Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_140
P. 1

L   I   Ig                    ^   T   E ,         P   E   M   O   C   R   A   Ţ   I   E ,                 A   D   E   V   A   R


        CUVINTUL LIBER















                Preşedintele  ales  al  României,

                              domnul  Ion  Iliescu,                                                          âpUffţfB  ţi  ytfţ)nmtrTt

              a  depus  jurămîntul de  credinţă

               faţă  de  ţară  şi  poporul  român                                                                Interviu  CV  dommd  PETRE  iACOŞ,  Jrfe Şedinţele
                                                                                                                         U.1C.M.  Hunedoara -   Deva
       Moment  solemn  în  via­  personalităţi  ale.  vieţii  po­  invitat  la  cuvînt  pe   pre­  român,  (dealurilor  sale  4e
     ţa  României,  a  poporului   litice   şi  economice   din   şedintele  Curţii   Supreme   Wwrtate  şl    Vă         damnate   M t ţ   corp
     român.                   ţară.                     de  Justiţie,  domnul  Teo­  Jur  să  respect  legile  ţă­  preşediBfab  ă   «o   «PVeeţi   portant  aste MMPt&jfeiMHpa
       Parlamentarii  celor  două   Asistă,  de  asemenea,  şefi   dor  Vasiliu,  care  a  dat  ci-   rii,  să  «păr   democraţia,   ce  «araetarjxeaai  activitu­  M wtewnate MW ,  ŞP
     Camere  —  Adunarea  De­  ai  misiunilor   diplomatice   tire  actului  de  validare  a   drepturile   şi   libertăţile   te»  cpepea^ei  fPcşfrifBgă-   ?
     putaţilor   şi   Senatul   —*   acreditaţi   în   România,   mandatului  preşedintelui.  işad an eald e  ale  omului,  roşti ta eeeaeP| f*ftMriI de   canale: cen­
     s-au  reunit  miercuri,   la   ud  mare  număr  de  ziarişti   Preşedintele Senatului  l-a   suveranitatea  şi  integrita­  e t e u M e »   a  MteirB til   şi  tralizat,
                                                                                                                                     J iS * * !prin  UCRCOM,  şi
     ora  11,80,  In  sala  Ateneu­  români  şi  corespondenţi  ai   declarat  pe  domnul   Ion   tea  teritorială  a  patriei*.  democraţiei  Im  âeamMa.  direct  de  către   coope­
     lui  Român,  în  cadrul  unei   presei  străine.   Ilieseu  preşedinte  al  Româ­  In  continuare,  a  luat  cu-   —  Aş  arăta,'  în  primul   rative,  de  la  furnizori,  ta
     şedinţe  solemne  consacra­  A, fost  intonat  Imnul  de   niei  şi  i-a  adresat  invita­  vîntul   preşedintele   Ion   rînd,  eă  In  zilele  de  25—27   funcţie  de  programul  şi
     te  învestirii   noului   pre­  stat  al  României.  ţia  de  a  rosti  Jurămîntul   Iliescu.        aprilie  a.c.  a  avut  loc,  la   profilul activităţii fiecăreia.
     şedinte  al  României,   ales   Sesiunea  comună  a  ce­  do  credinţă  faţă  de  ţară   Preşedintele  României  a   Bucureşti,  primul  Congres   Deocamdată,  ambele   sfat
     prin  sufragiul   de  la   20   lor  două  camere  ale  Par­                desemnat,  în  eadrul   şe­  liber  al  cooperaţiei  meşte­  greoaie, dar sperăm ca noul
     mai.                      lamentului  român  a  fost   şi  poporul  român.  dinţei  solemne  comune  a   şugăreşti.            Guvern  să  rezolve  aceste
       In  calitate  de   invitaţi,                      In  faţa   asistenţei,   în   Adunării   Deputaţilor   şi   —  Ce  elemente  noi   a  probleme, Şi au doar la do­
     la  şedinţă  iau  parte  mem­  deschisă  de  domnul   Ale­  picioare,  preşedintele   Ion   Senatului,  pe  domnul  P l-   consfinţii  acest  organism ?  meniul  nostru  de activitate.
     bri  ai  Guvernului.  condu-   xandru  Bîrlădeanu,   pre­  riieseu  a  rostit  Jurămîntul   THh  ROMAN,  ca   prim-                           7 D*  pri­
     cători  ai  partidelor  si  for­  şedintele  Senatului.  de  credinţă :     ministru  al  României.    —  în  primul  rînd  a  dez­  ceperea,  hărnicia,  de  caii
     maţiunilor   politice,   alte  Preşedintele  Senatului  a  „J»r  credinţă   poporului    (Rom preş)  bătut  şi  adaptat   statutul
                                                                                                          cooperaţiei  meşteşugăreşti,   tatea  Tor  iu  ansamblu  de­
                                                                                                                                    pind  botărîiar  activitatea
                                                                                                          care  prevede  existenţa,  tft
                                                                                                          cadrul,  său,  a  unui  singur   şi  rezultatele  şi  Iu  coopera
                                                                                                          sistem  pentru  întregul  per­  fia  meşteşugărească,  C«un
                                                                                        CITITORI  I       sonal,  respectiv  cel  coope­  var  fi  asigurate  şi  pregă­
                                                                                                                                    tite  cadrele ?
                                                                                                          ratist  —  în  spiritul  imita­
                                                                                     Oficiile  ^  poştale, ^   ţii,  coeziunii  şi  cointeresă­  —  Prin  statut  se  preve­
                                                                                                          rii  fiecărui  membru  al  său,   de  posibilitatea  înfiinţării,
                                                                                  factorii  poştali,  difu» ţ   fiind  eliminat   cel   cle-al   atît  la  nivelul  cooperative­
                                                                                                          doilea  sistem  (sindicalist).-  lor,  cît  şi  al  uniunilor  ju­
                                                                                      ii   voluntari  dm ţ   —  In  ce  mod  sânt  cointe­  deţene  şi  UeECOM,   a  u-
                                                                                                          resaţi  în  activitatea   lor   nor  şcoli  de calificare, pro­
                                                                                 ţ  întreprinderi  şi  insti-1   oamenii  din  sistem ?  Cum   fesionale şi  postliceale, chiar
                                                                                 I tuţii  continuă  să  pri-1   este  salarizată  munca  lor ?  secuii  specializate,   în  do­
                                                                                                            —  Toţi  lucrătorii  din  sis­  meniul cooperaţiei  meşteşu­
                                                                                 | mească  '  abonomen- ^   tem,  începînd  cu  preşedin­  găreşti,  în  cadrul  unor  fa­
                                                                                                          tele  Uniunii,   sînt  partici­  cultăţi  din  ţară.  Calitatea
                                                                                      la  «arul   netfru \   panţi  cu  părţi  egale  ia  pa­  de  proprietari  direcţi   ai
                                                                                 \  pînâ  în  pîua  de  25 ^  trimoniul  cooperativei  din   întregului   patrimoniu   al
                                                                                                          care  fac  parte,  salariile  lor   cooperativelor  permite   a-
                                                                                                       \
                                                                                     .
                                                                                          . .   .
                                                                                 S  iunie  a,c.f  pentru  lu- ţ  sînt  nelimitate,  în  funcţie   eestora  ca  angajarea  sala­
                                                                                                          de  rezultatele  obţinute,  iar   riaţilor  să  se  facă  după  o
                                                                                 ^  na  iulie  şi pentru  în- ţ  beneficiile  se  repartizează   perioadă  determinată   de
                                                                                 ţ  treg trimestrul urma-  ţ  proporţional   oamenilor
                                                                                                          plnă   la  nivelul  fiecărei   Interviu  rcoiitot de
             Emoţii  în  faţa  panoului  cu  listele  celor  ce  susţin  examenul  de  bacalaureat  la   tor.   \
        Liceul  „Decebot"  Deva.  Astfel  de  clipe  au  trăit  toţi  absolvenţii  bunedowwi  iu  cla­  t   *  secţii..               DUMITRU  GHEONEA
        sei a Xll-q.                                     Foto  DAW Ei  EUV1D                                —  Dar   rezultatele   de­
                                                                                                          pind  de  mai  mulţi  factori,  (Continuare  in  pag  o  3 a)
           O  problemă  care  s-a  încercat  a  fi  lămurită  în  pro­                                    cine  au  fost  cei  care  au  tras  prima  dată  aici,  hi  că­
        cesul  care  se  desfăşoară  la  Timişoara  este  cea  a  par­                                    minele  studenţeşti).  •  Primind  telefoane  de  In  decani,
        ticipării  studenţilor  la  demonstraţiile  de  stradă,  la                                       că  studenţii  înfricoşaţi  cer  să  plece  acasă,  am  dispus
        luptele  care  s-au  dat  aici  între  manifestanţi  şi  for­                                     să  li  se  dea  drumul.  Aşa  că  în  noaptea  de  duminică.
        ţele  de  represiune.  întrebările  care  s-au  pus  au  fost,                                    17  decembrie,  spre  luni,  90  la  sută  din  studenţi  au
        în  esenţă,  următoarele:  Ce  rol  au  avut  studenţii  în                                       părăsit  căminele.  Luni,  18  decembrie,  au  plecat  din
        Revoluţia  începută  la  Timişoara  Io  16   decembrie                                            cămine  ultimii  studenţi,  rămînînd  în  oraş  doar  cei
        1989 ?  Cînd  şi  în  ce  număr  au  intrat  ei  în  rlndurile                                    localnici.
        demonstranţilor ?  Cîte  victime  au  fost  din  rîndul  lor                                        La  întrebarea  pusă  de  preşedintele  completului  rk
        în  perioada  17—22  decembrie ?                                                                  judecată,  „de  ce  nu  s-au  implicat  studenţii  fe  eveni­
          Sînt  întrebări  la  care,  vă  daţi  seama,  nimeni,  nici                                     mente   martorul  a  emis  două  ipoteza;  •  Pastorul
        în  timpul  Revojuţiei,  dar  nici   la  această  dată  nu                                        TSkes  na.  eră  simpatizat  de  studenţi,  datorită  unbr
        poate  şă  răspundă  exact.  Totuşi,  unele  lucruri  au  în­                                     declaraţii  fără  acoperire,  în  Jftgături  cu  viaţa  uni­
        ceput  să  se  contureze,  iar  cîţiva  djntre  martorift care                                    versitară  timişoreană,  difux*rtc  în  luna  mai,  anul  tre­
        au  depus  în  faţa  instanţei,  în  şedinţele  de  săptămîna                                     cut,  la  un  post  de  radio  din  Ungaria.  *   Modul  vio­
        trecută,  au  relevat  o  serie  de  detalii  semnificative.                                      lent  în  care  revoluţionarii  s-au  manifestat,   atunci
        Iată  cîteva  dintre  ele,  aşa  cum  au  fost  precizate  In                                     cînd  au  venit  îli  complex  sau  la  cămine,  i-a  speriat
        proces  de  domnul  academician  loan  Anton,   fostul                                            pe  studenţi,  făcîndu-i  să  fie  reţinuţi  (? ? !).
        rector  al  Institutului  Politehnic  Timişoara.
          •  16  decembrie.  In  jurul  orei  16,30  —  sublinia   Studenţii  în  Revoluţie...              Depoziţia   martorului   Dumitru  Alexandru  Daba
        martorul  —  am  fost  chemat  la  telefon  de  Vasile  Ba-                                       conferenţiar  universitar,  fost  secretar  al  comitetului
                                                                                                          de  partid  pe  centrul  universitar,  n-a  avut  mari  dife­
        log,  (secretar  cu  propaganda  al  fostului  comitet  jude­  declarat  stare  de  necesitate.  în  cămine  şi  cantine  at­  renţe  de  apreciere  a  faptelor,  faţă  de  cea  precedentă
        ţean  de partid).  M-a informat despre situaţia din Piaţa   mosfera  era  tensionată,  studenţii  şi,  îndeosebi  stu­  Ea  conţinea,  în  plus,  momentul  în  care  o  coloană  de
        Maria,  unde  un  grup  de  oameni  s-a  strtns  în  jurul   dentele  erau  speriaţi.  «   In  jurul  orei  16,30  o  mare   militari  au  deschis,  în  noaptea  de  17  decembrie,  fo­
        cşsei  pastorului  Tiikes  şi  protestează.  Presupunlnd  că   coloană  de  revoluţionari  a  venit  în  complexul  stu­  cul  asupra  căminultii  nr.  7,  ca  urmare  a  unor  alter­
        printre  ei  sînt  şi  studenţi,  a  cerut  să  meargă  acolo   denţesc' scaadînd:  „Studenţi,  veniţi  cu  n£â“,  „Români   caţii  avute  cu  studenţii  de  aici.  Şi  din  eeie  reiata te
        profesori,  care  să-i  oprească  să  se  implice  in  eveni­  ttealţi  cu  noi*,  „Jos  Ceauşescu".  N-au  avut  aderenţă,   de  acest  martor  a  reieşit  deosebita  preocupare  a  ofi­
        mente.  Am  fost  informat  că  nu  erau  studenţi  printre   studenţii  UU  li  s-au  alăturat.  #  La  ora  18,30  a  revenit   cialităţilor  de  a  opri  o  eventuală  implicare  a  studen
        manifestanţi.  #  In  jurul  orei  19,00  o  coloană  de  de­  la  cămine  o  nouă  coloană  de  demonstranţi.  Erau  des­  ţiior  în  evenimentele  revoluţionare  în  plină  desfăşu­
        monstranţi  a  venit  la  căminele  studenţeşti  chemJncţ   tul  de  violenţi  Strigau  „Laşilor,  nu  sînteţi  români )".   rare.  Se  pare  că  acest  lucru  le-a   reuşit,  studenţii
        P«  cei  de  aici  să  li  se  arătare.  Fără  succes.  a  Pe  îa   Au  încercat  să  intre  în  cămine,  care  erau  blocate  prin   chiar  dacă  au  participat  la  demonstraţiile  şi  luptek
        ora  21,30,  a  doua  coloană  de  revoluţionari  a  sosit  ia   interior.  Se  pare  eă  unii  au  reuşit  să  pătrundă  în-   din  16—22  decembrie,  au  făcut-o  în  număr  mie  şi.
        cămine.  N-au  avut  audienţă  la  studenţi  şi  atunci  au   tr-un  cămin  Şi  lor  li  s-au  alăturat  aproximativ  30  de   în  mod  cert,  neorganizat.  Abia  în  22  decembrie,  dimi­
        devenit  violenţi,  aruneînd  cu  pietre  şi  şticle  în  clă­  studenţi.  •  La  ora  19,  ara  primit  telefon  că  s-a  tras   neaţa,  profesori  ş i' studenţi  din  Centrul  Universitar
        diri,                                           în .căminul  sr.  22.  S-a  înregistrat  un  mort  şi  dpi  ră­  Timişoara  au  ieşit  organizat,  cu  drapele  şi  lozinci,  ia
          ■  17  decembrie.  La  ora  11,30  am  fost  sunat  la  te­  niţi  dintre  studenţi.  (N.n.  —  Din  păcate,  nimeni  a-a   marea  demonstraţie  din  Piaţa  Operei.
        lefon  de  Radu  Bălan,  eare  mi-a  cerut  să  anunţ  ca-   fost  curios.  în  timpul  procesului,  nici  judecător,  nici
        drate  şi  studenţii  din  complex  că  în  Timişoara  s-a  p.rftcuror,  nici  avocat,  nici  pi.ăcar  acuzaţii  să  întrebe  MIRCEA  LEPĂDATU
   1   2   3   4