Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_143
P. 1
•î*
Cu ce se ocupă acum Legile sînt clare.
un primar comunal? Cine le răstălmăceşte ?
î ntrebarea aceasta am liţa. Cărăstău şi Baldovin Imediat, ce am pornit pe .de clară : cele trei minis
adresat-o domnului Gheor- nu a ţinut seama de toa drumul către democraţie şi tere vor stabili doar cri
ghe Neamţ, primarul co te situaţiile şi astfel, cei libertate , deschis de Re teriile necesare pentru tre
munei Baia de Criş. ale căror foste proprietăţi voluţia din decembrie 1989 cerea ia salarii superioare,
- — Personal mă preocu se află acum în proprie ■— a fost mare nevoie şi fără a se referi la numă
pă '.foarte multe — a fost tatea complexului de vaci . de adoptarea unor acte rul de oameni care aţi
răspunsul la fel de tran de la Birtin au rămas fă normative . corgspunzătoa- văzut, potrivit legii — este
şant ca şi întrebarea. : ră pămînt. S-au făcut In * re, care să reflecte noile nelimitat.
— Vreţi să detaliaţi pu acelaşi timp şi inechităţi, condiţii ale societăţii româ Ce s-a întîmplat.în rea
ţin V unii cetăţeni au primit neşti. în acest cadru — litate ? Au fost emise In-
— încep cu aproviziona mai mult pămînt decît de . „însănătoşire" a legis strucţiunile-cadru nr. 449/
rea populaţiei- Nu avem prevedea decretul, au pri laţiei noastre — se înscrie 24.02. 1990. In anexa nr.
unde face pîine. Cuptorul mit şi oameni care nu au şi Decretul-Lege nr. 35 VI, la aceste instrucţiuni,
brutăriei comunale a fost mai dat prin satele lor din 19 ianuarie 1990, pri intitulată (culmea !) „Cri
dimensionat pentru . „ra de ani sau zeci de ani. vind înlăturarea. unor i- terii de încadrare a mun
ţia “ de mizerie din timpul Toate aceste anomalii tre nechităţi în salarizarea citorilor în categorii şi a
dictaturii. Completăm cu buie să le corectăm. oamenilor. Prin art. 7 al personalului TESA - pe gra
pîine de la Deva şi de la O altă preocupare a pri acestui act normativ (ci daţii" — în loe să - fie
Brad. Mă gîndesc să în măriei, acum, este ocupa tăm) : „Se abrogă prevede- elaborate criterii, s-a li
curajăm în această activi rea forţei de muncă fe • iile art. 16, alin. 4 şi art. mitat numărul - oamenilor
tate mai mult libera ini minine disponibile în co 33 alin. 2 şi 3 din Legea care pot' primi un salariu
ţiativă. Apoi sînt spaţiile mună. O parte din cere 57/1974 referitoare la : mai mare, Astfel, aflăm
de frig. Cele care au e- rile de locuri de muncă a) limitarea numărului (Anexă, pct. 2) că în gra
xîstat la magazinele să le-am soluţionat, şi dacă de muncitori care pot fi daţiile Superioare de sala
teşti au fost lăsate în pa sistemul cooperatist, meş încadraţi în ultima cate rizare pot fi trecute , (o
ragină. Din această cau2ă teşugăresc şi -de consum Invitaţie la drumeţie gorie a reţelelor tarifare ; dată pe ■ an), doar 30 la
mi putem face aprovizio ar-acţiona mai energic b) limitarea numărului sută din numărul persoa
nare cu o ': serie de măr pentru dezvoltarea unor de persoane care, în an nelor prevăzute ce gradaţii
furi alimentare care tre activităţi proprii, s-ar. re Invitaţie la Gura Zlata, unde alături de cabană s-au drei numărului total sta în statul de funcţii. >A#oi,
buie păstrate la rece. Coo zolva mai repede şi cele bilit potrivit legii, pot fi se continuă cu alte- limi
perativa de consum se lalte cereri. reamenajat căsuţele, mărindu-se astfel capacitatea de trecute în gradaţiile 4, 5, tări: 15 la sută. (pentru gra
mişcă greu din acest punct Tot de primă urgenţă so casare a unităţii. 6 şi .7“. daţiile 5, 6 şi 7), 10 ia su
de vedere. cotim realizarea unui sis- Aceasta este legea. Du tă (î«r gradaţia ultima) etc.
Mu preocupă apoi pro pă cum se vede, foarte cla Spre surprinderea noastră,
blema pămîntului. Comi ' .ion d o c ta Fata DANIEI DAVH> ră ! S-a abrogat limitarea ceva referitor la criterii
sia care a" dirijat împăr ; numărului de muncitori aflăm doar din expre
ţirea iui în satele Kişeu- {Continuare In pag. a 2-a) sau persoane care pot fi sia „(...) persoanele careîn-
; trecute în categorii ori dopbnesc condiţiile cerute
gradaţii superioare. de lege (...)", ■ ■
Alineatul 2 al art. 7, din Ce să înţelegem de aici?
f n c e p î n d d e a s t ă i i , I n z i a r u l n o s t r u , u n n o u , s e r i a l i Decretul-Lege 35/1990, mai Un ■ singur' luctU: legile
prevbde: „încadrarea mun noi, democratice, sînt -cla
STIMATA REDACŢIE, M A prizonierilor de război români (ofiţeri şţ trupă) a citorilor în ultima catego re, însă unele ministere le
continuat şi consider că este necesar a fi cunoscută pînă rie şi a personalului TESA răstălmăcesc tocmai în
Ca fin aV'meleagurilor hunedor&ie şi locuitor al De la capăt. în gradaţiile 4, 5, 6 şi 7 defavoarea oamenilor. Am
vei,- sînt- un cititor' obişnuit ăl ziarului „Cuvintul li VIRGfl. ANGHEl se va face potrivit criterii mai spus-o şi altă dotă:
ber''. ■ veteren de râxbei - lor stabilite de Ministerul birocraţia este inamicii!
Aga ;am aflat ide foiletonul „Prizonier în vecinăta-^ Muncii şi Ocrotirilor So noStrtl nr. 1. Să sperăm c-ă,
tea lui Toi st oi", scris după relatările d-lui Zaltăria *- ciale, -Ministerul Econo acum, după alegeri,' noile
Bnttaru, în care este dezvăluită, în porte, viaţă trăită de miei Naţionale şi Msnisîe- ministere...
unii dintre foştii prizonieri de -război în V.R.S.S. Convingerea privitoare la necesitatea rescrierii isteriei . ral. Finanţelor".
Lectura ira-a emoţionat, răscolindu-ml amintiri pe noastre ne-am exprimat-» in numărul IStf al ziitndsi,b ■ Şi aici legea eşte destui MARIN NEGOiŢA
care, dubă trecerea a peste 40 de ani, le credeam uita* debutul serialului «oblicat sob ttttul „Prixoafer im
ic. A m făcut şi eu parte *<Hn rândurile celor ce au de- vecinătatea tai Xefatei*. Sintemaeum kt posesia M-
^ venit 'priz&tleri în puterea . vecinului de la Răsărit, for valoroasa mărturii, ai» a nuia dintre compatrioţii
fitnd luat-prizonier: la 24 august 1944, lingă Roman. trăitori sob stelele reci ide rodiei nefericite de la . Ifţ I1AKUI DE A l t :
„Istoriei ii este dor de adevăr!“ — se spune in sfîrşitul celei de-a dona conflagraţii mondiale:. sini o Poluarea— pe banca acazării .
preambulul materialului tipărit. Cred deci că, pentru confesidniie ana ia dintre mulţii români sacrificaţi o Ckm se' distribuie caietele trimise din
copiii noştri, ' pentru: tinerii de astăzi, e bine să se cu- ia favoarea anei false raţiuni istorice. . străinătate
noâscă şi ceea ce pînă in prezent nu s-a spus şi nu s-a Viaţa a mers şi — firesc - merge înainte; în a Tribuna „Cavîntaiai liber"
scris. cercăm, pe măsura paterilor noastre, repunerea el » Poliţia ne informează.
Deoarece relatările d-lui Brutaru se termină in pe făgaşul adevăratul şi al dreptăţii.
, oana-anv&ui *46, cind. a fost repatriat, precizez că DRA- NAT ALIA VASIU
- . 1 "" - — **j"
1 2 " 3 ' .
Atmosfera, şi raporturile > intre prizonieri erau obligaţi să muncească, unii dintre noi s-au tmpo-!
cordiale, toţi fiind — in egală măguri „benefi trivit ieşirii la muncă, în - temeiul Convenţiei de la
ciarii" aOCmraşi condiţii de viaţă: dfream dreptul să Haga. Reacţia comandantului : rus al lagărului, col.
trimitem acasă cite o scrisoare tip carte poştală, pe Grisciuk, a fost dispoziţia ca opozanţii să fie izolaţi
lună; imprimatul ni se dădea regulat, noi fireşte scriam, de restul prizonierilor. într-o baracă mărginaşă, pe
dar, în ceea ce mă priveşte, ai mei au primit veşti care au împrejmuit-o cu un gard de sîrmă ghimpată,
de la mine numai după doi ani; într-o vreme, auto- . instituind interdicţia de a o părăsi.
rităţile ne limitaseră textul scrisorii la numai 25 de După repetate nesocotiri ale dispoziţiei de a ieşi
cuvinte. la lucru, în ziua de 26 noiembrie 1946, conducerea,
«Foţi w tHtţli trecutul şi clipele lui grele • încâlcind regulamentul care prevedea interdicţia de
Pe xbîrchura frunţii... şi-n gîndurile mele" Serviciile in lagăr: bucătărie, spălătorie, baie. fri
zerie, asistenţa sanitară — le asigurau ' prizonierii. a pătrunde persoane străine înarmate în incinta la
VICTOR HUGO în principiu, ofiţerii, prizonieri de război, nu erau gărului, a introdus o echipă de soldaţi înarmaţi.
Am fost instalaţi în Lagărul Nr. 74 „MANASTIR- obligaţi să muncească. Totuşi, pînă în 1946 inclusiv, Aceştia au pătruns în baraca celor izolaţi, pe cave
i-au bruscat şi lovit cu patul armei, ca apoi s&-i
K A “ (Mănăstirea), situat la circa trei kilometri de noi aduceam din pădure lemnele pentru foc, - nece tîrască prin noroi pînă la poarta lagărului. Aşa au
localitatea Oranki, în care se afla lagărul central, or sare lag&ritlui, alimentele de la gara Sonika, situată
ganizat intr-o fostă mănăstire. la 6 km, şi eram, uneori, scoşi să lucrăm terenul procedat cu toţi — şi erau vreo 60 de persoane.
. în jurul nostru — nesfirşite păduri de mesteceni, din jurul lagărului, unde se cultivau morcovi, car Scoşi afară din lagăr, opozanţii au fost duşi la lucru.
pini şi plopi. Ne aflam, aproximativ, pe paralela tofi şi varză. Scenele de loviri şi tivitul prin * noroi s-au pe
Moscovei, la circa 60 km sud de marele oraş Gorki Din lagăr nu se ieşea decît în convoi escortat de trecut în văzul tuturor. Evenimentul s-a întîmplat
(fost . Nijni-Novgorod)', clima excesiv continentală: soldaţi înarmaţi. Nu departe de noi. se afla şi o cres după ce, la 7 noiembrie 1946, a plecat spre ţară urî e
călduri mari vara şi geruri de pînă la minus 40—45 cătorie de dini poliţişti. Erau create deci cele mai lot de ofiţeri români. Probabil că evenimentul .făcea
parte din arsenalul propagandei electorale pentru ale,
grade iarna, cu nopţi de două ore în iunie — iulie bune condiţii de siguranţă: în afara împrejmuirii de
şi de 14—16 ore iama. • sîrmă ghimpată, înaltă de trei metri, existau încă gerile din România, de la 20 noiembrie 1946.
După plecarea lotului din vara hd 1946. iri lagă vreo şase garduri cu spaţii între ele, săpate şi gre Totul se petrecea pe. vremea lui Stalin şi acestui
rul Manastirka am rămas circa 2 500—3 6.00 de ofi blate ca la frontieră, spre a fi puse în evidenţă even protest, în mod obiectiv, nu-i acordam sorţi, de iz-
ţeri prizonieri, in majoritate români. Mai erau tualele urme de paşi ale celor ce ar fi dorit să în bîndă. Dar imprevizibilul s-a produs, totuşi, după
nemţi, italieni, unguri, câţiva finlandezi, doi spanioli cerce vigilenţa paznicilor din punctele fixe de ob puţin timp. (va urma)
(din fosta Divizie Albastră a lui Franco, ce luptase servaţie de la colţuri. V1RGIL ANGHEl,
contra U.R.S.S. în cadrul armatei germane). Ştiind că ofiţerii prizonieri de război nu sini veteran de război
« H * ---------------------,---------------------------------------------