Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_139
P. 2
»»AG f CUVÎNTUL
Am oflutat cuvîntul „.sar vorbea primarul ? Despre Din păcate, expresia „mă sa-i servietă o mică ba Casa de capii şcolari—fete Orăştie
sana' în Dicţionarul Ex faptul că, daeă gestionarii duc (sau vinj de-acasă" a i lanţă cu care verifica gra
plicativ al Limbii Române. de magazine să teşii rai intrat în limbajul obişnuit. majul fripturii. Numai la Dialog de suflet
Lipseşte. Şi totuşi este un „ung osia" pe la depozite Acceptăm această gloabă vederea balanţei şefii de
cuvint râspbidtt, Iar o- le comerţului cu ridicata pe care ne-o impun unii restaurante înlemneau, iar
biectul pe care-1 denumeş cu alimente, se întorc aca indivizi care nu mai con inspectorul de ocazie, os C U cîteva adolescente
te, vai, atît de insinuant să eu mina goală. cep să-şi facă îndatoririle pătat pe veresie, pleca sa Documentîndu-ne la Ca PREA TIRZrU„.
în viaţa noastră ! Este în Din păcate, şi după revo de serviciu decît „stimu tisfăcut; cu atotcuprinză sa de fete din Orăştie, Lâ nici trei ani. Rădi
mod sigur, un turcism. Şi, luţie rezolvarea unor pro- laţi" cu foloase necuveni- toare-! servietă burduşită am atmţ in intenţie să ca Morar îşi pierde ma
chiar dacă nu face parte de „atenţii*. Dar, Intr-o surprindem, fn primul ma. îşi aminteşte pag cum
din aceeaşi familie de cu zi, şefii de restaurante au rînd, condiţiile sociale, tatăl ei a dus-o, pe ea şi
vinte cu altele, de genul organizat un complot; toa modul în care persona pe fratele geamăn Nieu-
„peşcheş" sau „ciubuc", te fripturile pe care le co lul unităţii îşi face da şor, la creşă în Hune
sarsanaua este soră bună manda inspectorul aveau toria faţă de copiii in doara unde locuiam Apoi
cu ele, prin faptul că ser gramajul peste cel prescris ternaţi aici, care adesea au fost trimişi la unita
veşte aceluiaşi scop; mi în lege şi inspectorul ple caută mîngiiere sufletească tea de ocrotire dm Bre
dent, încărcată !) era impo cea de toate zilele ca mofluz şi înţărcat, du la cadrele didactice ori la tea. La anii de şcoală au
tuirea. Fără sarsana (evi
pă ce-şi achita consumaţia.
sibil de conceput rezolva Marc-i puterea cinstei. Pe femeile care se ocupă de ajuns — ea la Orăştie,
ta Baia de
întreţinerea igienei şi de iar
fratele
rea unor probleme — per cînd un complot ge pregătirea mîncăriu fie Criş. „Acum, că stntem
sonale sau de interes co neral împotriva sarsana- care dintre fete —- mai eu mari, tata vrea să ne ia
lectiv — dintre cele mai bleme depinde de sarsana. te ? îmi amintesc de un gîiior? ’ Pentru că ei se seamă cele care au ajuns de aici şi să ne mute la
simple. Pentru orice tre Poate de aici şi vorba film de demult, cu un tip „îngraşă* din naivitatea la vîrsta adolescenţei — Bistriţa Năsăud, unde
buia cumpărată bunăvoin glumeţ amară a românului: care prinsese gust pentru (ca să nu-i spunem prostia) trăiesc o tristă amintire a doreşte să se stabilească.
ţa cuiva. . „hai mene, fă-mi, că des postura de inspector incog noastră, care, în ioc sâ-i copilăriei, au sufletul M-a căutat într-o zi aici.
Era, trebuia... Oare de chid şi eu uşa cu capul*. nito şi din această postu scuturăm de revere şi să-t cunoşteam. Nici
ce conjugăm verbele doar Păi, sigur, dacă ai: fiecare ră îi tortura psihologic şi—1 readucem cu picioarele pe traumatizat de nepăsarea Nu-l mai
mamei ori a tatălui,
pe nu ştiu dacă l-am
la timpul trecut ? Citesc mînă ocupată cu cîte o jumulea copios pe respon pămînt, la exercitarea în care i-au aşteptat ani la văzut de cînd ne-a pără
în articolul unui confrate sarsana, nu-ţi mai rămîne sabilii de restaurante, datoriri lor pentru care pri rînd zadarnic. tntUnind sit. Abia acum şi-a amin
remarca unui primar co pentru a deschide uşa, de printr-un tertip diavolesc mesc salariu,,le cumpărăm fete frumoase, aflate la tit de noi, dar e prea tir-
munal : „Dacă nu merg la cît capul sau piciorul. Şi de simplu: comanda o cu orice preţ „bunăvoinţa". vîrsta întrebărilor, între ziu...“.
I.C.R.A. cu sarsanaua, nu dacă sarsanaua ar acţiona friptură şi cînd i se ser copilărie şi adolescenţă, AŞ DORI SĂ-MI CUNOSC
rezolvă nimic". Despre ce doar în acest domeniu. vea scotea din voluminoa- ION QOCLEI am discutat cit cîteva din TATĂL
tre ele (bineînţeles cu ce Nicoleta. luşan a venit
le care au dorit şi au spe din Lupeni, Are doar doi
f \ rat să transmită un mesaj ani de Cînd se află aici.
BINE Şl NU TOCMAI părinţilor care le-ău a- Mama este recăsătorită şi
handonat).
i POMNERH ţ copila nu se simte m lar
„MA BUC 5-0 INTttNESC gul ei în familie.
Lilele trecute s-a pus la hala cum este şi normal, Deva ; „uu se poate con | m .stare m v m m \ FE MAMA"... cunosc pe tata şl tare aş
dispoziţia cumpărători să funcţioneze o unitate sidera că noua hală vine Aproape zilnic, în ur dori să-l ştiu“ — ne spu
lor, în piaţa Devei, o de alimentaţie publică cu prea mult în sprijinul ţ Formaţia civilă de J mă cu doi-tnei ani, pe ne cu speranţa că mesa
nouă hală pentru desfa program special Majori cumpărătorilor şi al pro 1 pompieri voluntari din ţ cînd mama lor lucra încă jul ei va ajunge astfel să
cerea produselor de ori tatea comercianţilor din ducătorilor*. într-adevăr, 7 Baia de Criş face pre- t la „Vidra" (avea deci fie recepţionat,
gine animală, lucru sem piaţă îşi încheie activi muî$ dintre cei veniţi cu , \ gătiri intense pentru a-şi 7 drumul spre serviciu prin Gemina Zbăra (are a-
nalat şi în paginile zia tatea tind toate celelalte marfă şi-au exprimat in t marca printr-un loc ţ faţa unităţii unde trăiau, cum 14 ani) a fost aban
rului nostru. Deplasin- unităţi de alimentaţie sînt tenţia de a pleca să vin- fruntaş prezenţa în faza t se jucau, învăţau fetiţe donată la Leagănul de
du-ne însă la faţa locu deja Siehise, fiind mereu dă îi» piaţa de la Hune I zonală a concursului a- i le ei), cele două surori — copii din Hunedoara, Nu
lui, constatăm că această nevoiţi să se hrănească doara, Aven» speranţa eă ţeestor formaţii. Pre-1 Lăcrămioara şi Nadia — ştia nimic despre fami
iniţiativă bine intenţio din pachet ori să facă' l zenţa aceasta şi-au asi- ţ se luau de mină şi aler lie, despre părinţi. Abia
nată nu şi-a găsit în fapt foame pînă dimineaţa. de această dată adminis Jgurâbo ca urmare a 7 gau, la poartă „s-o întîl- după 13 ani s-a interesat
traţia pieţei va manifes
cea mai bună finalizare. Dacă ne gîndim că in ta mai multă atenţie fa feciştigării fazei judeţene, * nească pe m a m a S im de ea un frate, Werserut-
Mulţi dintre producătorii tr-o vreme existau In ţa ţeau nevoia căldură de lut unităţii îşi aminteşte
care-şi desfac mărfurile ră unităţi alimentare eu tă de propunerile tt- I evident. Pe cuprinsul ţ care fuseseră frustrate de că timp de o jumătate de
T comunei nu s-a înreg'is- 1
aici ni s-au plîns că sînt prograr^i le noapte, cere nor oameni care de fapt i trat de foarte multă ' micuţe, cînd împreună cu zt au încercat s-o lămu
izolaţi de hala propriu- rea producă lorilor nu ni au şi ei acelaşi interes; 7 vreme vreun incendiu ţ cea de a treia soră a lor rească s-o viziteze pe
zisă, unde cetăţenii îşi se pare deloc exagerată, vlnzârea în cit mai bune 1 în gospodării sau în pă- i — Claudia în prezent e- mama care-i căsătorită
fac majoritatea cumpără fn orice caz, aşa cum ne condiţii ă mărfurilor. ţ dure... Poate tocmai pen- ’ levă de liceu. — au fost şi locuieşte în Deva.
turilor, în felul acesta spune,ţ şi doamna Silvia i tm că pompierii din V internate aici. în schimb „Ce doreşti să-i trans
mulţi renunţ ind să mai Muntean, pensionară din } comună sînt permanent ţ mama lor nu le căuta miţii m am e i „Ni
facă ocolul pînă ta dînşii. niciodată. Lăcrămioara Po mic, Sînt obişnuită aici
De asemenea, în , spaţiul Vin stare de veghe şi ga- ' pa este o fată tare fru şi de aceea n-am vrut
i ta de acţiune.
nou amenajat nu se ex moasă, părul ti este şa să merg acasă". „Dar
ploatează integral supra ten deschis spre blond tatălui tău ?‘‘. „Nu-l cu
faţa existentă \ iar accesul — i şi-n ochii negri are o lu nosc..,".
J a mesele de vînzare este mină aparte. Este poate SCURTA BURATĂ
mult îngustat şi incomod, BERĂRIE FĂRĂ,.. lumina speranţei în afla A UNEI SPERANŢE
aşa cum se observă şi rea căldurii părinteşti. O familie din Hărţăgani ~
în imaginea alăturată. BERE ; V SURORI DE MAMĂ a luat-o pe Maria Mag-
„Am încercat să găsim un Lăcrămioara şi Zorîţa dalena Szabo în plasa
aranjament mai bun — | Berăria „Feroviarul", | Drăguş, în vîrsta de 14 ment familial, de-li lun
ne spune Elena Bîja, unul i din Gara Hunedoara, i şi, respectiv, 12 ani, din gul citorva vacanţe, pen
dintre producătorii ce;şi 7 este profilată pe... bere. ’ Lonea, au fost abandona tru ca în vara lui ’Sg s-o
desfac marfa aici, dar I „Dar servim clienţilor \ te de micuţe. Au trecut ia definitiv. După un an
şeful pieţei, domnul ba ţ noştri şi pui la rotisor, i întîi pe la . Leagănul de şi jumătate au adus-o în
zar s-a opus categoric. De 7 mititei, caşcaval, gogoşi > copii din Hunedoara, apoi dărăt. mptivînd că feti
altfel nu este prima oară ' etc. — face precizarea ) la Bretea şi ta Casa de ţa nu ascultă, nu se adap
cînd se poartă cu noi ca ^ domnul Iosif Mone, şe- l Copii Preşcolari Orăştie. tează. „A fost un şoc
un vătaf*. Au mai fost 1 ful unităţii". „Bere ?■“ 7 De şase ani se află aici. pentru ea. A plîns tot
sugestii şi pentru ame 7 — întrebăm, „Berăria \ Nu şi-au văzut însă ma timpul. A r. fi trebuit să
najarea unei rampe de V n-are bere* — ni se răs- ^ ma de cinei ani. Cîi de se gîndească mai repede
descărcare a mărfurilor î punde. Şi, completăm i spre tată... nici nu-l cu şi mai profund cei care
şi dotarea cu un cărucior. J noi, între două trenuri, J nosc. „Ce aţi vrea să au avut intenţia şâ o în
Dar cea mai importantă ţ pe eăldară, ce potrivită ţ transmiteţi mamei sau ta fieze“ — spunea doamna
ni s-a părut propunerea l este o bere. Conducerea 1 tălui ?“. Răspunsuri: ,*Sâ Adriana Galu. N-ar fi
unora ca la parterul hote 7 I.C.S.A.P. Hunedoara / le fie ruşine" (Lăcră accentuat suferinţa unui
lului unde s-a amenajat ţ poate va avea în vedere j mioara) ; „Aş vrea să-mi copil cu sufletul sensibil,
i acest amănunt în fepar- i cunosc tatăl. Este în A l marcat şi aşa de com
^ tizarea berii. (Gh. L N.) ţ ba lulia, după cum mi-a plexă. \
spus bunica“ (Zoriţa). ESTERA ŞINA
Ce facem cu blocurile în care
(Urmare din pag, î) existat în vremurile de noi echipe. S-au întreprins
tristă amintire*. măsuri pentru mai buna
ne-am deplasat la şeful Dar iată că în acest an organizare a aeestei acti
sectorului reparaţii şi în situaţia s-a schimbat mult vităţi. Cei 20 de adminis
treţineri clădiri, ' dl, ingi în bine. Ş-au aprobat fon tratori au verificat perso
ner Ionel Bucureşteanu, duri — 11,5 milioane lei nal întreaga suprafaţă a te
mai de curînd numit fn pentru reparaţii curente şi raselor unde necesită repa
acest post. Cînd â auzit 4 milioane lei pentru re raţii şi numărul concret
despre ce ne . interesăm, paraţii capitale. Chiar zile de apartamente ce au de
ne-a răspuns cu gravita le trecute s-au primit 18 suferit în urma ploilor,
tea recunoaşterii acestei tone bitum, carton şi pînză Aşa s-a ajuns la întocmi
probleme triste cu care bRumate. Deci, bază mate rea unui „grafie de urgen
se confruntă un mare rai- rială există, forţă de ţă” care cuprinde 45 de
măr de oameni ce locuiesc muncă şi bună organiza terase unde vor fi con
sub cele ...170 terase (a- re să fie f Conducerile centrate toate forţele pen
coperişuri) ale blocurilor I.G.C.L. şi a sectorului tru remedierea cît mai
în care apă se scurge ne s-au străduit să formeze i grabnică a stricăciunilor
milos pe pereţi iar îh alte echipe de hidroizolatori, generate de trecerea tim
le plouă binişor 1 dar care dispun doar de pului. Să sperăm, alături
— „Cînd plouă, şi în zi 3 calificaţi, restul — în de cel aflaţi în suferinţă;
lele ce au trecut, a plouat, majoritate femei — de eă va fi timp călduros, fă
nu glumă, zeci de oameni abia de acum însuşindu-şi ră ploi, că se vor executa
vin. la noi — ni se destăi această meserie. Greu şi lucrări de bună calitate şi
nuia domnul inginer. Este foarte slab este ritmul la cetăţenii în viitor se vor
urmarea lipsei de fonduri reparaţii. Acum se are în bucura de condiţii cores
dar şi de materiale ce a vedere organizarea unei punzătoare de locuit. _