Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_138
P. 1
CUVINTUL LIBER
Anul II, nr. 138 MARŢI, 19 IUNIE 1990 4 pagini - 1 leu
Şedinţa Senatului Lucrările Adunării Deputaţilor
Luni, la ■ ora 10,00, la lui 10 . din-' Regulamentul Din cei IU votanţi, 104 Luni dimineaţa, la ora din normele preliminare multe rînduri apel la calm
sala „Omnia" din Capitală provizoriu privind activi au acordat viatul lor dom 10,25, la Palatul Parla de funcţionare a Adunării şi linişte, invitînd ia un
a început şedinţa Senatu tatea Senatului. nului academician Ale m entului din Dealul Mi Deputaţilor, preşedintele dialog toate asociaţiile par
lui. Din cele il9 m andate de xandru Bîrlădeanu, candi tropoliei, au fost reluate Comisiei dc validare, depu ticipante, dar neajuhgînd
Lucrările sînt conduse senatori au fost validate dat la funcţia de preşed in în plen lucrările Adună tatul Adrian Severin. a pmă . în prezent, la p înţe
de preşedintele de vîrstă, 118. S-a făcut propunerea te al Senatului din partea rii Deputaţilor. . prezentat Raportul, acestei le g e re .''
Cezar Bvtda, senator de -ca în locul dl. Virgil Mă- F.S.N. S-au consemnat şap Lucrările sînt conduse comisii de validare a man
Taşi, din partea Partidului gureanu, ales senator în te voturi contra^ Prin ur de preşedintele de vîrstă datelor, deputaţilor. Cu două; abţineri, Adu
■*
Naţional Liberal, asistat de circumscripţia nr. 32 Să mare, preşedintele de vîrstă al Adunării, deputatul narea Deputaţilor a adop
cei. 4 secretari stabiliţi din laj, care a renunţat la m an l:a declarat ales în func Rene-Radu Policrat,: asis - Rezultatul alegerilor pen tat o hotârîre prin care se
rîndul celor mai tineri se dat, să fie validat de Ni- ţia de preşedinte al Sena tat de cei mai tineri patru tru preşedintele Adunării prevede instituirea u,nei
natori, colae Dunca, Conform ar tului pe domnul Alexan deputaţi, desemnaţi în şe Deputaţilor, exprim at prin Comisii de anchetă a ce
Se informează că din ticolului 72, aliniatul 4 clin dru Bîrlădeanu. dinţa precedentă. vot secret, este următorul:. lor două camere ale P ar
totalul de 119 senatori s'înt Legea electorală, în ase înainte de a se intra în 1. — Dan M arţian — lamentului privind anali
prezenţi în sală 111. menea situaţii se validea Preşedintele- Senatului, ordinea de zi, la propune 266 .-voturi zarea evenimentelor din
Conform articolului 2 din ză urm ătorul candidat de rile deputaţilor Petrişor 2. — Adrian Severin — 13—15 iunie a c.
.Regulamentul provizoriu pe aceeaşi listă. dl. Alexandru Bîrlădeanu, Moravu (Gruparea demo 92 voturi De asemenea, Adunarea
a prezentat rezultatele vo
privind activitatea Sena Preşedintele de vîrstă a tului pentru vicepreşedinţi, cratică de oentru) şi Ser- 3. —- Dan Lăzâreseu Deputaţilor a adoptat, cu
tului, sînt invitaţi preşe supus la vot această vali secretari şi chestori. în giu Cuneseu (Partidul So- m ajoritate ă e voturi —
dinţii grupurilor parla dare, care a fost aprobată urm a num ărării voturilor, cial-Democrat din Româ 19 voturi 72 împotrivă şi 7 abţineri
mentare constituite să co în unanimitate. ca vicepreşedinţi au fost nia), asistenţa — deputaţi 3 voturi au fost anulate. — o moţiune în care se
munice numărul senato Prin vot deschis s-a vo şi invitaţi — a păstrat mo Domnul Rene Radu Po arată, între altele: ..Ţinînd
rilor din fiecare grup şi tat apoi lista senatorilor aleşi urm ătorii senatori: mente de reculegere în licrat, constatînd că dom seama de raportul prezen
componenţa . nominală a validaţi de comisie. Aceş Oliviu Gherman (1.14 vo memoria victimelor Revo nul Dan M arţian a obţinut tat de m inistrul de inter
grupului respectiv. tia au . întrunit unanim ita turi pentru); Vasile Moiş luţiei din decembrie 1989, m ajoritatea voturilor, ’ l-a ne, domnul Doru Viorel
în ordinea mărimii gru te ele voturi. : (5 voturi contra); Radu de la a cărei declanşare, declarat preşedintele Adu Ursu, în legătură cu m ani
purilor parlam entare au După aceasta, preşedin Câmpeanu (33 voturi con la Timişoara, se comemo nării Deputaţilor. festaţiile neautorizate, care
luat cuvintul preşedinţii tele de vîrstă, dl. Cezar tra); Karolv Kiral.v (37 rează în aceste zile şase perturbă grav desfăşurarea
Frontului Salvării Naţio Buda, a declarat că sc contra). luni, precum şi în memo Luînd cuvintul în ca normală a vieţii Capita--.
nale, Partidului Naţional proclamă constituit legal Secretari ai Senatului au ria celor căzuţi în timpul drul Adunării Deputaţilor, lei. Adunarea Deputaţilor
l.iberal. Uniunii Democra primul; senat al ţării. fost aleşi Paul Jerbas, Dan ministrul de interne, Doru consideră întru totul nece
evenimentelor din
te Maghiare din România. S-a trecut la alegerea losif, Jurean Petre, Vereş- iunie. 13—15 Viorel Ursu, şi-a exprim at sară’ şi legitimă interven
Dl. Doru-Ioan Tărăcilă, preşedintelui Senatului. toi Attila, iar chestori se îngrijorarea în legătură cu ţia forţelor de ordine pu
senator de Călăraşi, pre natorii Ionn Doru Tărăcilă Lucrările A dunării. au reapariţia unor manifesta blică. in conformitate cu
şedintele Comisiei de vali Lucrările Senatului au şi Constantin Sa va. fost deschise de preşedin ţii neautorizate în centrul legea, pentru înlăturarea
dare, a prezentat raportul fost reluate, dîndu-se citire tele de vîi-stă Rene-Radu Capitalei în cursul zilelor stărilor de fapt menţio
referitor la validarea sena procesului verbal referitor Policrat. de duminică şi luni, deşi nate".
torilor, conform articolu la rezultatul votului. (Rompres) Potrivit articolului zece personal a făcut în mai (Rompres)
Zona de la poalele pă
A FACE Ţ A R A VREA L IN IŞ T E durii Bejan constituie pen
tru cea mai mare parte.
BUCUREŞTI (Prin tele nici de încă un subiect totdeauna au avut ceva de devenilor singurul loc de
AGRICULTURĂ fon do la colaboratorul lurile repetate ale Poliţiei, reclamat, revendicat, so refugiu în natură, în rgo-
senzaţional. Cu toate ape
mentelc de. răgaz. Pornitul
licitat, sînt aceia care, de
nostru). Ceea ce foarte pu
ţini bucureşteni doreau să m anifestanţii nu au pără multe ori, nu au ţinut de la această realitate, in
Restructurarea agricultu menea, ia agricultorul o- se întîmple sau credeau sit zona decît după mie cont dc legi. Oricum, cre stitutul de Proiectări Hu-
rii, ea şi a întregii econo landcz, cel mai productiv că se mai poate repeta, zul nopţii. Cu alte cuvin dem că Poliţia nu va mai nedoara-Deva a realizat un
mii, nu este un moft, oi din lume. Din literatura de iată a avut loc. Duminică, te, o nouă încercare dc fi luată din nou prin sur proiect de amenajare com
o cerinţă stringentă a exis specialitate am desprins lT iunie a.c., cum a stat dezordine în inima Capi prindere. Sperăm din tot plexă a acestei zone. Pen
tenţei, noastre. Sigur, în că, generalizând la scară, ploaia, în jurul orei 19,20, talei. sufletul că lucrurile vor tru materializarea acestui
‘ această privinţă există op planetară realizarea pro circa 200—300 de cetăţeni Luni, 18 iunie a.c. La intra pe un făgaş normal. proiect nu s-au găsit nici
ţiuni diferite privind căi ducţiei agricultorilor* din s-au adunat în faţa Hote prima oi'ă circulaţia prin Capitala scăpînd de teroa odată banii necesari. (Şi
le şi mijloacele de reali această ţară (ia noi 'con lului Intercontinental, în Piaţa Universităţii decurge rea celor care au trans ce frumos era ! Cuprin
zare a scopului propus. In diţiile naturale fiind - cu zona unde fiinţase „Ţara normal. Un grup de m ani form at zilele şi nopţile în dea inclusiv un cinemata-
diferent însă de „mode certitudine mai bune, dar Golanilor", revendicînd ce festanţi, circa două-trei su adevărate coşmare. Vrem
lul" sau „strategia" ce se ne lipsesc, poate sculele, numai ei ştiu şi scandînd: te s-au retras în zona din linişte. Pentru liniştea
adoptă., un lucru este lim seminţele şi îndem înarea „Jos Iliescu", „Jos Guver spre Institutul de Arhitec noastră, a tuturor, cu toţii A existat
pede : trebuie să ajungem lor), după prognozele date, nul", „Iliescu —• Ceauşes- tură, unde-şi continuă re avem obligaţia să veghem.
la o agricultură mai pro s-ar putea asigura hrana cu". pertoriul. Un lucru este Căci este. limpede, dacă în
ductivă, capabilă să satis nec.esarâ unei populaţii de Incitaţi de cetăţeni cio- limpede: liniştea de care inima ţării nu este linişte, cîndva
facă deplin consumul ali circa 60 m iliarde de colatii dubioşi, către ora avem cu toţii nevoie nu nu poate fi linişte nici la
Botoşani, nici la Satu Ma
mentar al populaţiei, ne oameni 1 Este, Intr-adevăr, 22,33, aceştia au ocupat s-a instaurat încă. Probabil
voile de industrializare şi o dorinţă ce ar putea de partea carosabilă a bule că cei cîţiva certaţi cu or re, nici la Tulcea sau Hu un proiect...
chiar disponibilităţi pentru veni realitate dacă facto dinea publică, pentru ba nedoara. Avem încredere
export. rii competenţi de decizie vardului Magheru, trafi nii încasaţi, mai au de în bunul simţ atît de ca
Nesocotind problemele a- şi cei de execuţie s-ar în cul fiind întrerupt. In pia „lucrat" la destabilizarea racteristic românului.
griculturii, la care toţi se toarce cu faţa spre agri ţă, ca din senin_.au apărut situaţiei din ţară. Cine graf dc vară). Banii, noştri,
pricep. ca şi la fotbal, s-a cultură, dcbirocratizînd-o, zeci de ziarişti străini, dor sînt ei ? Sînt aceia ce în GHEORGHE ILINCA ai cetăţenilor, luaţi cu jap
ajuns in situaţii ca -din descpntralizînd-o, dînd-o ca prin reţinere pe statul
exportatori să’ devenim pe m îna oamenilor cu har de salarii, în baza I,egii
importatori de produse a- şi chemare să practice o 1/1P78 (acum abrogată) au
groalintentare.' Să nu uiţănt asemenea meserie. „Chingile" liberei iniţiative fost cheltuiţi pentru înfăp
însă că, aşa cum s-a expri Nu putem spune că noi tuirea ambiţiilor de „cti
mat un mare agronom al nu dispunem de posibili Scriem iar despre li fice deplin ideile proprii aştepta la orice. Cei mai tori" ale unuia sau altuia
ţării, „agricultor a este şti tăţi să practicăm Io agri bera iniţiativă şi privati îndreptate în scopul slabi, renunţă. Alţii nu din suspuşii vremelnici ai
inţă şi artă", Cu alte- cu cultură avansată. Există o zare — subiecte care nu „satisfacerii în condiţii se dau bătuţi, insistă şi judeţului ori municipiului
vinte, cei ce o practică tre bază tehnico-materială, ca trebuie să fie considera mai bune a cerinţelor de aduc drepte şi vehe (între altele — o fintînă
buie să aibă calităţi deose dre tehnico-inginereşti, ţă te doar „la ordinea zilei", bunuri şi servicii ale mente critici celor eu arteziană din care apa ţîş-
bite, să*i sim tă pulsul, rani adevăraţi (deşi, mai ci demne de materializat populaţiei, folosirii efi- „beţele în roate"... Ce neşte de două ori pe an).
să-i ştie bine rostul, ce, puţini .decît ne-ar trebui cit mai repede (cu cit mai ciente a resurselor de lor despre care se poate S-au îngrădit parcurile cu
cum şi cinci să facă semă acum). Se emit, la diferite puţine piedici!) în viaţa m aterii prim e şi mate- sute de tone de metal, să
natul şi toate celelalte nivele, ipoteze şi păreri, noastră cea da toate zi riale, îndeosebi locale, spune că nu li s-a arate ca Cişmigiul, ori s-au
munci ale cîmpului. dar se aşteaptă şi soluţii lele. Domnilor, libera i- precum şi creşterii gra- „osificat" doar... fotoliul plantat tei şi brazi care
Legat de aceste conside concrete: „Mişcările" sînt niţiativă — despre care dului de utilizare a for- sau m icuţul trepied bi n-au prins niciodată rădă
rente am reţinut un' „a- însă prea palide şi ane ziarul nostru a scris deja ţei de muncă". A m citat rocratic pe care s-au a- cini.
măiront semnificativ" din voioase deocamdată, ceea m ult şi ti va acorda, tn din Decretul-Lcge nr. 54/ şezat, dar şi sentimen In fine, să nu mai vor
spusele Unui cercetător, şti- ce face ca m ulţi oameni, continuare, atenţia nece 1990. tul de a nu lăsa nici pe bim despre ce-a mîncat
inţifSe din domeniul agri chiar onoraţi cu titlul de sară — este, pur şi sim U n : cfm p larg de ac lupul. Zona de agrement
cultorii care, vizititid Aus specialist, să se complacă, plu, o descătuşare a e- ţiune, o arie nelimitată alţii să desţelenească un Bejan a rămas tot aşa de
tria, â rămas profund să plutească în ape linişti nefgiilor creatoare Indi pentru cei cărora ,,lc um teren năpădit de buru căutată de deveni, deşi aici
impresionat de faptul că a- te, în postura 'de „specta viduale ■ .Mai cla r: pînă blă mintea" — la modul ieni pentru a-l face bun nu s-a făcut nici ceea ce
cok> a citit pe cartea de tori", să ia salariul dar Să acum BINELE a fost gîn- frum os şi pozitiv al ex şi roditor. era foarte necesar şi ce se
vizită a gazdei: „crescător nu ştie pentru care aauriie dit ca capete foarte^ pu presiei. Din păcate însă, putea face cu cheltuieli nu
do■ animale* >i apoi „mî- m erite său activitate, t ţine: (la nivelul ţării e- aceşti oameni se lovesc, MARIN NEGOIŢA prea mari.
nistra de resort*. Iată deci Am răm as; deseori coa- rau... două!)! insă de- uneori,' d e attiea obsta
ce. înseamnă să faci cu a- NlCQLAE TWCOt acum, încolo, flecare om cole, în aplicarea iniţia ION CIOCLEi
devărat agricultură I are d rep ţii să-şi valori tivei lor, incit te poţi (Continuare în pag. a 2-a)
Glodul mă duce, de ase (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
