Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_142
P. 2
euvmra u m m . U i • SÎM I
PAG. 3
Ragă către Emiufscu
In aceste zile d » tenie, ciad înfioratele flori do iei
au cad doar pesta creştetul tmîfăgnrttţîior, dbtd ftgta-
culaţli Crini par sffnjeniţi de mizeria vieţii, M închi
năm geniului tău, Domn prea-curat al poeziei, româ
n e ş ti*W e «a «nişte* vrăjita a tedrutai JHăricl-
Shta" să pogoare # a vers asupra minţilor npBMfitn-
ta*e de patimi politice ţi asupra «tetotatar răvăşite de
«r*.
f m i n i w f a » ( t a d ^ U c w f l ^ ^ n m i i f g a ^
care i l-ai dorit României, in care fiii săi „trăiască
3. PORTRET DE PRJ. cam caporai-şef“. numai in frăţie111 Căci prea crunt ne-au sîngerat ini
'M A R . O caricatură din num mmm (») Nu ştiu Cit o .fi de „ca- mile văctad reintru pată şi deaiânjvită ura. Prea dure
„News eTHle*, revistă o posed? d*ma Troutmann — ros ne-au răsanat in conştiinţe întrebările fale, încăr
Centrului Universitar de ««pu ra femele primar cate de amărăciune şi revoltă: „Au prezentul nu
-Ziaristică din Etrasbourg, prin Robeit Grossmann siderind că e „mai popu dte categoria oraşelor de ni-i mare? N-a să-mi dea ce n să c e r? / «/ A u la
-înfăţişează o fetiţă tn cos (republicam} despre d-na lar". Rep, i Cum vede peste M H M de locui Sybaris au sus tem Ungă cap i$tea spoielii?/ Nu se
tum tradiţional alsacian, Trautmann: Reporter: dreapta situaţia sa de to ri — (tar Strasbourgul nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii*.
au coşuieţ şl cocardă trico „După părerea dv., poli opozantăT* ' DL R .G .: mar fi fost «te» Capitala La ceas de cumpănă şi de aducere-aminte iţi in
tară ia bonetă, in faţa tica municipalităţii e so „Ne-am regăsit personali Europei d o ri m era a » vocăm d u M purificat de t e n t a lumM, eeriadu-i să
m icrofonului unui gigan exemplu de civilizaţie ar» picure linişte în sufletele noastre însetate de lumină
tic reporter: „Cină voi cialistă Dl, a c . : tatea, Dar aia statem as- bond. Am «rm&r# deli şi armonic. r
f i mare, am să ntS fac berai prioritar PA ce ţi Rămîi cu noi, nemttritorule Eminescu!
primat1", declară ea. E ne de gospodărire. Curat
Vizată evident doamnă ce un pahar,' Pe lucrătu VIORICA ROMAN
Gatherine Trautmann, so ra salubrităţii tm ison
cialistă (dar ce socialism.'),' văzut declt In zori : cu
deputată in Parlamentul raţi, ' ' salopete albastre,
European şi primar al
oraşului, de la alegerea pubele uşor manevrabile
căreia se împlinea la data pe care ‘ ta încarcă . te
, vizitei noastre exact un m if ljc a r e silenţioase.
an. P rilej pentru opinia Transportul te coma» Asim ilînd cu veneraţie fim. sclavi iarăşi, în ve
publică de a face un punctual, exdtwzînd din experienţa artistică a îna- chiul nost’ păm inf. Prim ul
prirp. bilanţ al mandatu memorie şi lim baj no intaşilor, idealul lo r de din cele trei tablouri dra
ţiunea de ingkesvkdă. dreptate şţ-libertate naţio matice întrupează imagi
lu i ei. „Acum un an —
scrie aceeaşi revistă — Autobuzele acestea, prim nală, Eminescu este expre nea poetttîui-profeL contopit
victoria ei a fost o sur curăţenie, - cotoare, ele sia integrală a sufletului cu aspiraţiile sacre ale po
priză. Azi (...) 72 lâ sută ganţă, fac parte din per românesc, exponent desă porului, indrumîndu-l spre
din strasbourghezi se de sonalitatea oraşului. Sis vârşit al conştiinţei noas bine şi fericire. Mureşanu,
tem pubUc de recuperară tre naţionale. E l a creat alter ego-uI lui Eminescu,
clară satisfăcuţi de pri m itul unic si poetului ro exprimase în versuri dăl
marul lor (...). După un a materialelor refolosibile, mantic naţional, alimentat tuite în bronz ideea luptei
an de viaţă comună, po inteligent, eficient, mo statornic de cântecul de şi a încrederii In valenţele
vestea de dragoste conti dern. Servicii ireproşabile. dor, de gradul fără de revoluţionare ale poporului,
nuă ; competentă, sim Sub aspect igieno-sanitar, moarte dl geniului popu capabile să înfăptuiască o
patică, dinamică, stras- reţeaua de alimentaţie pu lar. Dintre poeziile publi revoluţie.
bourghczii fi găsesc Ca- blică (privată, desigirî} cate de Eminescu. în tim Pentru ca parametrii vi
therinei Trautmann Joa- se află in afara oricărei pul vieţiL chipul lui An ziunii Eminesciene gran
te calităţile. Sînt chiar umbre de suspiciune. Ilu drei Mureşanu apare pen dioase să dobîndească în
pe punctul de a-i accepta minatul public-, ce să tru prima dadă în poemul perspectivă, poetul prelun
şi latura autoritară. Sin- m ed .vorbim ?! E drept, Epigonii, imaginea /impu geşte ■ realul până la margi
gura umbră a portretului: prim arul are tn Franţa un nătoare a revoluţionarului nile m itologicului, punîn-
proiectul (introducerii) mare avantaj: departa poet fiindu-i cunoscută din du-l pe Mureşanu să schi
tramvaiului. Dar, dacă Lepturariul lui Aron Pum
mentul nu-t pune beţe-n ţeze gestul aceluia eare
ar fi; 's-o ia de la înce rodte. M unicipiul se bu nul, ca, şi din vibrindele „cheamă piatra să invie ca
put.''oraşul ar spune tocă cu ri asd-de a autonomie acorduri ale imnutui Un şi m iticul poet", devenind,
da primarului său“. To absolută. răsunat. Poetul M contu astfel, o proiecţie m itolo
tuşi, dupăc’un sondaj de In întrevederea pe care rează portretul m oral în- gică a ideii de poet luptă
opiniei de partea „tram“- ne-a acordat-o, am văzut tr-o strofă pitei de . sem tor, de poet-profet, vizio
ului slnt 50 kt sută din în Caiherine. Trautmann nificaţii : „Mureşan scu nar, intr-o coloratură hl-
tre cei chestionaţi, 30 rtară lanţul ca-a lu i voce perromantlcă, meditind ob
Unt împotriva, restul se o desăvirşită doamnă, cu rugini tăy Rumpe coarde sesiv la soarta neamului
o privire deschisă şi tan de aramă..." să». AUdrei Mureşanu este,
abţine. Adevărata re dră, eodmbâă şi mtşM-.
zistenţă se pare dă o in- M u lt deosebit de contem pentru EMnescu,: o figură
ge^ită, competentă ţi spi poranii lui, gîndurite ma complexă, de o factură ex
ftmpină^ prim arul mai cu~ rituală, S-a arătat efectiv relui pori zburau spre mori cepţionala, ce incumbă te
. rină lă majorarea cu 10 „Da, dar se străduieşte cultaţi. Asta ţăiede. tem- interesată de problemele personalităţi — modele, ti structura lu i spirituală tră
ta sută a Impozitului s-o ascundă., a vor să peraraentul Cat hering noastre. Va face în cu- puri excepţionale de oa sături specifice titamsmu-
loca l: 74 lâsu tă pentru, schimbe modul de viaţă Trautmann : ea vrea în rînd o vizită In România, m eni moderni, pasionaţi, Itd şi satanismului, si-
76 la sută îm potrivă. Ca şi să msinueze o nouă pe totdeauna să aibă drep inclusiv la Deva. ,€f aş dornici de a şti, «a trie tuîndu-l in ipostaza de
pretutindeni:. cine ac teptăm cu prietenie şi cu de a tete intens, făuritori p ori-p rofet: „Eu stele
ceptă senin majorarea im dagogie a automobilului. tate. N-am auzit-o nici speranţa unei colaborări de idealuri pentru umani le le spulber ca frunze-u-
pozitului ? ! Există, blne- Ceea ce este împotriva odată spuntod vom re tate, eroici iu activitatea gălbenite,/ Su îm flu răsu
ce s-ar vrea Impiinită. lor. De eeeea Eminescu a flarea vulcanului măreţ..."
_ înţeles. şl jO opoziţie: Iată, t spfeil de libertate Eicon- flecta împreună şi vom proiectat, tu tabloul dra Poeziile lu i Eminescu, ce
bunăoară, ce spune ea. straiesc un „tram“ con- găsi o soluţie. E puţin RADU C1Q8ANU matic Mureşanu, m ai mult au ca o ro » pe Andrei Mu-
de natură lirică, propria reşarm, sânt saturate de su
lut imagine de bard « i li gestii şi Idei "'.'ce izvorăsc
bertăţii, de pqeţ-profet, din oontemfâarea triadei,
Noua conducere a Clu tistic s-au creat astfel con terjudeţean de specialitate o tabără de creaţie la de poeta-vutes, opţiune fă a condiţiei omului in isto
bului „SiderurgistaT din diţii săşi desfătare repe la Timişoara unde a ocu Cioeiş, eu (tarata de două cută iacă din poezia Odă rie. Pestru Eminescu, Ah-
HUnedoara a pornit serios tiţiile cu regularitate şi pat locul al doilea, ceea ce săptăraîni, ta care au re lui HeHade. in caracteri drei Mureşanu reprezintă
la lucru. Şi-a propus, în care să stea la baza unei confirmă pregătirea se zultat lucrări, ce vor fi zarea poetului tra n # lv »-. ecoul propriilor Inf convin
primul rind, să. revigoreze activităţi permanente. rioasă ce i se asigură şi un etalate ta curfnd îatr-o nean al revoluţiei de la ' geri, o modalitate rom anti-
activitatea formaţiilor ar S-a trecut, ta acelaşi argument pentru perma- /'«teteiite 'ee va fi deschi IS4S. Eminescu e avid în - m de auioexprimare a u-
tistice, pentru a fi capa să în holul clubului. în mtete, desigur, versurile nor idealuri şl simţăminte
bile sâ prezinte un număr perspectivă, se preconizea din im nul Un răsunet: revoluţionare.
sporit de spectacole ta „Murim vud bine-u luptă, fcol. MAMA TOM A,
ză reluarea Festivalului Liceul Periate gir Deva
I faţa siderurgiştilor şi. Ia cineeluburilor „Omul şi cu glorie deplină^ Becit să
/ general, pefiţra populaţia producţia", precum şi a
©naşului. în acest sens, ne-a
relatat domnul Tiberiu •Festivalului in terjudeţean BALADA M IN ERULUI BÂ IRIN
de muzică uşoară „Luce
Ilincea, directorul institu feri de metal".
ţiei. „Am luat un prixn-
cojitaet cu membrii fiecă- timp, la înfiinţarea unor La cererea- slderurglşti* La Paşti minerii an intrau In şut
_ rei formaţii: carul Şi or neatizarea activităţii ei ta lor, clubul a înfiinţat două dar împlinind o datină sfeăvecfie
formaţii artistice noi. Ast viitor. cercuri noi — unul de
chestra simfonică (dirijor fel, au fost create ansam trăgeau la sorţi şi nani tea de veghe
Tot mai consistentă
se
— prof. Marin Dârvă), or blul pentru copii şi tineret, dovedeşte activitatea cercu speologie, condus de Vir- trei zile şi trei nopţi, neîntrerupt.
chestra de muzică popu- pregătit de profesoarele rilor de creaţie artistică, gil Dinu, reunind oameni Cîndva — se apune! — sorţii nepereche
feră (dirijor, — Voicu Stă- Cleopatra Pup şi Violeta remarc!ndu-se cercul de de diverse profesii şl un pe cel mte vîrstnic de ortaci l-au rupt.
nqscu), dansuri populare, Spătaru, cate a reuşit deja arte plastice, condus de altul de bridge. Se contu « A pogoriţ bătrîaul dedesupt
avansaţi şi începători (in să prezinte cîteva specta artistul Plchi Dan Vifor, rează astfel o carte de vi cu şapca aplecată pe-o ureche.
structor — Petru Prunean), cole muzical—umoristice Poate efi la ora actuală zită atractivă pentru insti
dansul de societate, forma este singurul grup de crea tuţia culturala a siderurgiş* L-a-ntîmpinat un îng«a- ri dus
purtînd ca generic „Des-
ţia de muzică uşoară „Si- ctototeca veselă", grupuri ţie de acest gen care, be tilor hunedoreni care îşi departe, onde, răstignit lisus
der-club" (dirijor — Cris le de muzică uşoară „Si- neficiind de un spri aşteaptă iubitorii de fru ţinea pe umeri soarele şi luna.
tian Coman), teatru popu îler-junior" şi de break- jin substanţial din par mos, dar şi pasionaţii dor — Ia-mi peatr-o cupă local că-s trudit...
lar (regizor — Nicolae Bu- dans. De remarcat este tea sindicatelor din ca nici de a se bucura de sa ... Bătrinul i-a zîmbit şi a primit
ciuman), grupul de satiră faptul că formaţia de drul Combinatului Side tisfacţiile hoby-ului lor şi-acolo a rămas pe totdeauna.
şi umor „Satyricon* (in break-dans şi dans de so rurgic, al Clubului „Side- pasibil de a se vedea ma
structor — Sabin Clej). cietate a fost prezentă, de rurgistul" din localitate, a terializat aici. NECULAI CHIRICA
Pentru fiecare colectiv ar curîhd, la un festival in- fost capabil să organizeze MINEI BODEA
/