Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_142
P. 3

MJH1CA.24 IUNIE 1990                                                                                                                           PAG.  S








                                             M E D I T A Ţ I I
         REFLECŢIA               Cu  cit  se  adîncsese  mai  mult   cercetările  privind
                              „profunzimile materiei'", cu  atît  apare  mai  evident  că
           Z I L E I '
                              există  ceva mai presus de ea   Interesant nu mai  este
      „Cea  ma»  mare  fe­    a ş ti:  Ce  este  materia ?  c i :  Ce  este  în  afară  şi  dîn-
     ricire  a  omului  care   «oto 'de ea ?         *
     gîrvdeşte  este  să  cer­  '  Poporal  român,  ca  mice  popor, este  totalitatea  ce­
     ceteze ceea ce poate     lor  ce-i  reprezintă  trecutul  tradiţional   şi  acţionează
                              adecvat  continuităţii  iul  spirituale.  D eci:
     îi cercetat  şt  sâ  res­  :fli»   ftarte dill   cel  ce  trăiesc  numai  pen­
     pect*  ceea  ce  este    tru  sine  şî  nu-şi  atee  nici  ua aport  în  apărarea  spi­
     de  necuprins".          ritualităţii  naţionale  şi in  promovarea potenţialului  de
                              afirmare  la  nivelul  popoarelor  înaintate  ale  epocii.
                Goethe                                       VICTOR



                                            S I L O G I S M E
                                             E.M .O Q R A N
     „Dacă  un  cap  şl  o  carte   Nimic  nu  trădează  mai  mult  vulgaritatea  decît  re­
   se mocnesc  şi sună  a  fol,   fuzul de  a fi decepţionat.
   să  fie  nare  totdeauna  vina   Orice  aet  linguşeşte  hiena  din  noi
   cărţii ?“.                   Scepticismul  este  excitantul  civilizaţiilor  tinere  şi
               Liehtenberg       pudoarea celor bâtrîne.
     „Se ştie că relele sînt mai   Fiecare  se  exilează  ta  propria-i  teamă  —  turnul
   uşor de suferii împreună cu   său te   fildeş.                                                             ■Mîin* «  dumirncă.
   a lţii; printre rele par a so­  Nu  există  muzică adevărată  care  să nu  ne  facă  să                                     Foto:  ANTON  SOCAC1U
   coti oamenii şi plictisul,  de   pipăim   timpul.
   aceea se asociază mai mulţi   Ctad  însăşi  muzica  nu  poate  să  ne  mîntuiască,  în
   pentru  a  se  plictisi   îm­  ochii  noştri  luceşte  un  pumnal;  nimic  nu  ne  mal
   preună...*  *                 sprijină  decit fascinaţia  crimei.
             Schopeahaocr                                                               CU  TALENT  Şî  PASIUNE
   /  „Cînd  vezi  cîţi  cânt  îna­  •   Muzica  este  refuzul   inimilor  ulcerate  te  t
   intea ta gîndeşte-te cîţi stat   fericire.                                     {Urmare  din . pag.  1)  Din  rândul  celor   mai   tehnice privind  tehnologiile
   în urmă1?;                                         Culese te  INA MtfANU                             harnice  lucrătoare  se  deta­  de lucru specifice culturilor
                  Seneca                                                                                şează  prin  seriozitate   şi   agricole  ale  fermei.   Im­
     „Dă  Doamne  celor  buni                                                  ordinea  şi  disciplina   în   conştiinciozitate  Irina   şi   portant  de  relevat,   este,
                                                                               muncă reprezintă deviza de
   solidaritatea  t.lor  răi“.                                                 căpătenie a fiecăruia dintre   Viaselena  Botiz,  Ana   şi   pentru   oricine   vizitează
             Petre  Strifaan                                                                            Vaseleaa  M.  Pop,   Irina   ferma,  aspectul  de  excep­
     „Legăturile  de  prietenie                                                noi.  Nu  poate  fi  omis  nici   Nem zet,  şi  Ileana  Bejera.   ţie  a i  culturilor,   inclusiv
   mi  s-au  părut  întotdeauna                                                aportul  domnişoarelor  An­  în  egală   măsură  merită   cea  a  căpşunilor,  caracte­
                                                                                   Rodica  Vasilie,  conta­
                                                                               ca
   sacre.  Nu  cred  că  se  pot                                               bilă  ce  ţine-'corect  eviden­  laude  Viorica  Severa,  Ilea­  ristic   agriculturii  intensiv
   rupe  fără  dezonoare".                                                     ţele  şi  Ileana  Szapca,   în   na fRoşu,   Iidlana  Drozd,   ve,  de  înalt  randament  şi
                 Napoleon                                                                               multe  alte  femei  Cu  ade­  eficienţă.  în  toate  aceste*
     „Există  un  gust  al  prie­                                              atribuţiile căreia -Intră pro-   vărată   vocaţie  pentru  a-   se  vede  pe  viu  contribuţia
   teniei  curate  pe  care  riu-1                                             bleme  de  gospodărire  şi  a-   gricultură.      decisivă  â  şefului  de  fer­
                                                                               sigararea
                                                                                         hranei  pentru
   pot  avea  cei  care stat  me-'                                             oameni, la crearea  ambian­  Nu  ne  propunem   spa-   mă,  om  cu  experienţă  bo­
   diocri  din  naştere".  •                                                   ţei  deosebite  de  lucru  din   ţiul  neîngăduind  acest  lu­  gată  şi  incontestabilă  com­
               La  Bruyere                                                                              cru,  să  intrăm.  în  detalii  petenţă  profesională.   ,  ;
     „Arta  este  singurul  lucru                                              fermă*.
   pe  care  moartea  nu-1  poa­
   te  atinge".   ,
               Oscar  Wilde     —  „Dorim  să  anunţăm  > înîfinfarea  asociaţiei  r ia lş r                                     nin  cel  mai  cunoscut  este
        Selecţie deăUE LEAHU -                                                         „SINZIIENELE“
                             meşteşugim»."     Desen te   ALEXANDRU  RUGESCU                                                     Ileana   Cosînzeana   sau
                                                                                                                                 Ileana  Sînziana  (SîrazianaJ,
                                                                             i                                                   dar  ea  apare  şi  sub  alte
     •  Comori  umplute  cu   SECSETE  C U U N A R E    ţ   j g g *   apa  f   c md  se  (Urinam  «fin  -pag-  1)  s-a  tradus :  „Johannestag".   nume  ca :  Floarea  Florilor,
   şuncă,  parizer,  salam. Can­                      pregăteşte  friptură în  cup-  i                  Qerceiătorii  folclorului:  ro­  Sora  Soarelui,. Rozima   —
   tităţi:  zece  cornuri,  200  g   zîndti-se  într-d  tavă,  care;   tor,  puneţi  alături  de  tavă .1   mânesc,  în  majoritatea  lor,
   şuncă,  parizer,  salam,  100   se  introduce  în  cuptorul   (spre  sfîrşit)  un  mic  vas  '  {ecaşJ*  Şi  astfel  s-a  făcut,   îndiaă  să  -creadă  că  săr­  doamna  florilor,   Crăiasa
                                                                                                                                 zînelor, Lina  Rujulina, Zîna
   i   unt,  SO  ml  smîntînă,  im   fierbinte  cu  15  minute  îna-■   eu  apă  fierbinte;  friptura  J  aprecierea  dintre  persona­  bătoarea   creştină  a   dat
   Tîrf, cuţit piper,  un  vîrf  de ,   inte  de  servire;  după  zece   va rămîhe suculentă.  •  Cea ;»  je  mitice  şi .personajul  bi­  numele  Sorti.  Dobrozîna,  Frumoasa  lumii
   linguriţă  sare.*        minute  se,întorc pe  partea   ruai rapidă  metodă  de pre-  j  blic,  plnă  la  contopire  sau   Sînziana  este,  în  mitolo­  ete.   ,
    Şunca, salamul $i parize- „i  cealaltă-  . Se  servesc  fier-,  ,  parare   a   pandişpanului j   identificare.  în  dicţiona­  gia  românească,  apropiată   Trebuie  să  mai  menţio­
   rul  se  trec  prin  maşina  de   binţî  ca  gustare  sau   cu:   pentru  torturi,  rulade  cte. R   rele  noastre  mai  găsim  de­  năm că îana-Sînziana  (Ilea­
   tocat  de  două cri.  apoi  se  ,   ceai.          este  ca  albuşul  să  se  bată J   finiţii   « a î    „Staticn*”   de  „Bona  BeaV  zeiţă  ro­  na  Cosînzeana)  are  în  ba­
   amestecă  eu  smîntînă,  un-''                     spumă  tare şi  să se adauge ^   („Sîmziene") i— sărbătoarea   mană,  protectoare a  femei­  lade  un  caracter  divin,.ca
   tui  moale,  sarea  şi  piperul.   •   Pentru  ca  friptura  de  apoi,  deodată,  ţpi  Eahărul <   naşterii  JSftatului  lom»  Bo­  lor,   adică   „zină  bună”.   soră  a  Soarelui.  în  unele
                                                                                                                                 variante'  apare  ca  „Doam­
                                                      {tos  deoarece  pudră
                                                                          îc-1
   Cornurile  se  taje  în  Jmaă-   pui  să  fie  croeantă,  sti-o-            tezătorul  <24  iume).„  „ma­  Creaţiile  -populare   aduc  na  florilor  ,  sau  ca  zînă,
   tăţi pe lungime. Zece jumă­  piţi  în  prealabil  carnea  cu   Moaie s p m ), împreună cu f    mele  ş»  floarea   Sfta totali
   tăţi se  ung eu  această com-'   zeamă  de  lămîie,  sare   şi   15 ml  nan»  fo  lingură)  sau*   Ioan,  iar In Mantenia  Dră-   sînziencle   Ja  constelaţia  atestînd  cultul  zeiţei  Djana
   poziţie  şi  apoi  se  acoperă   puţin  piper,  după  care  se   ţu  zeamă  de  lămîie   In p   gaiea..."  „De  la  Sin  toane,   simbolurilor  feminine, pen­  pe  teritoriul  Daciei  roma­
   cu  celelalte  jumătăţi,  ăşe-  pune  la  cuptor  eu  grăsime  aceeaşi  cantitate.  Se  bate?   Sîn-Ziane, nomele bănăţean   tru  a  exprima  metaforic   nizate.  Trăsătura  morală
                                                      din  nou  cu  teiul  pînă -cdnd J
                                                      bulele  de  aer  se  micşorea- *  al Bfîntuloi  Ioan  Botezăto­  gingăşia,  frumuseţea—  Sttt-   specifică  a  Dianei-Artemi*
                                                                                                                                 este  castitatea.  Or,  balada
                                                      ză  mult  şi  spuma  mată c a l  rul ?*.   Şl  francezii  leagă   zienele   se  pot  considera
                                                     •   zăpadă  întărită.  Gălbe-;    numele  flori»   de  numele   personificări  Me  virtuţilor'   românească   „Soarele   şi
                                                     iţuşele  se  pun  toate,  odată, *                                          Iama*  a  fost  întregită  ca
                                                     âpcâ fitiria airiestecată dina- 1   Sfîntului  Ioan,  iar în limba   feminine.   In  basmele  ro­  un  mare„  număr  de  «te*
                                                     inte  cu  toate  ingredientele.  I  germană  curtatul  stoziană  mânilor,  personajul  femi­  mente. creştine.
                                                                                    ECONOMIA  DE  PIAŢA                          tivităţi   şj  ale  cooperării
                                                        (Urmare  «Rn  pag.  1}                                                   descentralizări»  întregii  ac­
                                                     comisia 'a *   trebui  să  eon-   din  toată lumea.  AVem,  de   mă  v-aţi  aflat  în  Republi­  complexe  şi  continue   cu
                                                     tiibute  în  mod  esenţial  la   asemenea,  In  vedete  creş­  ca  Ungară,  unde  aţi  efec­  parteneri din  ţări  dezvolta­
                                                     ridicarea  nivelului  de  cul­  terea  rolului  Şi  implicării   tuat o  vizită la  Oficiul  Na­  te  industrial.   O  atenţie
                                                     tură  şi  practică  tehnică  —   comtstei   îa  introducerea   ţional  de  Metrologie   din   deosebită  s-a  acordat  co­
                                                     prin  afirmarea  şi  dezvolta­  sistemelor  de  certificare  a   Budapesta.   Care  a   fost   laborării  în'  cadrul   orga­
                                                     rea  ingineriei  e^jtătiâ  ea   calităţii,  de  atestare  a  la­  scopul  acestei  deplasărj  şi   nizaţiilor  internaţionale  de
                                                     direcţie   de   spedatizare.                       cu  ce  s-a  soldat ?    profil  şi  tendinţelor   me­
                                                                               boratoarelor  de  încercări,
                                                     Totodată,  comisia şi-a pm-   de elaborare a normativelor   —  Scopul  acestei  depla­  trologice  pe  plan  mondial,
                                                     pus  elaborarea,  împreună   —  cadru  care   va  regle­  s ă r i—■  stabilită  încă  din   în perspectiva integrării eu­
                                                     cu  ministerele  economice,                                                 ropene,  La  sfîrşitul  vizitei
                                                                               menta  .activităţile  de  asi-   februarie  —  l-a  constituit-
                                                     a  unui   proiect  de  regle­  gprare  a  calităţii  în   toa­  discutarea  reluării  şi  ex­  a  fost  semnat  un  protocol
                                                     mentare  privind   sporirea   te  sectoarele economiei na­  tinderii  colaborării  bilate­  prin  care  s-a  convenit  uri
                                                                                                                                 program  de  cooperare 4eci-
                                                     răspunderii'  şi  stimularea   ţionale.  Omologarea  produ­  rale  în  domeniul  metrolo­
                                                     executanţilor  în  vederea   selor  noi  se  va  face  fin  ur­  giei,  acţiune  începută   In   proc-avantajos,   prevâzînd
                                                     asigurării calităţii  produse­  ma   încercărilor  efectuate   1980  şi  întreruptă  în  1988,   teme  concrete  de  cercetare
                                                     lor,  lucrărilor  de  construc­  numabdn  laboratoare  acre­  prin  nepartieîparea  Româ­  ştiinţifică,   schimburi   de
                                                     ţii  şl  prestaţiilor  de  ser­  ditate  de  comisie,  pe  ba­  niei  —  din  motive  bine­  publicaţii   de  specialitate,
                                                     vicii.                   za  standardelor  de  produs   cunoscute  —  la  toate  acti­  ihtereomparări  ale etaloane­
                                                       Concomitent,  se  va  acţio­  avizate,  de  asemenea,   de   vităţile  prevăzute.  Delega­  lor  naţionale,  participări la
                                                     na   —  tot  împreună   cu   comisie.  în  context,  se  va   ţia  română- a  vizitat  labo­  manifestări  tehnieo-ştiinţi-
                                                     ministerele  economice   —   pune  accent  pe  interesele   ratoarele  metrologice   din   fice  etc.  Apreciez  că   a-
                                                     pentru  crearea  în  unităţile   cumpărătorilor   prin   a-   Budapesta  şi  a  discutat  cu   ceastâ  acţiune  va  fi  deose­
                                                     productive,  a  unor  struc­  doptarea  în  acest  sens,  a   specialiştii  maghiari   nu­  bit  de  utilă  pentru  reorga­
                                                     turi  organizatorice  adecva­  unui  complex  de  prevederi   meroase  probleme   legate   nizarea  activităţii  de  me­
                                                     te : asigurării  calităţii  (con­  legale,  precum  şi  prin  dez­  de  reglementarea şi  organi­  trologie  în  România,   în
                                                     duse  de  un  director   sau   voltarea  unor  activităţi  şi   zarea  metrologiei  legale  şi   concordanţă  cu  noile orien­
                                                     inginer şef pentru probleme   sprijinirea „.Asociaţiei  pen­  ştiinţifice  în  Ungaria,   in­  tări   ale   economiei   din
                                                     de  calitate şi  avînd  atribu­  tru  protecţia  consumatori­  clusiv  in  condiţiile  orientă­  (aia  noastră,  pentru  o  a-
                 Desen  de  CONSTANTIN  GAVRU.A      ţii  mult  sporite),  aşa  cum   lor".             rii,  pe  mai  răniţi  ani-  spre   prpiere  de  practica   me­
                                                     au  producătorii  competitivi  —  Cu  puţin  timp  în  ur­  economia   de  piaţă,   aie  trologică  pe  plan, mondial.
   1   2   3   4