Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_141
P. 2
PAG 2 CUVWNJL LIBER NR. 141
Servirea şi ambianţa
T R I B ■ » TELEVIZU
care ROMA
Pe strada N. Bălceseu din bolta înstelată1. 10.00 Actualii
C U V Î N T U L U X 44 Orăştie s-a deschis de 0- Chiar şi numai inspirata 11,15 Studioul
10,10 Preunivi
denumire a barului deschis
proximativ. 30 de zile o go-
99 goşerie-patiserie, „Lebăda?, doar de cîieva zile, la cîft- pentru 1
una dintre primele unităţi va paşi de gogoşeria pre (reluare]
de alimentaţie publică, prL zentată* atrage curioşii.,, Deşi „Bufonu
valizate din oraş. Deocam intr-un spaţiu mic, -unita 12,40 Grădini]
venţia acelora care încearcă- să ceară ducerea organului ierarhic superior dată nu ne-am propus să tea este plăcută, atenţia de lai
copiilor să nu calce zona verde, nu eu „mustrare scrisă*; interzieîndu» privim critic, cu ochiul î care* se bucură consumato 13.00 Actualiti
NU MAI POT LUPTA CU există înţelegere, fapt ce face ca să i-şe să mai aprobe efectuarea de consumatorului, activitatea rul este aceea aşteptată de
BIROCRAŢIA se nască discuţii neplăcute, dar toa astfel de servicii cu mijloacele uni ce o desfăşoară. Ideea cu multă vreme. Doamna Ele 15,00 Campioi
te acestea fără efect, tn această si- tăţii miniere". Care din. pornit în docu na Budescu,) împreună, cit mondial
Mă numesc Ciuciu Marioara tuaţie ne adresăm redacţiei „Cuvîn- mentare a fost aceea■ de ceilalţi doi asociaţi — Ioan b a l: C
şi locuiesc în Haţeg, strada A. tul liber* să ne sprijină salva » Olimpia Miron — Dobra. între a prezenta eîteva unităţi Roşu şi Ioan Checcdi •— Sud i -
Vlaicu, bloc 6 c, ap. 60. Ape rea acestei zone, atlt de necesară, prinderea de Industrializare a Lap privatizate şi cie a încura au» făcut eforturi vizibile înregisti
lez la dv, pentru că la primă din chiar centrul oraşului Se poate telui Hunedoara—Dfeva; răspundă ce ja astfel de iniţiative. Res pentru crearea atmosferei Udine
ria oraşului nu am nici un fel vedea cum au fost rupte lanţurile lor inserate în rîndurile ce ni.' le-aţi pectul pentru adevăr ne plăcute, aiit de necesară 16,30 Mica, p
de înţelegere. Sînt o femeie din jurul zonei* cum a fost distrus expediat. Reiese că- amenajarea obligă însă să scriem că, destinderii după orele de pe micu
văduvă, în vîrstă de 60 ani şi gardul viu, aproape în întregime, se chioşcului" de care vorbiţi- s*a rea în momentele documentării, muncă inconiată. Obser 16,35 Patrimo;
locuiesc în acest aşa -zis apar pot observa gropile care se fac în lizat cu contribuţia primăriei din- Do cumpărătorului nit i se o- văm că bavepeţe ce acope Tezaure
tament din 1986, timp în care jurul bradului şi al altor copaci; se bra şi a persoanei care va fî": anga f ereau nici gdgaşi, nici alte ră măsuţele au aceeaşi cu gice
nu a venit nimeni să vadă cît pot auzi; ţipetele şi gălăgia genera jată şi că acesta va funcţiona ca preparate, ei doar o„. uşă loare cu mocheta si hala 16,55 Codrule
este de degradat îmi plouă în te de grupurile de copii ai căror pă punct de desfacere cu angajarea u- cu perdelele trase. în tele barmanilor, cm nu lip meşti.
casă, pereţii sînt mucegăiţi, rinţi joacă şah la cofetăria „Scala" nui remizier salarizat" după volumul treprinzătoarele fuseseră, seşte muzica de calitate, Muzică ;
tencuiala căzută,, instalaţiile şi-şi lasă odraslele să-şi facă de de vînzări, fără a avea calitatea de noaptea, gazdele unui ban televizorul şi... casetele 17.10 Emisiuni
electrică şi sanitară defecte. cap. angajat conform Codului Muncii. chet ai liceenilor, acesta video, limba g<
Am sesizat primăria oraşului, In ceea- ce. priveşte încadrarea dv;, fiind motivul inerţiei.., O reflecţie a unui con- 19.10 Desene
dar fără rezultat Este ca pe ■ Nu lăsaţi ca unii care confundă v i se recomandă; Să vă adresaţi D-na Angela Niculescu a- swnator (Remus R.f, in ur 19.30 Actualiti
timpul dictaturii. Vă rog. fa libertatea cu llbestinfemul: să din: eu; Cooperativei' de Consum Dobra. sigură cumpărătorii că tn ma clipelor însoţite aici de 20,15 Reflecta
numele democraţiei şi ai ade piciorul la cele cucerite prin atîta bucătărie se pregătesc go zfihbet, de promptitudine: Ştiinţa
vărului, s i mă ajutaţi în a- sacrificiu şi jertfă. (Un- grop de Părău GJleerghe, satul Crăguiş, goşi„ patenti cu briază, „©tesţ. în sfinşifreă te m ir tro?
ccastă spinoasă problemă pen angajaţi şt eetăţeni — Deva* comuna Unirea. Cooperativă de langoşi eu dulceaţa, plă tejMK prim rim m »«w » găsi 20,35 filn
tru că de una singură nu mai Credit Haţeg răspunde pHngerii dv.: cinte cu- varză sau cu fruc servirea- 0 ambianţa după
pot lupta cu aceşti birocraţi. „Domnul Pârău Gheorghe a benefi te, fa condiţii de igienă, cam tânjim. Respavtmi) cere „Fără ai
(Cu muRă consideraţie, Ciuda POŞTA RUBRICII ciat de un împrumut de 28 $00* tei că servirea este operativă, respecţi* Astfel văd eu* dia
Marioara}. în data de 6 septembrie 1888*. pe intir-o ambianţă- pe? dare cele logul îm -e atm m m 0 cm »- ■ SSS2
•' Vă rugăm; stimate „grop de care s-a angajat să-l ramburseze în patru asociate $0 strădu păm m f. ţ ,neze
focaiteri din Veţel" să semnaţi rîft- 29 rate binare: 28 rata a eîtse 708 iesc să a facă r it Plai te 23,05 Cruciad
durile expediate cu nume, prenume, lei şl ultima rată de AS& lei, plus trăgătoare... Sperăm SiNA de Luci
adresă, spre a putea lua legătura eu dobfoda <fe 138S iei, care urma- să Moment*
dy. şi a; elucida neajunsurile eu- cam se- încaseze o dată ctt fiecare ratâ; te pretarea
vă cdn&untaţi; vio a re medie de 90 M , Speeifi- eforturi şi bătaie de Lucia IM
Ne adresăm redacţiei cu convin căJrncă "■
gerea eă prin intervenţia dv. se va • Anonim ~ Boiţa' — este pe calculator ş£ na 23.30 Actualii
23,50 Gaudeai
putea salva cite ceva din «sec® ce a (care s-â dat drept Moga Ioan); Răs poate călători maf
mai rămas dintr-o zonă maR căutată punsul Centralei MiamteUrBoV' D tte telof. frică din- 1989, domnul Părâu 60 de a
deq
şi
şj apreciată de foarte mulţi cetăţeni Ia scrisoarea înregistra® 1» redâe- a rămas îs restanţă, cm două, rate, (Urmare din pag, f) tate; Avem un colectiv de
ai munieipiufciî; Deva. Concret: în ţia „CuvîntUl liber" eu ar. 2022/ te mai şi te septembrie. A r fl tre şoferi, mecanici şi- electri aenţi.
flecare an, ea şl la începutul aees- 8 mai a.c.: „ ...într-adevăr, tracto buit să se focă poprire, dar a fost — Necazuri în continua cieni auto care1 îşf cuffdsc Emisiuni
Zilei mi
taia, noi, angajaţii P.T.T.R. Deva, rul unităţii a fost utilizat de către mereu iertat. Cum te aprilie şi- mai re... bihe- îndatoririle,. le înde
împreună ca cei de la Platforma anumiţi angajaţi ai SecfarijdUl mt- 1890 nu şi-a achitat , din nou alte — Cu bateriile. Am- avea; plinesc bine, eu răspundere* muzicii.
G.I.G.C.L. şi Primăria oraşului, ne nfar Boiţa—Haţeg, cu acordul şefu două rate, la data eînd a i* înfiin nevoie de 30—33, Atffi RŞţ în fiecare zi. • Romultts Tup CINEI
ocupăm de repararea şi amenaja lui; de sector, ing. Jitea lacob, fără ţat poprire pe numele giranţilor era mit 8. Cu motorina; s-a eu; Ioan Vrîcclean, Ioan
rea zonei tserzi din faţa instituţiei să existe aprobarea conducerii Ca cu patru rate restanţă. După trimi rezolvat. Uleiul a devenit Bogdan, Vasile şi PetrU HUNEDOAl
noastre, ateehâjare care constă în rierei Miniere Mintia—Veţel, orga terea- popririlor, a achitat două ra o problemă. Doar 60 la Simedroni, Gheorghe Popa, căpitanului B
repararea lanţurilor şi barelor meta nul ierarhic superior. Cfer care an te, rămînînd neaehitate alte două, sută din necesar ni s-a re Horei Vlăiconi, Laseu Ţip, dem A); Exişti
lice care înconjoară zona verde, a efectuat anumite transporturi şi lu plus rata pe iunie care nu este, de partizat. Petru' lancu, mulţi aiţii dernB); Filie
băncilor existente, completarea go crări gospodăreşti cu tractorul unită asemenea, achitată. — Aveţi o activitate ren aduc prin munca ior pusă ra); PETRDŞ
luţilor din zona .verde, plantarea gar ţii au, fost: Clep Aurel, Olărescu Domnul Pârău a venit la noi în tabilă ? Vă întrebăm pen în slujba călătorilor mulţu vincibilul K
dului yiu şi întreţinerea florilor. Ne Constantin, Clep Ioan Zeno, Clep ziua de I iunie şi ne-a impus să fa tru că a fi rentabili în mirea zilnică a acestora. (Paririg); Sple
alarmşază modul în care unii copii Ioan, Părâu Petru şi Iulian Iosif, toţi cem sistare pe popririle giranţilor, seamnă a acoperi toate Doar sîntem o autobază de - iarbă (Victor
şi-aii găsit teren de joacă, zilnic, şi din satul Boiţa—Haţeg, care au achi că altfel ne va da la ziar, a înju traseele, adică a servi bine frttatepe judeţ, nu? F a -. Mărin ^miliar
în număr destul, de mare, chiar fa tat la casieria sectorului tariful de rat; casierele şi a adresat cuvinte pe toţi călătorii, care bine cem eforturi peiitru ca ha- niry i A LUI
mijlocul zonei verzi* sub blîhda pri 50 lei fiecare, pe timp de două ore, urîte coopera tiveii de -credit, I s-a; înţeles, şă-şi plătească bile ţeganii, de fapt toţi ccî care muvii>iv Rio
vire .a părinţilor care, în loc să-i tarif practicat de C.A.P. Ciula Mare, explicat frumos că dacă achită' res tele şi abonamentele şi să urcă în autobuzele noastre, ra l); VULC.
oprească, îi încurajează şi chiar asis Ca urmare â acestei abateri, ing. tanţa, atunci vom face sistare, ceea realizaţi venituri. să călătorească bine, în Majestik (Lu<
tă la degradările făcute. La inter- Jitea lacob a fost sancţionat de con.-. ce nu i-a convenit..." — Lucrăm cu rentabili deplină siguranţă. LONEA: Jant
jandarmeriţeli
w w v iw w fv v w y w v w v uv tfv w w tfw y w w v w w tfw w y rul); PETRILV
un pumn d<
(Urmara din pag. 1) comerciale au dreptul să (Muncitoresc)
E fem at să răspunzi servească masa. însă mai NOASA: Rock
bac, import China, ges multă decenţă ar echivala citorg|J); u:
tionara Irene, Braicu a 0 cu mai mult respect Enigmele se e
(Urmare A i pag* 1) negociază sferele de activi replicat: „Staţi că n-au\ l i faţă de cumpărători, căci zori (Retezat)
tate. prins de veste bişniţarii. mereu „n-avemi meşele întinse (mai eră. Compania a
seră aplicate te industria Cred că adevărul este Ei cumpără cănB.mţi mari UnU- Şt- raional şSporf‘f clar de lună
alimentară, redînd unora undeva; la mijloc, viitorul 0 nu-i popi refuza pentru Ofereau un spectacol des
din produse compoziţia îor fiind acela al combinării: c i jifa sckitddt: Apm* le Văztnd că se apropie ci- . toare. N-am reuşit. M-am tul de dezagreabil. GURABARZ/
tul armei seci
originală. . O .altă „boală judicioase a „autonomizării* aplică nişte jtarifa (de teva posibila cumpărătoa oprit însă asupra acestei Relbnted ta repUca din nerul); ORAŞ'
cronică* a tedustrîei noas cu cooperarea în cadrul u* sene — n .n .f0 te Pthd la re, u m din vtnzătbare a< înd ă m i pentru că prea titlu, desigur că vânzători darmul şi jai
tre este aceea, a neaisigură- nor sisteme decizionale pu pţaţă cu prefart* piperate. p m d m » pe m - c e m des 1te lovim de astfel- de lor nu le face plăcere şi
riî unui „service" corespun ternice. în acest context, Sau un» le cumpără pen admitea r e p lic a „ifat nmi comportări te comerţ. nu e nici rentabil pentru ţele (Patria); !
— I-II (Flacâ
zător în garanţie şi fa>st- ar J|; necesar ea şi proble tru a le dace peste gra deschidem 00.0- jf Ş lt Poate vor citi 0 cei Vizaţi ei să răspundă negativ la OAGIU-BĂI:
garanţie, precum şi a lipsei ma calităţii să fie privită ca niţă din bumbac ?“ mi-am per acest articol! Solicitările cumpărătorilor. (Casa de Culţi
piesete* « " sChimb nece o suprapunere,: de mecanis tfacă prb&ucerea sau mis să- întreb. „Pune; dra Dar dacă ftşa cetiţi' ş-a Dar* ritmaţi vînzători, să ŢE G : Pompii
sare. Şi te acest caz trebuie me focale, în interiorul fie neproducerea unor măr gă, un afiş cu „închid. mat văzut şi în alta părţi, ştiţi că acest răspuns nu
găsit US teteediu radical; cărei întreprinderi, cu o furi de către industrie sau ăfare, sS vadă !m. „B& ceea ce-a-fn observaţ la e mai puţin neplăcut pen_ mic (Dacia);
Drumul oaseli
mai degrabă printr-o soluţie politică* judicioasă a calită J ffrxrrtrii i'i?' -t-iWftte- ririTiT’ în ai fr -^*.-**1*0-- obicei na deschideţi- cînd- Supcrmagazinul ,0ial“ tril noi* cumpărătorii. Iar L A N : Rochia
•wvWrlKr wlur Ourrtcnf pt^T
bazată pe stimulente, şi nu ţii, pe ansamblul economiei pe căpătuială na pot fi primiţi marfă ?“ Doamne, mărturisesc că n-am ntai eomportăriîe dumneavoas dantelă (Casa
pe căi coercitive. , naţionale, şi cu structuri reproşate vîni&torimr, tn ce priviri tăioase ne-a a- tn&lhtt. La etajul doi, fa tră lipsite uneori (sau tură); SIMER:
— Cosa se pane problema schiimk atifaSmea &ţă de cîresaf, deopotrivă un raion de Confecţii tte desepfif de amabilitate,
calităţii In contextul auto organizatorice adecvate te cumpărători ţme exclusiv care nt£ dotam să pricep, afiş avertiza;; p rim im dacă_ nu 0 med rău, sînt de gheaţă (1
ILIA : Un bă
nomizării întreprinderii? domeniul calităţii, la nive de bunăvoinţa dumnealor. rit, 0 colegei care facerea marfă*. Alături, Un alt’ nu doar jenante, ci de-a femeie (Lumii
— In discuţiile care se lul centralelor,,ministerelor, Din păcate, ca să nu zic Să îndulcească puţin st- raion erd interzis accesu dreptei intolerabile. ŞL
poartă la noi despre des şl al Comisiei NSţfonale diri nefericire (uneori!). tuaţla, spBsnihă pe Un fon 1 lui pu$Umdui printr-of vorba unei femei, obosită
centralizare şi- despre com pentru Standarde, Metrolo Iată şi un exemplu de ne- nesigur: „Poate uiai kr- » sfoară de care sptnzura o 0 dezamăgită de căutări V R E M I
pleta independenţă a între gie şi Calitaţe. urmat;, petrecut ta Maga zfa*. Infriiţibnkni să-re- " hirtie albă. Asupra sensu zadarnice prm- magazine 1 Pentru azi:
prinderilor, părerile sint In momentul de faţă, zinul „Herrttes“ Petroşani, vin la magazin spre d p«- lui J V » prim im clienţi. »Dacă tot nu găseşti nici va fî frumoas
împărţite. Unii pledează potrivit principiilor de re raiotiul tricotaje. Se aran dea dacă 0 cum se d@jju- Servim m a s a i m încă cele mai necesare lucruri, dă, eC^cerul i
pentru o autonomie totală, structurare â întregii' eco jau tn, rafturi ni0e, baloţi şoară vînzarea şl- dâită ţ i pea însă nici o îndoială. măcar vvnzătoarete de senin. Vîntu]
economie de piaţă, liberă nomii naţionale pe baza cu marfă (chiloţi jfeinei). Desigur, şi lucrătoarele fia slab din
concurenţă şi desfiinţarea rentabilităţii şi eficienţei, numele nervoasei vîhza- n-ar fi aşa de acre!“. sudic. Tem]
sau reducerea drastică a întreprinderilor li se asi minime vor i
, oricărei planificări. Alţii, gură o autonomie deplină se între 12 ş
dimpotrivă, pornesc de la în realizarea produselor la — In actualitate, pînă lâ de, iar cele
ideea că multe din între nivelul tehnic şi calitativ Cu unele retuşuri, gata de intrat in lamuri decfahşarea secerişului,, a- între 26 şi i
prinderile noastre sînt uni prevăzut îh documentaţiile vem efectuarea* praşflblbr, La munte,
cate, care prin deciziile lor tehnice de produs. în vir (Urmare din pag. 1ţ dotare; are Obligaţia să-şi acum* sub raportul- mecani cotefeatereâ bolilor şf dâu- va fi friâloa:
individuale ar putea pro tutea acestei autonomii, în procure materialul1 necerar. zării, vom stabili locurile nătttrilor, prectifa şi; recol dă, cu cer
duce imense pagube în lanţ. treprinderea poartă tesâ în —■ L ă particulari cute pretabile secerişului e«t tarea* forajelor. Sfotem pre în cursul dup
în ţările avansate, majori treaga răspundere pentru — Sfoara şl sîrtea pentru veţi lucra ? combina şl le von» reparti găti# SŞ răspundem te bu posibil să cac
tatea întreprinderilor te calitatea produselor şi are balotat ctină se asigură ? — Ctt ajutorul priteSriT- za utilaj^e de care au ne condiţii* tuiunafe Solicită- slabe de ploi
unesc. în grupuri, trusturi, obligaţia să organizeze con- — Fiecare beneficiar, te lor şi .producătorilor, avînd - mevoie. rilov,, astfel# lnelt s^m i se ţite de dese
concerne, care la rîndul lor troluî tehnic aT calităţii' pe tem f a * âuprâra'ta ce *6 fa vedire că aceste gospo — Acum ce lucrează me- înregistreze pierderi dîn lectrice.
îşi conjugă acţiunile şi îşi întregul ciclu de fabricaţie. are şi de tipul de presă, din dării au fost vitregite plnă ganizatorii 1 producţie. .