Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_139
P. 3
IERCURI, 20 IUNIE 1990 PftG. 3
- - ■ ■ ■ ■ •■ ------ ------- ■■ - ...........- ... . ■ ' ■ ■ ■ ■ - ■ ■ •................ -................................................ ^ --------------- • ______________________________ ;_______ ___ _____________________________ .
" 1 11 1111 1 1 1 n u n i i .............. i ,„„„„1 ••• • Yi ■■■ - ,nw— - "•....- •------ --- i
T R I B U Doi copH nu vor să-şi
vadă tatăl. De ce?
„CUVÎNTULUI a D e v a , (Aleea Patriei, i-am spus ce vină i se $
Doamna Silvia Radu, din
bloc E 2, scara Iî, a- duce.
— Aşa e. Nu-i dau copiii.
partament 28) ne-a trimis Nu îi dau şi gata f
la redacţie o scrisoare în Margareta C. a spus ver
care nu este vorba de bele astea cu vehemenţă^
SINDICATELE, POLUAREA îmbunătăţirii transportului în comun ţii cu cont la C.E.C., faţă de cel eu persoana sa, ci de fostele cu cea mai mare hotărfre
pe acest traseu. Nu am primit nici populaţia depunătoare de economii.
Şl PROMISIUNILE dtasei, domnul loan Cri ta glas. întrebarea noastră
un răspuns, dar nici nu s-a rezol Pentru organizaţii, zilnic Intre ore şan. Iată, pe scurt, ce ne a venit firesc :
vat ceva. Aşteptăm, totuşi. (Cornel le 7,15—12,30 şi 14,30—18, iar popu
In numărul 91 al ziarului „Cu- spune Silvia Radu: I.G. a :— De ce ?
vînţul liber" din 10 aprilie 1990, Olărescu, Vălioara, nr. 51. Urmea laţie 7,15—13,30 şi 14,30—19. divorţat (sau se află în di — Fiindcă chiar ei, co
Programul amintit este afişat In
ne-am exprimat satisfacţia pentru ză alte zeci de semnături ale nave agenţie şi este cunoscut de delega vorţ) de Margareta C„ din piii, nu vor să meargă la
tiştilor).
preocuparea a tot mai mulţi fac ţii organizaţiilor, chiar şi de dom motive eare nu au impor el.
tori, precum şi faţa de angajamen tanţă pentru cazul de fe- Am avut cu Margareta (£
tul primăriei şi C.P.U.N. Deva, de nul Constantin Tomulete, care în ţâ. Printr-o sentinţă; din o discuţie mai lungă te ca»
a organiza un dialog eu sindicate NI SE CUVINE deplineşte funcţia de administrator luna februarie a.c., a Ju drul căreia ne-a înfăţişat
locatari 164
Ia Asociaţiile de
şi
le miniere din Valea Jiului, cu REMIZA DUBLA... 110 Deva de mai mulţi ani. decătoriei Deva I.C. are pe larg eîte a avut de pă
alte organisme şi ministere despre Faptul că i s-a atras atenţia, pen dreptul să-şi vadă copiii timit în vremea eît a iest
poluare şi consecinţele acesteia pe După cum se desfăşoară tru a nu ştim cita oară, să respec — pe Ioana Meda, elevă în căsătorită. La unele din
plan economic şi social, privind să servirea pe terasa restaurau-, te acest program, l-a determinat pe clasa I şi pe Achim Măr scenele întîtaplate te7 fa
nătatea oamenilor etc. tului „Sarmis", din Deva, gărit, elev în clasa a IV-a milia C., au asistat şi ea»
Sîntem la peste două luni de la nouă, consumatorilor ni se Constantin Tomulete să rupă a- — mai precis să-i ia la piii. Spusele Margaretei au
dialogul promis, dar care nu a avut cuvine... remiză dublă. Nu minţul de pe ghişeu «u orarul de el acasă ta prima şi a fost susţinute şi argumen
loc, în timp ce norii de praf, fum vă grăbiţi, că vă explic. Con lucru şi să adreseze lucrătoarei în treia duminică a fiecărei tate şi de părinţii e i
cauză şi întregului: nostru colectiv
şi alte substanţe ne ameninţă să cret şi la obiect: 15 iunie cuvinte injurioase, unele greu de luni, iar te luna iunie să-i După această discuţie
nătatea şi viaţa. Aşteptăm dialo 1990, ora 11,30. Berea la hal redat aici. ţină vreme de trei săptă- am stat de vorbă cu cei
mtai.
gul amintit, pentru a cunoaşte ce bă costă 7,15 lei, cu remiză De altfel, mu este prima manifes doi copii Şi micuţa teama
le realizate şi preconizate de către 7,85 Iei, la rotund 8 lei, nu ? tare de acest fel a lui Constantin — Fosta soţie — ne-a Meda şt Achim Mărgărit
factorii de decizie şi -execuţie im Stăm la coadă minute în şir. Tomulete. De aceea, pe bună drep spus I.C. — nu vrea să ţi ne-au răspuns eu botărire
plicaţi în combaterea, diminuarea Ajungem. Garanţia la halbă tate ne întrebăm şi noi dacă, nu nă seama de sentinţa res ta vocile lor fragedă că
şi anularea flagelului creat prin ac este 10 lei. Cumpăr. Stau din eumva atitudinea sa, de o duritate pectivă. Am fost de cîte nu, nu-i mai vor pe tă»
ţiunile neeontrolate ale oamenilor. nou la rînd minute în şir, fără margini, sfidătoare, chiar dic va ori să-i iau'pe copii, ticul, nici să-l vadă măcar.
Rugăm sprijinul tuturor sindicate predau halba ca să-mi iau tatorială, nu este o foram de ma dar nu mi i-a dat. Ba* mai Au doi bunici care dove
desc multă grijă faţă de că
lor şi specialiştilor din domeniul -garanţia. Deci? două cozi —- nifestare a ceea ce ne acuză pe noi, mult, fostul meu socru şi şi ta casa lor au condiţii
biologiei, agriculturii, silviculturii, una să-mi iau berea, alta fiul lui m-au luat la bătaie
al tuturor celor ce iubesc natura şi să-mi predau halba. Aşa se ca o moştenire de pe vremea „Epo în public. bune să crească mari.
cii de aur" ? (Colectivul de lucră
In finalul acestor
şta-
vor să trăiască intr-un mediu pro serveşte într-un local de ca toare al Agenţiei C.E.C. Nr. 1 Deva). — De ce oare procedea duri am vrea să propunem
pice vieţii. Mulţumim tuturor, în tegoria în tîi cu remiză? Eu ză astfel ? o soluţie, dar nu ştim ca
numele civilizaţiei şi viitorului so mă servesc, eu debarasez. 13 - ZI CU GHINION— — Nu ştiu. Pe copii H re anume. Sentinţa Instan
cietăţii româneşti. (Sindicatul liber (Nelu Lazăr, eleetrieiaB, str. văd numai cînd mă duc pe ţei judecătoreşti trebuie
„Constructorul" din cadrai G.I.G.C.L. M. Eminescu, blocul 13 A, a- La orele 6,30, In dimineaţa zilei la şcoală unde învaţă. respectată — asta ta pri
Deva). partamen t > 55, Deva). de 13 iunie a.c., intenţionam să Am fi vrut să discutăm mul riad. In al doilea
plec din Autogara Deva la Vărma- mal mult eu I.C„ dar n-a riad, este vrerea eepîSor,
„AVEŢI IN VEDERE
ga. La ora stabilită se anunţă că fiăSfc posibil, domnia sa fi de care se cere să se ţteă
Şl DOLEANŢELE NOASTRE..." autobuzul va intirzia 25 de minu ind un om foarte ocupat seama. Să fie o tată cale ?
REPLICA te. Apoi nu s-a mai anunţat nimic Am abordat-o atunci pe Poate. în orice eaz, fii
Sîntem navetişti, cu abonamente la staţia de amplificare. Ia jurul ieşea reclamată — cmn se. trebuie căutată.
plătite la zi, pe ruta Vălioara —- Uzînd de dreptul la replică, vă orei S am întrebat pe doamna im spune ta- limbaj juridic
Haţeg şi retur, bineînţeles. La ore rugăm a dă publicităţii răspunsul piegat ce se întîmplă cu autobuzul pe Margareta C. Adică TRAIAN" BQNQOl
le de mare aglomeraţie — 14,20, nostru domnului Constantin Turnu de Vărmaga. Ni s-a răspuns că a
16,30 —- autobuzele nu-şi respectă leţe. plecat dintr-un loc— necunoscut,
întotdeauna orarul de plecare în Programul. de lucru al agenţiei, întreb conducerile Autogării şi
eursă. Pe traseu, prin sate, aglome stabilit de conducerea sucursalei, Hunedoara-Deva cum este
raţia devine insuportabilă. Noi am prevede un timp mai restrŞtas pen pasibil aşa ceva ? (Aurei Nîetaae
adresat conducerii Autobazei din tru depunerile de numerar aleaso- Bota, str., G. Enescu. nr. 44, bloc 2,
Haţeg trei propuneri în vederea —-ciaţiilor de locatari şi alte organiza ap. 14, Deva).
PLÎNSUL VACILOR DIN SPINI ! astăzi, dar era gol. „Vaci- '
le sînt Ia păşune" — ne-a
explicat 'inginerul Marin
Crişan.
Mai întîi, un lucru ştiut: balism la găinile de la (Doar pe acest „reflex" s-a
nota
— Vă amintiţi de
ca şi oamenii, animalele Mintia, la mieii din Sime- bazat inventatorul acestui , aceea, scrisă cu ceva timp
plîng... La orice fiin ria, la porcii de la Orăştie odios mecanism 1). Anima în urmă ? — l-am întrebat.
ţă, atunci cînd sufe etc.). .Şi, iată, un caz con lul a întins rugător botul, — Da, îmi aduc aminte.
ră, îi apar lacrimi în cret — pe care mi l-a re mai întîi, spre mîna cole — Şl ce măsuri aţi luat
ochi. Dar, plînsul ne latat un coleg — întîmplat gului şi, apoi, spre elape- pentru ca vacile de la
cuvântătoarelor este, cred, la Spini, pe timpul vesti . tă. In acele clipe, vaca — Spini să nu mai sufere
cel mai trist lucru care se telor „programe de grajd". despre care se spune, în,
poate vedea pe suprafaţa ...într-unul din grajduri, genere, că este un animal de sete, să nu mai plîngâ?
pămîntului. prevăzut cu adăpători • au „prost" — cerşea apă de — Jumătate din ode 60
In altă ordine de idei : tomate complicate, colegul la om. Plîngea şi îi arăta de adăpători automate (cu
nici unui om (dacă ar mai a observat- că unul din va (la propriu !) omului ce clapetă), au fost transfor - m , ACOLO A5A SCRIE: ÎN CAZ t>E
putea fi numit aşa !) nu sele pentru adăpare era trebuie să facă pentru a-i mate ta „adăpători cu ni
trebuie să-i fie îngăduit ca uscat. După praful aşezat da apă. Bineînţeles, cole vel constant*. NEVOIE 5PARGEŢI GEAMUL...
— prin acţiune sau inac pe pereţii cupei de metal gul meu a adăpat-o, în — Probabil o să fie mai
ţiune — să provoace sufe şi-a dat seama că de mul continuare, pe săturate. A bine. Dar, celelalte 30 de
rinţa şi, implicit, plînsul tă vreme nu mai „văzuse" „adăpători automate" — cu Desen de ALEXANDRU RUGESCU
animalelor. apă. Vaca legată în dreptul şi scris o notă distinctă elăpeta sinistră pe care
despre acest aspect,
care
Toate aşa-zisele norme acelei adăpători ' plîngea. vaca trebuie să apese cu
morale enumerate mai sus Lacrimi grele i se prelin a fost publicată şi ne-a botul, pentru a putea bea
făeut, pe mulţi dintre noi,
au fost încălcate, cu cea geau din ochii blajini. De să plîngem, la rîndul nos apă ! — cînd le înlăturaţi ?
mai mare grosolănie, în unde oare mai avea lacri — Pînă Ia sfîrşitui anu intii de toate, ajotă-te singur
timpul sinistrului regim mi, pentru că — faptul tru ! r- lui.
care a apus. Gea mai cum era cert —' nu băuse apă Revenim în actualitate.
plită viaţă au avut-o vaci de multă vreme ? ! Colegul Imaginea aceea de coşmar Cam vag angajamentul ; Trei stat faptele ce-! — Vrem să ieşim ea
le. înfometate groaznic în a apăsat clape ţa ruginită a unui animal însetat, ca ca pe vremuri f Promit, caracterizează pe econo produsele noastre la ex
timpul iernii, şi căzute la — şi înţepenită' din aceas re suferă şi plînge — m-a aici, să revin, cu un nou re mistul Constantin Boloţ, port în vest. Ne-am afi
pămînt, din această cauză, tă cauză —, iar apa a în urmărit multă vreme. Iată portaj, la vremea dnd va preşedintele Cooperativei liat la camera de comerţ
primăvara nici nu mai pu ceput să şiroiască. în cupă. de ce am fost recent la cile din Spini se vor în „Moţul" Brad : tinereţea, prin • intermediul căreia
teau fi ridicate în picioare Vaca a început să bea cu grajdurile de vad din Spi toarce Ia grajduri. Pentru îndrăzneala şi ambiţia. vom ieşi pe piaţa occiden
decît cu ajutorul unor pari. sete. După cîteva momen ni. Grajdul acela cu adă ă lupta împotriva plînsu- — Cînd mi s-a încre tală eu mobilă, încălţă
(în paranteză fie spus: te el a luat mîna de pe pători „cifrate* — bazate Itd lo r ! dinţat sarcina de a con minte, articole din blană,
din această cauză, s-au pu clapetă, să vadă dacă vaca exclusiv pe... „inteligenţa" duce unitatea, am înţe broderii ş.a,
tut vedea cazuri de... cani o poate apăsa singură. animalelor — mai există şi MARIN NEGOIŢA les că trebuie să acţio — Din acest an a tre
nez pentru ca prestigiul cut puţină vreme. Şe poa
de care se bucură „Mo te vorbi despre rezultate
„Marius, puiu’ mamii cel femeie foarte de treabă, o ţul" să crească continuu. concrete ?
rău”, eroul articolului cu „Paiul mamii'' se zbîrleşte... forţează să-i dea bani de Avem 56 de secţii şi 126 — Da. Am rentabilizat,
acelaşi titlu din-" „Cuvîn- cheltuială. de activităţi. Acţionăm prin reproiectare, toate
pentru buna aprovizio
tul liber" nr. 124, din 30 — Bea Marius ? produsele cooperativei. In
mai a.c, — a venit într-o această situaţie am hotă- mînînd acelaşi tăietor de — Da.'Nu prea des, dar nare cu materiale. Gestio aprilie cîştigurile oame
zi la redacţie, împreună rît să continuăm cercetă frunze la cîinii cartierului cînd o face, întotdeauna narii au făcut şi fac a- nilor au fost cu 9 la su
deşea deplasări la furni
cu mama sa şi cu o fătucă, rile asupra persoanei sale, Micro 15. Şi acum să-i este scandal în familia sa. tă mai mari decît nive
Hianifestîndu-se foarte ve şi ne ţinem de cuvînt. dăm cuvîntul plutonieru Am fost de mai multe ori zorii de materii prime din
ţara. Am aplicat lul planificat, iar în mta
toată
hement vis-a-vis de ceea înainte de a consemna lui adjutant de la Poliţia la el acasă să-l potolesc. astfel principiul: nu ce cu 10 la sută. Sîntem pe
ce am scris despre el. A părerea unui om implicat Deva, sectorist în această Iată încă câteva laturi re ajutor de la alţii — un drum bun, pe care
zis ce i-a venit ia gură, adesea în ceea ce se pe parte a municipiului: ale portretului lui Marius în speţă de la U.J.C.M., vom înainta cu perseve
că l-am jignit, l-am făcut trece în familia P. din —: îl cunosc bine pe Ma M. Dacă insistă în conti — ci, întîi de toate, aju renţă.
de rîs ş.a. şi că o să ne Deva (str. Mihai Emines rius M. şi-l ştiu ca un tî- nuare, vom reveni cu alte tă-te singur. -
ceară daune. Marla P., ma cu, bloc 80, ap. 21), să năr dificil. Nu lucrează amănunte... ' în al doilea rînd ? TRAIAN BONDOR
ma, a încercat să-l poto- menţionăm că M. Măriîă nicăieri, nu ascultă de ni
. lească, dar n-a reuşit. în este tot fără ocupaţie, ră- meni, iar pe mama sa, o TRAIAN BONDOR