar­ nza&a paradoxală rat de miresme apetisan­ te. Şi asta în ptin een- |
tor mincinos”. c& atriSksttm un om ş vră- te, de la m idi covrigi, tm contemporan al ora- .
<India) £M» încrem enii, m străzi pînă la netips&ele, ine­ ţuiui care a devenit Gar I
■ ”
— „Moi bine să vezi a dată, decât să auzi de o dbsrint p a rt» A totuşi galabilele baguettes, cel pMala EuropeL Nimănui j
suta de ori". vxtruorS asr d e viI d de puţin zece sariuri d e rm i-a dat prin minte -sfi |
permmPBgette. Priva ithi- „panificaţie" proaspete. modernizeze demolmd îs- >
,Maî bine şă fii o mină de praf sub . nea- ~ ......................... neţurile Am fitrionii noştri p e ofe­ ţaria, ci, dimpotduă, eni-1
«u lu i t*u deeît diamant te M U In chipul «nor ră Vite © bagaette şi por­ tivind cu religiozitate şti- *
'a.— ■ t a Ele nim mai departe ran- iurile de o fermecătoare i
— „Omul bine crescut învaţă buna-cuvîînfă de la ■ vm&msmm vio- - ţămd plinea aceasta pre- •ddverriidte, de la cel mc- f
cei ce n-o are*. Ient partoae&e V lampa- hmgS, m coajă crocantă dîevM-alsacian din car-1
j£ intră şi .miez imponderabil şi tierul-unicat La P riite
2- I
Selectiv * iivei- de pa f os- Dincolo de delicii­
rntm « .inltnltS Ahm attate a le gustative, îm i place să Fm nce, pînd te csî des- .
i-W» «iplIWWIWW ^«âO*«teor # variantelor, desluşesc în gestul prie­ prins din Uteratura S F ?.l . I
mnOurioa afsete uneori tenilor noştri frum useţea «I Fătat ului Europei. Cu [
nostru de­ religiozitate dar şi cu o f
N A P O L E O N S O N A P A M S hritorim irie, ritm n-ar unei sem nif icaţii simbo­
mâaa h m rim dorit un lice: a face prim ii paşi raf inată ştiinţă a fwmţio- J
şt l-am arătat Franţei timă ?» patere continen­ a rim -m aerim do h w »n i într-D ţară, tmp&riăşvndu- ş i ' armonizării. |
-ceea ce .-poate: să rim ei tală, Franţa va avea în­ Atist&m te * » feeric spec­ te din plinea rodită d e
deci ia treabă. totdeauna mare nevoie ie hmririU Slngu- pămîntul ei~. , PADU CIOBANI» j
V Franţa va '.fi întot­ de hani; m - V expusă ge­
deauna marea naţiune. loziei Europei încă de ţ e
g Cină m i fi aflat că Vremea lui U enric Vă riti . .
o naţiune poate trăi fără Ies. M W SlwOR'ţ;
pline, atunci voi crede şi •• T e# -hm
că francezii pat trăi fără frnrir?nirf w
glorie.;?- na aemspieateri ţi ea otit
• Francezii stat poate comandantului (IV) med p*fla «ante
ring ara;- naţiune tn care tarea lor uşuratică m
toate straturile societăţii • Poporul -francez 'ştie de
să fie atit de puternic u- că e invidiat de mulţi . lor sî«* atit d e subite,
nite In respectul pentru şi că muri timp vor fi indii nu '-ar putea Spu­
onoare. aţîţate împotriva lui o ne Că îi dezonorează;;
. V Mu există nici un grămadă de disensiuni, ei sînt adevărate girue­
lucru pe care să nu-1 poţi - ‘•\stine, fie din a- te In voia viaturilor, dar
obţine de la francezi prin ţară; de aceea- trebuie . uţrie a lip rit le ai
momeala pericolului. Ea să adopte în mod con­ d e orice m ţiim eascunsă,
pare că le dă aripi. stant acea atitudine in şi iată cea mai bună
• In Franţa, singur care atenienii au închi­ scuză a lor, *
imposibilul « admirat. puit-o pe M inerea: cu
• Obligată să fie in a- coiful pe cap şi lancea Traducere de
celaşl timp putere mari­ pregătită. tizticA r o m e u
Cînd în noiembrie 1982, tate: intransigenţă io m a ­
după dispariţia lui Brej- curioasă etapă pe drt»ni spre gtasaosti şi peresMca terie de dezarmare, de re­
nev, Iurte Vladîmirovioi ducere a eurorachetelori
Andropov, la cei 68 de ani tendinţa de a întrerupe
ai săi a fost preferat în era inexpresivă (semne sistemul nervos central, lat, rece. In mod -cert -pe acesta să observe evident tratativele de la Geneva, o
fruntea partidului şi sta­ ale bolii Parkinson), clipea implicate te coordonarea plan intern s-a desfăşurat amprentele suferinţei lui abtudine dură faţă de
tului soviet» altor feron- des semn că-1 deranja lu­ mişcărilor, cu apariţia bo­ fără reţineri împotriva Andropov. te luna mai, la S.U.A- atitudine amenin­
tocraţi, existau două repe­ mina (afectarea vederii, lii Parkinson), rinichilor, parazitismului, absenteis- o recepţie la Kremlin, in ţătoare faţă de Japonia.
re mai mult deeît defini­ dia cauza diabetului ■ aem&ţpri, mărturie onoarea lui JSrich Honec- Vă fi fost vinovat de dobori*
torii privind persoana sa : De fapt se ştia anterior tora din urmă. Boala s-a stînd personalităţile pe ca­ ker, s-a remarcat efortul rea. la 1 septembrie 1983
ca ambasador al U.B.S.S. că Andropov era bolnav manifestat prin eliminarea re le-a vizat: conducerile lui Andropov de a-şi fixa a ,,Boeing”-uiui cu 269
la Budapesta a test impli­ de diabet, că făcea injec­ masivă de albHmină prin de partid Azerbaidjan mana stângă cu dreapta pasageri apartisind de
cat Sa reprimarea stage- ţii cu insulina şi eâ p ă ­ urioâ, şi creşterea urnei în şi Gaargia, gener^ul Tvi- peiitra a marea trem urâ­ „Rărea® Air iin es" în
roasă a revoluţiei maghia­ ruseră deja toate compli­ turile. In luna tente, la zona tesulei SahaEa ?
re dia anui 1956 iar timp caţiile temutei boli, pe primirea preşedintelui Fin­ Evoluţia -dramatică a
de 15 ani, tecepînd cu a- prim plan fiind o gravă landei la Kremlin, Andro­ continuat': şedinţele de
nul 1967, s-a aflat te frun­ suferinţă renală, intr-ade­ pov urca -scările ajutat de dializă d e trei ori pe sâp-
tea K.G.B-, temuta securi­ văr, neglijarea diabetului . două- fjertefflâfi. te 3 iulie tămînâ, tm îr^spiant re­
tate sovietacă, inteasifi- duce ia o îmbolnăvire a 1983 ă fost anulată între­ nal efectuat de chirurgi
cînd măsurile de pedepsi­ pereţilor arterelor în an- vederea iniţială cu cance­ din K.D.G. te luna octom­
re a dizidenţilor, făcând samblu, la o modificare a larul 'Ksbl, pe care na l-a brie, implantarea unui sti­
uz de internarea acestora permeabilităţii acestora cu sevieSc al însoţit nici la aeroport, mulator ceeedâac te aceeaşi
îs serviciile de psihiatrie ooBsecinţeie respective la se: sujraaea deja 1C.GJ3, a sm u t aul ' -ciad acesta părăsea Mosco­ lună (astfel devenea un
speciale pe care le-a în­ nivelul inima teatdtepatie lor de dteliză la dis- v a tedlnindu-1 ulterior te „eybouî", cuvîat compus,
mulţit de ia 3 la 30 Mat ischemică — Andropov a ărdteeM. Cima zaea p oa re îa S tebe pe Andropov, KoM de la eytoemetiea şi orga*
e nevoie să subliniem că făcut de două ori infarct etelât teste ast^ra nc&vî- genea^Biîa! Iuri a g^sit că acesta, deşi se olan). Sorprinzător, dbn.
a avea securitatea in mi­ miocardic), ochilor (reti- taţii omului politic? Din Ciuibanov, ginerele lui mişca tearte grea. sub as- trsr uzanţ#te, ştâii destul
nă înseamnă a avea toată nopatîe diabetică, catarac­ cele 454 de zile, cit a de­ Brejnev, din funcţia de pect tetelertual eca pur de «a ^ d e le despre sufe­
puterea tn stat ? tă" te mod cert, pentru că ţinut pustei sişteeta în vâoe-taiairtru de interne. # tim pin sriteitor, răspun­ rinţa Uderuluî sovietic e-
rau vehteulale, dar comu­
Dar la acestea s-a adău­ nici ochelarii jKH-1 ajutau partid şl te stat, te 177 Itepă p relu »ea puterii, zând rapid la întrebări, n icaţie oficide, nare, în-
gat starea sa de sănătate prea mult, textele I se zile a fost văzut doar de .consecinţă a satisfacţiei !m- vorbind cursiv, iîber, fără cereau să minimalizeze to­
extrem de precară, sesiza­ scriau cu litere neobişnuit soţia şi fiul său şi de <cei p&asite, cam M6 de zile tal lăţind speranţa vagă
tă deja de către ziariştii de mari), nervilor (poii- trei academicieni care-1 M u l părea să meargă atei Un iei de o ^ ţ e l ? a reluării activităţii. Ptnă
occidentali prezenţi la fu­ nevrite, cu alte cuvinte o îngrijeau; E ^teaii Gia- strună, parcă bolile nici ItecdiM psihic bl boteavu- cînd profesorul Ciazov î-a
M de boala
Parkinson
neraliile lui Brejnev: Ăn- ,.aprindere" de nervi), ar- zov, Nikolai LQpatkin, Ni- nu existau. Apoi... anunţat moartea te 9’ fe­
dropov slăbise enorm, lu­ terelor membrelor inferi­ kolaî Malinovski. tn 16 februarie îS^(, lui .este profund afectat: idei bruarie 1964, te orele 16,50,
cru vizibil mai ales la gu­ oare (arteriopatie diabe­ Ca şef al K.G.B., Andro- Cteude Omysson, minis­ fixe, rigiditate intelec­ ştire pe care fostul şef
lerul cămăşii, era palid, tică), creierului (atcrosclc- pov s-a bucurat de bune trul afacerilor. externe al tuală, diminuarea permea- al K.G.B. n-a mai putut
părea extrem de obosit, roză marcată, în cazul dis­ aprecieri din partea G.Î.A., fH a ţd , i s»a « t e a t • p r i-. biliăăţfi te te&înnaţii, li­ s-o - cenzureze. , ■
mergea cu paşi mici, faţa cutat implicată în degene­ care l-a considerat un spi­ mire la Kremlin, pentru mitarea imaginaţiei; rezul­
sa, de regulă surîzătoare, rarea anumitor zone din rit practic, sobru, calciu pa patru zile mai tîrziu tatele nu s-au lăsat aştep. Dr. CORNEL STOICA _