Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_137
P. 3
• DUMINICA 17 IUNIE 1990 PAC. 3
■te
S P A Ţ IU L L O C A T IV
Unde depozităm orzul şi griul?
în hăţişul indiferenţei şi al lipsei ne în actualitate, avîiid .măsuri ce permit ca pro sută, numai aşa produ
Această întrebare revi
în vedere că peste puţină dusele ce le primim să cătorii fiind avantajaţi
fie puse pe aerare activă.
la preţ.
de spirit gospodăresc vreme va Începe seceri precizare ce-i priveşte proprie, ni s-a mai pre
Doresc să fac şi o altă
Referitor la activitatea
şul si în judeţul nostru.
— bar, p e Hngâ cele direct pe producători. cizat că s-au făcut in
car ca a i m s tone era şi Dacă aceştia nu dispun
L-am abordat pe dom — Fără doar -şi .poate. fecte, deşi ducem mare grîu, cît se estimează să struirile necesare cu per
nul Marian Filip, şeful ser Iată doar două argumen lipsă de meseriaşi, de me preluăm de la cultivatorii de spaţii corespunzătoa sonalul întreprinderii, in
viciului locativ din cadrul te în acest sens: In 1990, seriaşi buni. ............. locali, noi avem - spatţii re, astfel Inert să aibă clusiv pe linie de p_s.i,
Grupului întreprinderilor sînt prevăzute 8,33 milioa — Libera iniţiativă ar disponibile să mai pai- certitudinea evitării de şi protecţia muncii, a-a
precierii calitative a re.
de Gospodărie Comunală ne lei pentru întreţinerea avea loc să se manifeste ? năm o cantitate cel pu căitei (în special a mu reparat, revizuit şi veri
şi Locativă llunedoara- locuinţelor proprietate de ţin egală din Pietăţii de cegăiţii), este bine să ne ficat aparatura de măsu
— De ce nu? Fete
Deva, pentru un motiv stat (dar ered că vom a- unde s-ar putea a f i n a loc la alte judeţe unde se vîadă nouă surplusul de ră şi control, s-a organi
zat lucrul pe trei schim
foarte serios»- primim în junge -la o sumă mult mai — Păstrarea şi întreţi desfăşoară deja recolta producţie, imediat după buri la uscare, iar recep-
fiecare zi la redacţie un mare) şi 1,430 milioane nerea spaţiului locativ este tul, acţiune oe se află în seceriş, nu să ne-o adu- ţionarea produselor se
foarte mare număr de scri pentru efectuarea de re derulare — ne-a spus dl. că, cum s-a îniîmplat în face pe toată durata z M
sori şi telefoane care ne paraţii capitale. în al doi şi o sarcină a celor ce îl ing. Ioan Florea, directo- anii anteriori, după oe lumină. Pentru evitarea
reclamă o sumedenie de lea rînd, serviciul spaţiu folosesc. tuI Î.C.A.PJ’ .A. Deva. aceasta s-a depreciat şi nu staţionării mijloacelor de
defecţiuni la apartamente locativ se află în reorga — Bineînţeles, -şi trebuie în scopul preluări! ope mai corespunde însuşirilor transport, s-au stabilit flu
le proprietate de stat din nizare, în sensul că na vom să vă spun că marea ma rative şi păstrării cores cerute pentru panificaţie. xuri optime de circu
mai apela la colegii de la
municipiul de reşedinţă al alte servicii să efectueze joritate a cetăţenilor în punzătoare a recoltei, sa — O altă problemă im laţie a acestora în baze
judeţului. reparaţiile în blocuri, ci ţeleg această obligaţie de lariaţii noştri au pregă portantă — ne-a apus cQ, şi depozite. Am fost asi
— In administrarea noas vom avea meseriaşii pro mare însemnătate civică. tit, sub tcate aspectele, ing. Gbeorghe Stan, şe guraţi că producţia de
Dar avem
şi excepţii, şi
tră se află un număr de prii — zidari, instalatori, spaţiile din cele 7 baze ful biroului recepţlonare- orz j l gnu a acesta! an
de recepţie şi două de
preluată operativ
exploatare —, este aceea
va fi
17 300 -apartamente — ne-a electricieni, liftieri etc. nu puţine. In municipiu pozite. 'Ţinlnd seama de
spus interlocutorul. Starea — Asta denotă sporirea sînt circa 50 de apartamen condiţiile climatice din ca orzul destinat produc şi păstrată în cele mal
am
ţiei de bere să fie recol
bune condiţii.
te
părăsitei. In 1990
lor nu este îngrijorătoare, implicării şi răspunderii această vară, cu precipi tat şi adus la umidita
spun asta vorbind la ge serviciului ee-1 conduceţi aplicat foarte multe amenzi taţii abundente, s-au luat NICOLAE TiRCOB
neral, dar tinde să devină. în întreţinerea spaţiului pentru degradarea îş>ar- tea maximă de 15—16 la
— Dacă problema va locativ', lucru nu numai de tamentelor.
fi lăsată să alunece in dorit, ci şi absolut nece — Oteva exemple ar fi
tr-acolo. sar. Ce lucrări se vor e- binevenite.
feCtua anul acesta, în prin Sa ne amintim mai des de copiii
— Da. Şi acest lucru se — Notaţi: Marian Gros
datoreşte sumelor mici a- cipal ? şi Niceăae Cernea (E. fit
locate de la bugetul sta — Reparaţii capitale la Deva), Mălină Androna- din umt&ţile de ocrotire
tului întreţinerii spaţiu şase blocuri. La -două blo che (E. M. Mintja-Vpţei},
lui locativ, pe vremea dic curi din Micro 15 se va Ioan- Cîrpaci (Direcţia de Imediat după Revoluta acestor ne-ara pprit tul cepei Liliana Muntşgu
taturii ceauşiste. In 1989, îmbunătăţi gradul de con drimruri şâ poduri), Maria din Decembrie, zile la riad marţi citeva ea* la Casa nu, o fetiţă de 13 ani, Ae
ca să iau un exemplu, s-au fort. Tot în cartierul res Brud&n (întreprinderea de presa scrisă şl vorbită, te de copii şcolari-fete de pe serviciu în ziua respectivi
alocat acestui domeniu 3,7 pectiv se vor efectua lu morărit şi panificaţie), Ioan leviziunea wa acordai spa strada D. Gherea din O- în acest sector. Din spe
milioane lei, ceea ce este crări de betonare a sub ţii largi reportajelor şi e- tăştte. sele ei deducem că febjle
foarte puţin. solurilor, de -evacuare a a- Matieş, Dorin Neacşu, Nelu misiunilor desilnate vieţii Pentru început am încer ar dori (acum, că a » A »
Varga, Elisabeta Văduva orfanilor şi copiilor năpăs cat să aflăm oare sînt mas mai puţine, 53 de gfy.
— Bine, dar din chirii pei din acestea- Se vor re ş.a.
se adunau sume serioase. face instalaţiile in totali tuiţi de soartă, înregimen lege fiind plecate tfttteQ
taţi în leagăne şi în case
excarsie în franţa) să mjă-'
— Se adunau, 'bineînţe tate, se va combate con — Am notat. Vă propu le de ocrotire. Pe de ăCtă nînce friptură la grătar, ţ )
les, dar toţi banii intrau densul prin efectuarea de nem să întreruperi» discu parte, toţi cei care admi C e $ o iie c o p ii p o la r i — dorinţă nereal izabSă
la bugetul statului. După placări exterioare ş.a. ţia Aici, cu gîndul s-o re •ofănte celor care se odA-
nistrează
aceste
unităţi
revoluţie, însă, suma adu — Mulţi oameni recla luăm de cîte ori vor» so şi-au îndreptai atenţia spre fete O râftte (1) * 1 pă <te aproviziopara ţi
nată dm chirii rămîne la mă funcţionarea defectuoa coti" necesar, tatmcît- păs fiinţele care n-au alt că pregătirea mmcărh. £te oe?
dispoziţia întreprinderilor să a instalaţiilor, lipsa a- In rest, gătitul merge grdbi
, pe -administrează spaţiul pei reci şi ealde_, trarea şi întreţinerea spa- min decît aceste case In pe o plită încălzită e a ,
10C5It i V , . • ^ Fiindcă' s-au făcut',' ţiulwt teeativ este de ma care au fost internaţi la condiţiile de viaţă de aici, lemne.
ce atenţie acordă persona
— Să însemne că se încă din construcţie, racor ximă însemnătate. cele mai fragede vîrste. lul îngrijirii şcolăriţelor „Am începui să zugră
schimbă optica şi proce duri greşite, " necorespun — Cînd doriţi. Pentru a cunoaşte proble încredinţate de stat aces vim dormitoarele" — spu
deele în ce priveşte între zătoare ca debit. Ei bine, mele, frămîntările, între tei unităţi. Intrăm instan ne profesoara Adriana d e
ţinerea locuinţelor ? vom remedia şi aceste de TRAIAN SONDOR bările, stările sufleteşti ale taneu la „spălătorie". lii, care o înlocuieşte mo
Doamna Ana Negrea sorta mentan pe directoarea O-
Iiităţii, ce însoţeşte ărupul
rufele de corp şi lenjeria de fete în Franţa. Este o
I pentru spălare. Insistă să iniţiativă bună. Mai său e
J Nu ne entuziasmăm nui mic atelier, proiec — Cu plăcere. Auto ca la „Dacia" o Scaune- J notez; „Maşina de spălat că fetele nu pot viziona 0
I numai •de dragul de a o tarea şi construirea po- turismul este construit le sînt mobile şi reglabi- | este defectă, spaţiul des emisiune Tv sau asculta 0
1 face. Este senzaţional, priu-zisă a autoturismului. pe un şasiu din ţeava le, înainte şi înapoi o » tinat acestei activităţi este melodie îndrăgită, deoare
J este nemaipomenit că li- L-am terminat imediat dreptunghiulară, moto Motorul este monocilin- I mic, nu avem uscătorie de ce două televizoare şi uM
| bertatea de gindire, în- după Revoluţie. rul este aşezat în spate dric — doi tim pi -— de J rufe, apă caldă doar la pick-up sînt defecte... în
» lăturarea principalelor — Şt, de ce nu rie-aţi le scaunelor sub capotă, 200 cm cubi, are 12 C.P. | boiler, ceea ce este insu rest, observăm că şcolări,
I bariere din calea iniţia- • Are patru viteze, iar I ficient pentru cantitatea ţele mai mari sînt îmbră
î tivelor creatoare ale oa- pentru marşarier — o J mare de rufe". cate „şic", care mai de ca
t manilor — prin Revolu O INVENŢIE DE «XCEFTIE manetă distinctă o Siste- | în bucătărie. Consta re mai elegante: unele cu
ţia din Decembrie 1989 — mul de direcţie; prin ca- - tăm că nu există un me pulovere din mohaîr lucra
! a creat posibilitatea apa- setă cu cremalieră o I niu întocmit din vreme. Se te cu mult bun gust, alte
| riţiei unei adcr>ărate ex- Lungimea autoturismului , găteşte la întîmplare, du le cu fuste sau jachete din
' plozii de... noutăţi. . este de 2 400 mm, lăţimea j pă inspiraţia de moment. material de blue-jeans. Sînt
| Şi, ca să n-o lungim de 1200 mm, garda la < „Azi pregătim ca felul vesele dar şi triste...
. prea mmlt, iată, în jude- sol — 22 mm, ceea ce doi tocăniţă de pui" — (Va urma)
| ţul nostru — bogat în îi conferă o mare stabi- | spune bucătăreasa Emilia
I creatori din cele mai iitate m Viteza maximă « Nistor. O ajută la curăţa- ESTERA ŞINA
| diverse domenii — a apă- 80—P0 kmJh • Consumul I
* rut şi un inventator de... la „viteza economică“ (de *
I autoturisme. Este vorba 69 km fh) este de 2,5—3 |
* de profesând Gavril litri de benzină la 100 I Absolvenţii
| Tengheru, din Orăştie, km. î
J str. Oituz nr. 18. — Vă mulţumim, dom- I
I Autoturismul a )-ost bo ««te profesor Gavril Ten- J Pe elevii din clasa a semnal actul unui timp
tezat, de creatorul său, •gheru, ier ziarul nostru { '! Xll-a, absolvenţa cei nou pentru ţară. La re
‘ după destinaţia Kărăzi- „Cuvîntul Uber" — pe \ mari, i-am văzut cu mult vedere, dragi tineri şi
I tS:: «Mintapoif G.T.“. care l-aţi ales, cum ne-aţi I timp în urnă în tipo mult succes in viaţă! Şi, j
' fost construit, cu mijlott- mărturisit, din stimă şi ' grafie gîndind cum să de ce nu, baftă la Baca
| -ce modeste, în atelierul încredere — oferă, acum, | arate mai frumos, mai laureat !
» meu — ne povesteşte datele autoturismului in- J i sugestiv „fluturaşii“, in- l-am văzui apoi pe
I domnul profesor Tenghe- ventat de dumneavoastră t 1 semnul încheierii cursu absolvenţii mai „m iei",
* tu. Caroseria s acestui u- către industria romă- j rilor liceale, l-am revăzut pe cei din clasele a
I nicat ^ste modelată (cu «cască. Insă, in primul , apoi schimb&ndu-şi cu V lil-a şi a X-a pentru
ajutorul ciocanului) -din, rind, celei hunedorene. I dragoste şi călduri, dar care urmează exam em le
î tabla de aluminiu, pen- Aşteptăm, deci, cuvintul » şi cu conştiinţa maturi de treaptă. Nu « pt$tn
| tru ari uşura greutatea. tăţii, această primă carte lucru ce îi aşteaptă peste
> AUe caracteristici: O Au- spus nimic, pînă acum ? iar portbagajul se află industriaşilor din judeţ | ăe vizită a intrării lor în puţin timp. Dar, printr-o
I taturismul tare două lo- — Am văzut că presa în spate. Se bucură de ■ -iot, eventual, I viaţă. In ochi le-a stră pregătire temeinică, prin
J curi * Angrenajul de a fost ocupată foarte toate condiţiile tehnice asocia şi coopera prin 5 lucit o lacrimă de regret tr-o opţiune gindită cum
* conducere este prin sis mult cu problem e politi ale unei maşini moder „împărţirea" anumitor | , pentru această perioadă se cuvine, vor reuşi ca
tem de pedale, ca la ori- ce. Am lăsat să treacă ne: • Pornire automată, repere — şi vă vom ţine s de timp, poate cea mai balanţa să se încline în
j ae maşină * înălţime#, acest val... la chete, pe baza urmi la curent cu ofertele fă- | 1 frumoasă din viaţa lor. favoarea lor. Nu se poa
4 maşvtdî, de în Sol, este Sntr-aăevăf, a sosii acumulator de 12 V o cute. Părerea noastră este * Şi tot pentru prima dată, te altfel ! Şi lor, mult
âu trăit sentimentul scur succes şi de la toamnă
' de 80 cm, doar parbrizul timpul să ne aşezăm eu Sistem de frînă hidrauli că „M inisport G.T." poate 1
I fiind un pic mai înalt, mai multă tem einicie ta că pe patru roţi la pe ţi realizat în judeţul Un- * gerii inexorabile a tim — din nou pe băncile
mai f
, pentru asigurarea protec- muncă, să facem de-ntum dală, iar frtna de mimă nedoara, la un preţ ac- i pului, accentuată de vii şcolii. E lucrul cel
I ţiei. „politica muucU“, daci se ecfioneeaă p e roţile din cesibU, chiar de către o 1 toarea altor evenim ente frumos 7 Şi dacă nn ne
generate de viaţă, de Re- cred, să-i întrebe pe cei
— in cit timp l-aţi rm - pante spume aşa. V i rog, spete, printr-o manetă întreprindere mică _ par- î
î Uzat, domnule profesor ? domnule profesor, s i m şi tijă O Răcirea moto tleulară, înfiinţată în a- | i voluţia populară din de care termină acum liceal.
Gaudeamus igitur !
I — In trei vacanţe de puneţi la dispoziţie şi cî- rului — prin ventilator cest scop 7 J cem brie. O Revoluţie, în
rînd a tinerilor,
primul
J vară — în care trebuie teva date tehnice ale au 0 Sistemul de sernnaii- lţ- care cu preţul vieţii au MINEI BODEA
| cuprinse amenajarea ţi tovehiculului. ilutnim t — la ’ ' MARIN NEGOIţA j
