Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_142
P. 2

euvmra u m   m .  U i •  SÎM I
      PAG.  3



                                                                                                              Ragă  către  Emiufscu


                                                                                                                In aceste  zile d » tenie,  ciad  înfioratele flori do iei
                                                                                                             au cad doar  pesta  creştetul  tmîfăgnrttţîior, dbtd  ftgta-
                                                                                                             culaţli  Crini  par  sffnjeniţi  de  mizeria  vieţii,  M  închi­
                                                                                                             năm  geniului  tău,  Domn  prea-curat  al  poeziei, româ­
                                                                                                             n e ş ti*W e   «a   «nişte*  vrăjita  a  tedrutai   JHăricl-
                                                                                                             Shta"  să  pogoare  # a   vers asupra  minţilor  npBMfitn-
                                                                                                             ta*e de patimi politice ţi asupra «tetotatar  răvăşite de
                                                                                                             «r*.
                                                                                                                f m i n i w f a »  ( t a d ^ U c w f l ^ ^ n m i i f g a ^
                                                                                                             care  i l-ai dorit  României,  in  care  fiii  săi  „trăiască
          3.  PORTRET  DE  PRJ.                                                   cam  caporai-şef“.         numai  in  frăţie111  Căci prea  crunt  ne-au  sîngerat  ini­
        'M A R .  O  caricatură   din   num mmm  (»)                               Nu ştiu  Cit  o .fi de  „ca-   mile  văctad  reintru pată şi deaiânjvită ura. Prea dure­
        „News  eTHle*,  revistă  o                                                posed? d*ma Troutmann —    ros  ne-au  răsanat  in  conştiinţe întrebările fale, încăr­
        Centrului  Universitar  de                                                ««pu ra   femele  primar   cate  de  amărăciune  şi  revoltă:  „Au  prezentul   nu
        -Ziaristică  din  Etrasbourg,   prin   Robeit  Grossmann   siderind  că  e  „mai  popu­  dte  categoria  oraşelor  de   ni-i  mare?  N-a  să-mi  dea  ce  n  să  c e r? / «/ A u   la
        -înfăţişează o  fetiţă tn cos­  (republicam}  despre  d-na   lar".   Rep, i   Cum  vede   peste   M H M   de  locui­  Sybaris  au  sus tem  Ungă  cap i$tea  spoielii?/  Nu  se
        tum  tradiţional  alsacian,   Trautmann:   Reporter:  dreapta  situaţia  sa   de   to ri  — (tar  Strasbourgul   nasc  glorii  pe  stradă  şi  la  uşa  cafenelii*.
        au coşuieţ şl cocardă trico­  „După  părerea  dv.,  poli­  opozantăT*  '  DL   R .G .:   mar fi fost «te» Capitala   La  ceas  de  cumpănă  şi  de  aducere-aminte  iţi  in­
        tară  ia   bonetă,  in   faţa   tica  municipalităţii  e  so­  „Ne-am regăsit personali­  Europei d o ri  m   era  a »    vocăm  d u M  purificat de  t e n t a   lumM,  eeriadu-i  să
        m icrofonului  unui  gigan­                                               exemplu de civilizaţie ar»   picure  linişte  în  sufletele  noastre  însetate  de  lumină
         tic  reporter:  „Cină  voi   cialistă   Dl,   a c . :  tatea,  Dar aia statem  as-  bond.  Am   «rm&r#  deli­  şi  armonic.             r
        f i  mare,  am  să  ntS   fac                                             berai  prioritar  PA  ce  ţi­  Rămîi  cu  noi,  nemttritorule  Eminescu!
        primat1",  declară  ea.   E                                               ne  de  gospodărire.  Curat
        Vizată   evident  doamnă                                                  ce  un  pahar,' Pe  lucrătu­                           VIORICA  ROMAN
        Gatherine  Trautmann,  so­                                                ra  salubrităţii  tm    ison
        cialistă (dar ce socialism.'),'                                           văzut  declt  In   zori :  cu­
        deputată  in  Parlamentul                                                 raţi, '  '  salopete  albastre,
        European  şi  primar   al
        oraşului,  de  la  alegerea                                               pubele  uşor  manevrabile
         căreia se împlinea la data                                               pe  care  ‘ ta  încarcă  .  te
        , vizitei  noastre  exact  un                                             m if ljc a r e    silenţioase.
        an.  P rilej  pentru  opinia                                              Transportul  te   coma»     Asim ilînd   cu  veneraţie   fim.  sclavi  iarăşi,   în   ve­
        publică  de   a  face   un                                                punctual,  exdtwzînd   din   experienţa  artistică  a  îna-   chiul  nost’ păm inf.  Prim ul
        prirp.  bilanţ  al  mandatu­                                              memorie  şi  lim baj   no­  intaşilor,  idealul  lo r   de   din  cele  trei  tablouri  dra­
                                                                                  ţiunea   de   ingkesvkdă.   dreptate  şţ-libertate  naţio­  matice  întrupează  imagi­
        lu i  ei.  „Acum  un  an  —
        scrie  aceeaşi  revistă   —                                               Autobuzele  acestea,  prim   nală,  Eminescu  este  expre­  nea poetttîui-profeL contopit
         victoria  ei  a  fost  o  sur­                                           curăţenie, -  cotoare,   ele­  sia  integrală  a  sufletului   cu  aspiraţiile  sacre  ale  po­
        priză.  Azi  (...)  72  lâ  sută                                          ganţă,  fac  parte  din  per­  românesc,  exponent  desă­  porului,  indrumîndu-l  spre
        din  strasbourghezi  se  de­                                              sonalitatea  oraşului.  Sis­  vârşit  al  conştiinţei  noas­  bine  şi  fericire.  Mureşanu,
                                                                                  tem   pubUc  de  recuperară   tre  naţionale.  E l  a  creat   alter  ego-uI  lui  Eminescu,
        clară  satisfăcuţi  de  pri­                                                                        m itul  unic  si  poetului  ro­  exprimase  în  versuri  dăl­
         marul  lor (...).  După   un                                             a materialelor refolosibile,   mantic naţional,  alimentat   tuite  în   bronz  ideea  luptei
        an  de viaţă  comună,  po­                                                inteligent,  eficient,  mo­  statornic  de  cântecul   de   şi  a încrederii  In  valenţele
        vestea  de  dragoste  conti­                                              dern.  Servicii ireproşabile.   dor,  de  gradul  fără   de   revoluţionare ale  poporului,
        nuă ;  competentă,   sim­                                                 Sub  aspect  igieno-sanitar,   moarte  dl  geniului  popu­  capabile  să  înfăptuiască  o
        patică,  dinamică,  stras-                                                reţeaua de alimentaţie pu­  lar.  Dintre  poeziile  publi­  revoluţie.
        bourghczii  fi  găsesc  Ca-                                               blică   (privată,  desigirî}   cate  de  Eminescu.  în   tim ­  Pentru  ca  parametrii  vi­
        therinei  Trautmann  Joa-                                                 se  află  in   afara  oricărei   pul  vieţiL  chipul  lui  An­  ziunii  Eminesciene   gran­
        te  calităţile.  Sînt   chiar                                             umbre  de  suspiciune.  Ilu ­  drei  Mureşanu  apare  pen­  dioase  să  dobîndească   în
        pe  punctul  de  a-i  accepta                                             minatul  public-,  ce   să   tru  prima  dadă  în   poemul   perspectivă,  poetul  prelun­
        şi  latura  autoritară.  Sin-                                             m ed .vorbim ?!  E  drept,   Epigonii,  imaginea  /impu­  geşte ■ realul până  la  margi­
         gura umbră a portretului:                                                prim arul are tn Franţa un   nătoare  a  revoluţionarului   nile  m itologicului,   punîn-
         proiectul   (introducerii)                                               mare  avantaj:  departa­  poet  fiindu-i  cunoscută  din   du-l  pe  Mureşanu  să  schi­
         tramvaiului.  Dar,   dacă                                                                          Lepturariul  lui  Aron  Pum­
                                                                                  mentul  nu-t  pune  beţe-n                         ţeze  gestul  aceluia   eare
        ar  fi; 's-o  ia  de  la  înce­                                           rodte.  M unicipiul  se  bu­  nul,  ca, şi  din  vibrindele   „cheamă  piatra să invie  ca
         put.''oraşul  ar  spune tocă                                             cu ri  asd-de a autonomie   acorduri  ale  imnutui   Un   şi  m iticul  poet",  devenind,
        da  primarului  său“.  To­                                                absolută.                 răsunat.   Poetul  M  contu­  astfel,  o  proiecţie   m itolo­
        tuşi,  dupăc’un  sondaj  de                                                In  întrevederea  pe  care   rează  portretul  m oral  în-   gică  a  ideii  de  poet  luptă­
        opiniei  de  partea  „tram“-                                              ne-a  acordat-o,  am  văzut   tr-o  strofă  pitei  de . sem­  tor,  de  poet-profet,  vizio­
        ului  slnt  50  kt  sută  din­                                            în  Caiherine.  Trautmann   nificaţii :  „Mureşan   scu­  nar,  intr-o  coloratură   hl-
        tre  cei  chestionaţi,   30                                                                        rtară  lanţul  ca-a  lu i  voce   perromantlcă,  meditind ob­
         Unt  împotriva,  restul  se                                              o  desăvirşită doamnă,  cu   rugini tăy  Rumpe   coarde   sesiv  la  soarta  neamului
                                                                                  o  privire  deschisă şi  tan­  de  aramă..."       să».  AUdrei Mureşanu este,
        abţine.   Adevărata   re­                                                 dră,  eodmbâă   şi  mtşM-.
        zistenţă  se  pare  dă  o  in-                                                                       M u lt deosebit de contem­  pentru  EMnescu,: o  figură
                                                                                  ge^ită,  competentă  ţi  spi­  poranii  lui,  gîndurite  ma­  complexă,  de  o  factură  ex­
        ftmpină^ prim arul mai  cu~                                               rituală,  S-a  arătat  efectiv   relui pori zburau spre mori   cepţionala,  ce  incumbă  te
        . rină  lă  majorarea  cu  10   „Da,  dar  se  străduieşte   cultaţi.  Asta  ţăiede. tem-   interesată  de  problemele   personalităţi —   modele,  ti­  structura lu i  spirituală  tră­
         ta  sută   a   Impozitului   s-o  ascundă.,  a   vor  să   peraraentul   Cat hering  noastre.  Va  face  în  cu-   puri   excepţionale  de  oa­  sături  specifice  titamsmu-
         loca l:  74  lâsu tă  pentru,   schimbe  modul  de  viaţă   Trautmann :  ea  vrea  în­  rînd  o  vizită  In  România,   m eni  moderni,   pasionaţi,   Itd  şi   satanismului,  si-
        76  la  sută  îm potrivă.  Ca   şi să msinueze o nouă pe­  totdeauna  să  aibă  drep­  inclusiv  la  Deva.  ,€f  aş­  dornici  de  a  şti,  «a   trie    tuîndu-l  in   ipostaza  de
         pretutindeni:.  cine   ac­                                               teptăm  cu  prietenie  şi  cu   de  a  tete  intens,  făuritori   p ori-p rofet:   „Eu   stele­
        ceptă senin majorarea im­  dagogie  a  automobilului.   tate.  N-am  auzit-o  nici­  speranţa  unei colaborări   de  idealuri  pentru  umani­  le  le   spulber  ca  frunze-u-
         pozitului ? ! Există,  blne-   Ceea   ce  este  împotriva   odată  spuntod   vom  re­              tate,  eroici  iu  activitatea   gălbenite,/  Su  îm flu  răsu­
                                                                                  ce s-ar vrea Impiinită.   lor.  De  eeeea  Eminescu  a   flarea  vulcanului  măreţ..."
        _  înţeles. şl jO opoziţie: Iată,   t spfeil de  libertate  Eicon-   flecta  împreună  şi   vom     proiectat,  tu   tabloul  dra­  Poeziile  lu i  Eminescu,  ce
         bunăoară,  ce  spune   ea.  straiesc  un  „tram“  con-  găsi  o  soluţie.   E  puţin  RADU  C1Q8ANU  matic Mureşanu,  m ai  mult   au  ca  o ro »  pe  Andrei  Mu-
                                                                                                            de  natură  lirică,   propria   reşarm,  sânt  saturate  de su­
                                                                                                            lut  imagine  de  bard  « i   li­  gestii  şi  Idei  "'.'ce  izvorăsc
                                                                                                            bertăţii,   de   pqeţ-profet,   din  oontemfâarea  triadei,
        Noua  conducere  a   Clu­  tistic  s-au  creat  astfel  con­  terjudeţean  de  specialitate   o  tabără  de  creaţie   la   de  poeta-vutes,  opţiune  fă­  a  condiţiei  omului  in  isto­
       bului  „SiderurgistaT   din   diţii  săşi  desfătare  repe­  la  Timişoara  unde  a  ocu­  Cioeiş,  eu  (tarata  de  două   cută  iacă  din  poezia  Odă   rie.  Pestru  Eminescu,  Ah-
      HUnedoara  a  pornit  serios   tiţiile  cu  regularitate   şi   pat locul al  doilea, ceea ce   săptăraîni,  ta  care  au  re­  lui  HeHade.   in   caracteri­  drei  Mureşanu  reprezintă
      la  lucru.  Şi-a  propus,  în   care să  stea  la  baza  unei   confirmă  pregătirea   se­  zultat  lucrări,  ce  vor   fi   zarea  poetului   tra n # lv »-.  ecoul propriilor  Inf convin­
      primul  rind,  să.  revigoreze   activităţi  permanente.  rioasă  ce i se  asigură  şi  un   etalate  ta  curfnd   îatr-o   nean  al  revoluţiei  de   la '  geri,  o  modalitate  rom anti-
      activitatea  formaţiilor  ar­  S-a  trecut,   ta   acelaşi  argument   pentru  perma-  /'«teteiite 'ee  va  fi  deschi­  IS4S.  Eminescu  e  avid  în   -  m   de  auioexprimare  a  u-
      tistice,  pentru  a  fi  capa­                                              să  în  holul  clubului.   în   mtete,   desigur,  versurile   nor  idealuri  şl  simţăminte
      bile  sâ  prezinte  un  număr                                               perspectivă,  se  preconizea­  din  im nul   Un  răsunet:   revoluţionare.
      sporit   de  spectacole   ta                                                                         „Murim   vud  bine-u  luptă,   fcol. MAMA TOM A,
                                                                                  ză  reluarea   Festivalului                           Liceul  Periate gir  Deva
     I  faţa  siderurgiştilor  şi.  Ia                                            cineeluburilor  „Omul   şi   cu glorie deplină^ Becit să
     /  general,   pefiţra  populaţia                                             producţia",  precum  şi   a
      ©naşului. în acest sens, ne-a
      relatat  domnul   Tiberiu                                                  •Festivalului  in terjudeţean      BALADA  M IN ERULUI  BÂ IRIN
                                                                                  de  muzică  uşoară  „Luce­
      Ilincea,  directorul  institu­                                              feri  de  metal".
      ţiei.   „Am  luat  un  prixn-
      cojitaet  cu  membrii  fiecă-   timp,  la  înfiinţarea   unor                La  cererea-  slderurglşti*   La Paşti minerii an intrau In şut
     _ rei  formaţii:  carul  Şi  or­                   neatizarea  activităţii  ei  ta   lor,  clubul  a  înfiinţat  două   dar împlinind o datină sfeăvecfie
                               formaţii  artistice  noi.  Ast­  viitor.           cercuri  noi  —  unul   de
      chestra  simfonică  (dirijor   fel,  au  fost  create  ansam­                                             trăgeau  la sorţi şi nani tea de veghe
                                                          Tot  mai  consistentă
                                                                             se
      —  prof.  Marin  Dârvă),  or­  blul  pentru  copii şi  tineret,   dovedeşte activitatea cercu­  speologie,  condus  de  Vir-   trei zile şi trei nopţi, neîntrerupt.
      chestra  de  muzică  popu-   pregătit   de   profesoarele   rilor   de  creaţie  artistică,   gil  Dinu,  reunind  oameni   Cîndva  —  se  apune!  —   sorţii  nepereche
      feră  (dirijor, —  Voicu  Stă-   Cleopatra  Pup  şi  Violeta   remarc!ndu-se  cercul   de   de  diverse  profesii  şl  un   pe cel mte  vîrstnic de ortaci l-au rupt.
      nqscu),   dansuri  populare,   Spătaru,  cate a  reuşit  deja   arte  plastice,  condus   de   altul  de  bridge.  Se  contu­  « A  pogoriţ bătrîaul dedesupt
      avansaţi  şi  începători  (in­  să  prezinte  cîteva  specta­  artistul  Plchi  Dan  Vifor,   rează  astfel  o  carte  de  vi­  cu şapca aplecată pe-o ureche.
      structor  —  Petru  Prunean),   cole   muzical—umoristice   Poate   efi  la  ora  actuală   zită  atractivă  pentru  insti­
      dansul  de  societate,  forma­                    este  singurul  grup  de  crea­  tuţia culturala a siderurgiş*   L-a-ntîmpinat un îng«a- ri   dus
                               purtînd  ca  generic  „Des-
      ţia  de  muzică  uşoară  „Si-   ctototeca  veselă",  grupuri­  ţie  de  acest  gen  care,  be­  tilor  hunedoreni  care   îşi   departe, onde, răstignit lisus
      der-club"  (dirijor  —  Cris­  le  de  muzică  uşoară  „Si-   neficiind   de   un   spri­  aşteaptă  iubitorii  de  fru­  ţinea  pe umeri soarele şi luna.
      tian  Coman),  teatru  popu­  îler-junior"   şi  de  break-   jin   substanţial   din  par­  mos,  dar  şi  pasionaţii  dor­  —  Ia-mi  peatr-o  cupă local  că-s  trudit...
      lar  (regizor  —  Nicolae  Bu-   dans.  De  remarcat   este   tea   sindicatelor  din   ca­  nici  de  a  se  bucura  de  sa­  ... Bătrinul i-a zîmbit şi a primit
      ciuman),  grupul  de  satiră   faptul   că   formaţia   de   drul  Combinatului  Side­  tisfacţiile   hoby-ului   lor   şi-acolo a rămas  pe totdeauna.
      şi  umor   „Satyricon*  (in­  break-dans  şi  dans  de  so­  rurgic,  al  Clubului  „Side-   pasibil  de  a  se  vedea  ma­
      structor  —    Sabin  Clej).   cietate  a  fost  prezentă,  de   rurgistul"  din  localitate,  a   terializat  aici.               NECULAI CHIRICA
      Pentru  fiecare  colectiv  ar­  curîhd,  la  un  festival  in-  fost  capabil  să  organizeze  MINEI  BODEA
                  /
   1   2   3   4