Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_141
P. 1
CU VINTUL LI BER
Economia de piaţă La şase luni după Revoluţie
In t r e s o l s t i ţ i i
Se împlinesc, azi, şase luni de la istorica noastră
Revoluţie din 22 Decembrie 1989. liste solstiţiul ele Vară,
cu cea mai lungă zi a anului. Intre două ■ solstiţii, cel
de iarnă, cînd cea mai lungă noapte din an se supra
şi eficienţei (I) punea peste apusul celei mai lungi nopţi din istoria
acestui popor, şi solstiţiul de vară, luceafărul liber
tăţii noastre n-a contenit să strălucească iuminîndu ne
drumul spre viitor.
Să nu uităm niciodată : la vremea solstiţiului ue
Interviu cu dom nul N IC O LA E D R Â G U LĂ N ESC U . iarnă a memorabilului an 1989, pe caldariniurile Ti
preşedintele Com isiei N a ţio n a le pentru Standarde, mişoarei şi Bucureştiului, ale atîtor alte oraşe ale
M etro logie şi Calitate ţării au înflorit trandafirii jertfei. Sînge tinăr a curs
ca undelemnul în candele pentru ca să lumineze
■în cele din urmă, alături la situaţia .în ;ca.re benefi sublim sfîrşitul nopţii de coşmar. Glorie veşnică celor
de. preţul de cost, cheia ciarul este nevoit să cum care, cu jertfa lor, au făcut să apună o dictatură, cea
competitivităţii este calita pere ceea ce găseşte. nu mai sîngeroasă din istoria ţării, şi să răsară o epocă
tea producţiei. Este un ade are de-ales, căci dacă refu nouă, a democraţiei, libertăţii şi dreptăţii.
văr de care trebuie să ţină za nu mai poate asigura în Am trăit şase luni sub această zodie nouă. I.e-am
seama orice liberă iniţiati deplinirea planului fizic şi trăit sub semnul curajului şi sacrificiului din decem
vă, orice acţiune producti salarizarea muncitorilor. Pe brie al miilor de tineri, plingindu i şi eternizîndu-Ie
vă în economia de piaţă. bună dreptate, acest an memoria, înaintind în acelaşi timp pas cu pas pe
Concret, Ce este de făcut ? samblu de fenomene a fost drumul spinos al începutului democraţiei. La 20 mai
Cîteva «înduri şi intenţii în denumit „dictatul producă se încheia o primă etapă a acestui început. Prin vo
această privinţă ne dezvă torului", în opoziţie cu inţa exprimată în primele alegeri democratice din
luie domnul , Nicolae Dră- ..dictatul consumatorului"- — ultima jumătate de veac, poporul şi-a ales Parla
gulăhescu, preşedintele Co stare absolut normală in mentul şi pe Preşedintele ţării. Cu aceasta, România
misiei Naţionale pentru tr-o economie sănătoasă. a reintrat in poncertul democraţiilor europene, rcluînd
Standarde, Metrologie' şi într-un fel şi , calitatea o tradiţie întreruptă in urmă cu 50 de ani.
Calitate. - produselor de larg consum N-au lipsit pe acest drum nici ezitările nici du
— Cum aii caracteriza este afectată grav de dis rerile proprii oricărui început. Cu toate acestea, ţara
starea calităţii producţiei proporţia mare dintre ce păşeşte^ cu încredere înainte pe calea democratizării
la ora actuală ? rerea populaţiei şi oferta ţii înnoirii. Nimeni şi nimic nu o mai poate opri de
—- Aş răspunde . începînd producătorilor. Insuficienţa pe acest drum.
cu o întrebare retorică : resurselor. exclude . orice Astăzi, Ia şase luni de la Revoluţie, în toate bise
Cum: pbt-, fi realizate pro competiţie, umilind cel măr ricile din ţară se vor înălţa slujbe de pomenire a
duse de înalt nivel tehnic puternic stimulent pentru’ eroilor ei. Glas de clopot şi cuvinte de rugă se vor
şi -calitativ eu atîtea tehno modernizare, pentru cali înălţa către Dmnezeu pentru ca pacea şi înţelegerea
logii depăşite,' cu unele tate. Şi nu se poate afir La Mureş. să domnească între oamenii acestui popor. , SJ nc U-
utilaje învechite sau nere- ma că în ultimele cinci Foto ANTON SOCACIU nim cu toţii gîndurilc şi glasurile în a cea ^ rugă In
paralc din lipsa pieselor de luni s-ar fi reuşit o îmbu tru cinstirea eroilor, căci pe jertfa lor se ciţMleşte noua
schimb şi cu înlocuitori nătăţire sensibilă a acestei noastră viată.
neadecvaţi de materii pri situaţii. Perioada relativ
mo 7 De aceea, nu numai scurtă, instabilitatea politi
cantitativ, dar mai ales că şi socială, deruta creată C 1 T I T O R I I Cu eforturi şi bătaie de eap,
calitativ, în- unele sectoa de neabrogarea unor regle
re economice producţia mentări şi alte împrejurări Oficiile poştale, factorii poştali, difuzorii volun
este tatr-o stare cjt -se poa au:: limitat 'posibilitatea a- tari din întreprinderi şi instituţii continuă să pri se poate călători mai bine
te de proastă. Lă aceasta doptării unor măsuri efi mească abonamente la ziarul nostru pînă în ziua de
se adaugă lipsa, practic to ciente de ameliorare a ca 25 iunie a.c., pentru luna iulie şi pentru întreg tri Ca să facă faţă cerinţe lipsă de anvelope, baterii,
tală, a concurenţei, meto lităţii produselor. Au pu mestrul următor. lor zilnice de transport în alte piese de schimb...
da „furnizorului linie" du tut fi totuşi eliminate unele Deci, dacă doriţi să vă reînnoiţi abonamentul sau comun; Autobaza din Ha — După cîte ştim aţi pri
bind la acceptarea de către reţete aberante care fuse- să faceţi un abonament nou ia cotidianul nostru, nu ţeg are nevoie de 30 de mit anvelope mai multe
unităţile industriale a ma uitaţi să apelaţi la serviciile poştei pînă în ziua de autobuze active. Şapte din anul acesta:
terialelor. pieselor şi sub- CORNELIU CÂRLAN 25 iunie a.c. Costul unui abonament pe o lună este tre acestea, sînt „convenţii" — Da. 130 de bucăţi. Nu
ansamblelor sub calitatea ~ " 1 ' ~i>fţ de 26 lei, iar pentru un trimestru de 7,8 lei. din care trei pentru mineri. mai ieri au sosit 30. Avem
prescrisă. * S-a ajuns astfel (Continuare în pag. a 2-a) Firesc, acestora li se asi nevoie de autobuze noi.
gură prioritate. Intîi de ori Am casat cinci şi am pri
ce, muncitorii trebuie trans mit două. Cerinţele sînt tot
Cu unele retuşuri, gata de intrat in lanuri Fotodocumente. portaţi la timp la locurile mal mari...
— Aţi redeschis traseele
lor de muncă
şi, înapoi,
EVENIMENTE CARE acasă în deplină siguran vechi ? dintre ele:
— Unele
: Aflîndu-ne în pragul în tur, Bretea Mureşană şi al nirea combinelor se va face NE-AU ÎNGROZIT, ţă. Haţeg — Petroşatji — Ca
ceperii secerişului, ăm soli tele, mţepanjgatorii sînt pre cu baterii instalate pe asis.-- — Astăzi cîte autobuze ransebeş — Timişoara ; Ha
citat domnului ing. Ino- gătiţi’ să efectueze operativ tenţele tehnice. In privinţa IMAGINI CARE au plecat pe trasee, Ia dis ţeg — Deva - -T- Petroşani
cenţiu Tetea, directorul eliberarea terenului, fertili anvelopelor, acestea ne lip NU TREBUIE SA SE poziţia călătorilor 7 — îl — Ţg. Jiu ; Haţeg — Zei-
-S.M.A. Deva, să ne relate zările, arăturile şi semă sesc la unele remorci. MAt REPETE! întrebăm pe domnul ingi cani (la ora 20,00).
ze , deşpre modul cum s-au natul culturilor duble. ner Potrişor Vălean, şeful
pregătit şi organizat meca — Ce.şTa întreprins şi - NICOLAE TiRGOR (pagina a 3-a) Autobazei. GH. I. NEGREA
nizatorii pentru a strânge se va mai face pentru bu — 26. Avem cîteva de
îţi bune condiţii întreaga re na desfăşurare a seceri (Continuare în pag. a 2-a) fecte. Nu pot circula din (Continuare în pagi a 2-a)
coltă -de orz şi gnu. şului ?
1 — Avem —• ne preciza — După instruirea . eon-
interlocutorul — de strîns binerilor şi celorlalţi me- Aţi ghicit, desigur, sti
reeolta de orz şi gnu de pe - canizatori, inclusiv privind maţi cititori, că acest răs E jenant să răspunzi lor ? Desigur, că da. Ca,
426; şi, respectiv, 706 ha la respectarea normelor de puns îl primim în'unităţi de altfel, şi în cazul por
cooperativele agricole, la p.s.i. şi- de protecţie a mun- comerciale. Trecind prin ţelanului utilizat cu dăr
care se adaugă alte peste cii, • în această săptătnînă mai , multe magazine cm nicie în realizarea mal
846 ha ocupate cu cereale vom face proba combinelor profil industrial . din Pe mereu „ n-avem’ multor tipuri de vaze şi
păioaie de pe loturile ! în cu boabe, ' în prezenţa'in- troşani am sesizat imă, ‘vase pentru flori, în timp
folosinţă îndelungată, pre - ginerilor şefi din cooperati pe lingă absenţa . unor ce nu găseşti nici un'fel
cum şi la ţăranii particu vele agricole. Pînă acttm mărfuri de multă vreme 34, acum are înscris nr. ce se poate vedea la de serviciu, nici măcar o
lari. «'Pentru a face faţă n-ani avut această posibili deficitare, şi alte aspecte, 3S). Iar. confecţii pentru magazinul A rtico le de uz cană sau o farfurie adin-
volumului' sporit- de lucrări, tate-deoarece mai era ne ţa „Ţăndărică“ vînzătoa- copil se primesc foarte casnica: în afară de raf că (de farfurii întinse ma
sîntem dotaţi ou 43 de com voie de unele* retuşuri, în! rea de la raionul tricota rai" şi atunci nu ceea’ ce turi goale, două sortimente gazinul dis%>unea).
bine şl 23 prese de balotat, special privind etaftşeinările, je'mărunte* ne semnala . şe caută. De ■. exemplu, re de lămpi de petrol ocupă La absenţa unor măr
avind- constituite 8 forma din cauza lipsei materialii-' atît absenţa bţimbăcăriei cent, s-au primit eostume un spaţiu considerabil. furi din magazine mai
ţii de Mecanizatori.’ In com lui necesar. ctt şi faptul că în ultimii pentru băieţi, din stofă, Asta în timp ee, ne spune contribuie şi alte cauze.
ponenţa acestora mai intră — Ce alte puncte nevral ■ani unele articole, -cum cînd se ştiei că aceştia pre doamna Ana Gherghe, Văzîndu-mi surprinderea
atelierele mobile pentru a* gice mai sînt ? feră ţinuta sport. * c ă 'in magazinul nr. 434
magazinul n-a mai primit
sistenţa tehnică, precum şi — Intrucît problema acu sînt de pildă chiloţii pen Şl pentru că a venit un pahar de peste o ju se găseau în vînzare că
tru copii (dar nu numai
mijloacele de transport, mulatorilor. n-a fost rezol aceştia, după cum ne se- vorba despre .mărfuri care mătate de an. N-ar fi măşi de corp din bum-
respectă' cuplurile de re vată la nivel du ţară (ai* sizau‘ uhii c i t i t o r i ri.it.) se căută dar lipsesc, tu
morci. In plus, la unită primit îri. dotare ' 8 com au, cam... intrat la apă schimb găsindu-se din a- mat bine dacă sticla■ risi VIORICA ROMAN
ţile cu sector zootehnic, bine noi, dar fără acumu pită pentru aceste articole
(dimensiunea ce altădată
cum sînt AJR.I. Chimindla, latori), noi am găsit o so avea înscris pe etichetă nr. bundenţă articole nesolici fără căutare, ar fi folosită
tate de cumpărători, iată
cooperativele agricole din luţie provizorie, în sensul pentru fabricarea pahare (Continuare în pag, a 2-a)
Boz, Brănişca, Deva, CriS- că la fiecare formaţie por