Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_138
P. 2
**AG 2 CUVTNTUL LIBI
HSţim.
Aşadar, pentru elevii clipei, braţele încărcate ingineri, maiştri, perso
Slujbă de evanghelizare Caisei a X ll-a, m u l şco cu fiori, geftiirile inim i nal administrativ, cartea
lar s-a încheiat. La
lor de muncă se închide
tabile. Asemenea clipă ar
Li
ceu! Agroindustrial Ilia, trebui să rămînă fixată aici. Profesorul Troian
acest m om ent s-a dovedit , pentru totdeauna, dar, Crişan îţi aminteşte că
încărcat de o firească e- d in păcate, tim pul se doar ieri a fost anul 1952
moţle. în semn de res scurge inexorabil. Apro <And intra cu emoţie, ca
pect şi recunoştinţă, tine xim ativ 70 de adolescenţi învăţător, intr-o sală de
rii şi-au luai la revedere; pornesc să înfrunte exi clasă, iar in 1969 venea
de la profesorii lor, cu genţele vieţii sociale. De la Liceul din lila, ca pro 12
tradiţionalul „Gaudeamus această dată, fiecare cu fesor. Asemenea lui a
igitur“, oferindu-le flori. eul său. spus „La revedere" şcolii
Gingăşia gestului a fost profesoara Liana Sântei, 12
răsplătită de cuvinte cal inginerul Victor Lupules-
de, de îmbrăţişări şi u- cu, maiştrii Viorel Mun-
viaţă". Gesturi frumoase Clipa de emoţie
rări de „Mult succes in ieanu, Ilie Şurdu, peda
gogul
Verghelia
Balaş,
care vor rămine m ult cei din personalul admi
tim p în amintirea tutu nistrativ — Melania Bă
ror. < Reprezentanţii „Ge Profesorii şi inginerii buţă, Simina Haralambie.
clipe de e-
Puternice
neraţiei R e v o lu ţie id e la lor — "Elena Iepure, Vio moţie au trăit, la rân
Ilia, credincioşi idealuri rica- Ciulea — diriginţi, dul lor, în aceste zile, toţi
lor etice şi omeniei, ne- Ananie Partenie, Eleono- absolvenţii de liceu d in
alterabile în orice timp, ra Cociuba, Adrian Grea-
alături de cei care i-au vu ş.a. urmează să înlîl- judeţ. Tuturor le dorim,
la rindul
nostru, m ult
învăţat şi pregătit pen nească noi „contingente“ succes in viaţă, multe
tru vipţă au, luat apoi de elevi pe care, cu pa bucurii. La revedere, in
parte la un careu festiv. siune, îi vor pregăti şi anul 2000, la întîlnirea de
S-au spus cuvinte fru îndruma să devină oa
Vineri, TS iunie a.e., începînd de ia ora 18, la Casa de Cultură din Deva moase. Chipurile erau meni. 10 ani !
a avut (ac un eveniment marcant în viaţa credincioşilorbaptişti din Deva : un ser îmbujorate de unicitatea Pentru alţi profesori, MINEL BODEA
viciu religios de evanghelizare cu participarea Unor personalităţi de peste hotare.
Dar, iată, pe scurt, ordinea în care s-au succedat momentele _ acestei importante
slujbe de evanghelizare. Daniei Cocaru, pastorul Bisericii Baptiste Nr. 3 din Ti
mişoara wa prezentat pe oaspeţi, apoi, cărui Bisericii Baptiste din Deva a intonat Apreciatul grup vogal- genuri muzicale aflate cu care prilej cei mici du
eîteva imnuri religioase. A urmat cîntâretul canadian Art Perry, care a intonat trei instrumentăi „Canon" al în mare vogă, din ţară şt avut bucuria să partici
cînteee religioase. A luat cuvîntul doctorul în teologie Bill Sifft, apoi domnul Barry Casei de Cultură Hune din străinătate, a făcut pe la un concurs de cos
Moore (ambii din Canada} a prezentat predica propriu-zisă de evanghelizare. Co doara a participat de au o notă „discordantă" în.^ tum e de carnaval, la o
rul a încheiat cu neuitate imnuri această slujbă. rind, ca invitat, la a X-a amploarea miilor de uiaţi întrecere a celor urai
Cît despre public, ambele săli ale Casei de Cultură au fost arhipline. ediţie a Festivalului iti- şi a decibelilor aruncaţi buni interpreţi ai dansu
MARIN NEGOITA terjud&ţean de poezie cu generozitate in eter. lui de societate, modern,
fo to : DANIEI DĂVID „Lucian Blaga" de la break dans. Grupul m u
Sebeş. Formaţia, care s-a Tot la Timişoara a a- zical „Liberia", alcătuit
bucurat de o caldă pri vut loc Festivalul dansu din eleVi de la Şcoala
mire din partea celor rilor de societate şi mo Generală Nr. 5 di» loca
Cît e ziulica de mare, prezenţi, a prezentat pie dem , la care au partici litate şi cercul de chita
se muzicale pe versuri pat şi două colective de ră al Casei de Cultură a W :
prezentat tu»
interesant
de Lucian Blaga şi din
cu treburile gospodăriei creaţia membrilor gru recital muzical. In înche
pului. iere, a avut Joc o de--
Pe uliţa principală din vioaie şi drăguţă. (Este pregătitul mîncării şi eite monstraţie de lupte eu-
Lăpugiu ide Jos, în şirul recunoscută încrederea şi nu mai sînţ de făcut ta o Aceeaşi formaţie ,,Ca participarea unor... vii
caselor - arătoase de pe întrajutorarea consăteni casă mare... non" a fost -prezentă şi gen din municipiul Hu tori campioni ol oraşului.
malul drept al văii ce lor în situaţii deosebite). AzU cînd vremea a în in spectacolul „Tini- nedoara. Formaţia : de
curge prin mijlocul sa- „Aşa am um blat toată ceput să-şi lase ampren rock", găzduit tim p v de —daţţs de societate a Clu Ansam blul de copii şi
tutui, se află şi aceea a viaţa, ca vîntul A ltfel nu ta asupra chipului ei, trei zile de stadionul din bului „Sidcrurgtetul" a ..tineret al Clubului gSi-
fam iliei Haţegan. Familie mi-ar fi ajuns tim p u l — presărîndu-i ' ghiocei la Timişoara, cu piesele „în ocupat locul dl doilea, derurgistul" Hunedoara*
cunoscută şi stimată de ne spune. Şm pte* <ând' coptă au trebări", ,J<iapti albe", iar formaţia de dans mo condus de profesorii Cleo-
către semeni pentru hăr ...A fost stîlpul casei i,Ptima ceartă serioasă", dern a Casei de Cultu patra Pup şî Violetă
rosturile lor, ea a rămas
nicie şt chibzuinţă în gos de-a lungul anilor. Gospo aidir la Casa „bătrină", să „Canonul Hunedoarei" ră — locul al treilea. Spătaru, a pus in scenă
podărie. dina care te Scula prim a' ducă mai departe greul. - -r creaţiile grupului. Du * spectacolul de muzică u-
...Nana Dorica n-are as- şi se culca ultima. Pen pă m ărturisirile celor tn piaţa din faţa Ca şoară, fo lk şi satiră „Des-
ttiHpăf, Cu baticul -legat tru a-i pregăti pe copii de Îm plinirile materiale, prezenţi, un astfel de sei de Cultură Hunedoa cîntoteca veselă". La rea
in triunghi, la Spate, aşa şcoală şl soţul (electrician dar şi pele spirituale (au spectacol nu s-a mai vă ra- — instituţie organiza lizarea sa şi-au- dat con
cum e Specific portului la Ilia) pentru serviciu. apărui şi nepoţeti) simt zut in ţara noastră, prin toare ■— s-a desfăşurat, cursul fom m ţillor „Sidef
in zonă, umblă că vîntul, motive âe mtndrie pen numărul important de cu puţin tim p în urm i, Jr." d ă muzică uşoară,
priit bucătărie, să termi Şi apoi, cît era ziulica tru gospodina casei. Poa form aţii aparţintnd unor un carnaval al copiilor de break dans ş.a.
nă „întorsurile". pînă ce de mare, cu grijile gos te că roadele trudei ti
vin de la serviciu ai ca- podăriei. Cu grădina, cu dau muiţun'&rea genera
săl. & ttnăfă vecihă ii lă animalele — şi nu4 de toare de putere de m un
sase în grijă, pentru cite- glum it Cu trei vaci' cu că, îi m enţin t'inereţea.
va ore, fetiţa care n-are lapte, 30 de di Şî Opt
încă un an, dar e tare porci, pluş păsările, —* cu ESÎERA" ŞINA
A existat cîndva un proiect...
(Urmare din pag, 1) puţ-depozit şi de acolo, Noi propunem Centrului
pompată în, instalaţii. Ape Sanitar-Antiepidemic să nu
Singura unitate care /a- le uzate slnt evacuate prin mai dea aviz de funcţiona
ce aici permanent oficii de vidanjare, cînd nu băltesc re acestei unităţi pitia nu
gazdă este cabană cu ace în faţa cabanei. Costisitor,
iaşi nume a I.C.S.A.P. De greoi şi neigienic. în mai se rezolvă, definitiv, pro
va. Dar, deşi e situată la m ulte rînduri diferite or blema apei potabile cu
o aruncătură de băţ de gane de control, inclusiv rente. Ca „arbitru“ în a-
unul dintre Cele mai mari sanitara au sesizat acest ceastă controversă, propu Primăria municipiului Hunedoara cunoaşte oare numărul exact al blocurilor
şi mai populate cartiere ale neajuns. Dar nici I.C.S.A.P., nem — pe cine altcineva ? ele locumfe dezafectate ? In imagine - un asemenea bloc, aflat în - microraionui V,
oraşului, cabana Bejan nu nici unitatea de gospodă — Primăria municipiului. ta ^poarta de intrat»* în oraş. , Fotă DANIEI DAVIP
are apa curentă şi canali rie comunală (Care ar ur
zare. Cu alte cuvinte, dacă ma să ia în inventar tron
vrei să potoleşti setea unui sonul de. conductă şl âe
Copii căruia nu-i placq nici canalizare de ta cartierul (Urmare din gag. I) U Dacă facem o analiză l
berea, nici apa minerală -Micro 15 ţin ă ta cabană} maţ atentă se poate ve
fcind este), n-ai de unde nu vor să investească tn a- J7 dea uşor că beciul în cau
lu a ' un pahar cu apă. Cea ccastă acţiune atât de ne Acestea au fost senti ză, ţinut gol piuă la
dş folosinţă pentru bar cesară, sbcotind-o fiecare mentele care m-au încer Paşti, nu era un „maga
şi bucătărie este adusă ca fiind de datoria Celui cat în oraşul Brad aflînd literei Mjiative zin". Apoi, compari#* fo-
cu cisterna, turnată intr-un lalt. " , că, aici, celor cu JAberă lostnţa pe care o are «-
v - • * - a - iniţiativă“ ti s-eu repar cum — depozit de bău
tizat num ai două spaţii. t u r i —, c» destinaţia pe
(Informaţie primită la oare ar fi urm at să o
A primăriei de !« doamna de med multă vreme gol. rectorul I.C.S.M. Brad, au, aibă, cu m ulte investiţii
Practic, un beci care era
nul Nicotae Marta, di
secretară Blana Bozdog).
ti efort din partea între-
Desigur, nu este vorba de „Aşa a fast pînă înainte totuşi, o justificare pen prinzătqrului t aceea de
(Urmare din pag I) rut orice răspundere faţă cei de le prim ăria1 ora de Paşti — ne-au spus tru respingerea cererilor CRAM Ă.
de m uncă şi producţie*. şului — oameni binevoi mat mulţi oameni. Insă, de acest fel. Este o justi Ce să vă mai spun ?
Prea uşor, am zice, se lasă tori care sînt prim ii in când spaţiul a fost soli ficare-. scrisă, venită Ci libera iniţiativă este
copleşiţi şi stăpîniţi de teresaţi în satisfacerea citai de PJ}„ imediat, exact de Lt cabinetul ţinută fit «chingile imo
anat în dialogurile pur- plafonare şi rutină. Esen nevoilor populaţiei — ci s-au introdus acolo bău domnului ministru de re bilismului" feum bine zi
te cu numeroşi specialişti ţial eşie să mi se uite că d e unităţile de pe raza turi spre păstrare sort Spicuim t avînd cea un confrate) Coamă de
ire îşi exprtm au părerea agricultura nu se face du localităţii care deţin des Am stat de vorbă şi tn vedere Hotărîrea Gu sus, da la oabinete înal
: „pur şi simplu nu mai pă program redus, ci a- tule spaţii nefolosite, ori cu doamna Fetiria Dan- vernului nr. 338/7 martie te. Acum, că au teşeai
ţelegem nimic din ce se tunci cînd trebuie şi cum folosite fără eficienţa. cta, şefe restaurantului 1999, s-a stabilit ca pînă ca bine alegerile, aştep
tîmplă, văzînd că nu se cuvine, nu cu ce-o da Un caz tipic este cere „Crişul", care a confir după alegeri, «8 m sts- tăm-.. spaţii largi, penăm
ea dispar vechile struc- natura şi Domnul. Exem rea domnului P om i Ba mat povestea pivniţei teze orice predare de oa tibera- intţlatioi (ener
ri şi metode de conduce- ple valoroase de chemare rată de a I se repartiza respective. r ta unităţile pro giile creatom aietivm -
, de ; sus şi pînă jos, că şi competenţă,, de inim ă şi spaţiul i existent ta sub Şeful biroului ton alte uni tid) să paaHL. zbarda.
i ne regăsim şi justificăm de suflet, avem destule, la solul Depozitului miegros. Victor Paul. cit şi tăţi". Fără ctdngit
«tul; unii înţelcgînd că îndcmîna tuturor. Impor m t mm t mm i m
ică e democraţie a dispă tant este să fie urm ate I