Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_143
P. 2
\ ' CUVINTULLWIi
PkG 2
-M». ■SSS
•rnm
Unire» sjtelea liberă (Casa fncepînd cu anul ch învoţ&mfnt 19W91 „D ispecer în A utogara
de Cuburi-Dwrt^ şi viata Se înfiinţează şeoli H unedoara
spritua» a or^uiui postiieeale de speeialitiie cu sbamâ dimineaţa, mai din zj, |deacâ la Deva
La orele de vfef
1a
doaă autobuze
articulate
prinz şi ...seara, în Auto- — ni se spune. Ştim bl
Universitatea &ber& de tru noul *n Intr-o ştim trenswMSă de triuă şi ginecologie, la ca am dapd « a vedeţi şl.
po Mus® ■Casa -de Cultură raînt, avrâd fe vedere că Agenţia de presă „Rom- re se ooi înscrie numai «iBre agiornwaţte. Kmw- dumneavoastră, cd zm sînt
f*rvat reunind peste 3800 la Deva vor lua fiinţă eî- pres” se aduce la cunoş fete, ţi mascur, te cete « 2Z&3£S£& 4gţtete #m & m brebul
de cursanţii îşi încheie, la teva secţii ale Universită tinţa * celor Intentaţi că pe* S icrie numai «*§*■ teri m t i « t e t e t e t e lo r -
sfirşitul acestei luni. nursa» ţii Ecologice 1 Guvernul Românim a apro zători « t e tetâte «teăteeesc t, te t e « t e p t » » e toţi
. rite actualului m de lavă- — Vreau să precizez că bat înlunţimţa, la nivelul . în wteilit» cu uotee mnaeşiţil fte ti
ţâmînt. Aşa după cum universitatea liberii de pe Prii, a şcdEaor pestiîeeâle postlieeâle se face - pe ba necazuri tent încă pe ruta — De ’ee nu trimiteţi
ne-a relatat prorectorul lîngă Casa de ţhdtuiă De de specialitate, începând ză de concurs, te limite mult solicitată Uunedoa- trei în cursă ?
instituţiei» Avram Dara, va are rohti sŞw ztfar, bi cu anul şeolar W90?S1. le planului de şcolarizam. ra^Devp- Iteeori «gtetiH» — Din lipsă de anvelo
„Universitatea a -organizat ne definit, aamntit mai După cum se menţionează Concursul de admitere te raţte este de nede scris. pe, baterii, perne de aer,
cursuri adt la sediu cît şi sus. Ea nu se poate con In hojărîre. în aceste şenb vai desfăşura im fflwteadb De aici multe nemulţu* curele de transmisie...
în unităţi de pe raza ora funda cu o institute de vor A- admişi abadvehţi li^ W w ^ b e a O im âS. |i mW. — Ce ţe spunem nave
şului — instituţii, şcoli, îuvăţămdat sdp^rifer care, de Drau, cu diplomă de a M I pissfce. sorise şi intr-tma din zilele trecu tiştilor dare pe bună drep
întreprinderi, unităţi agrt- la absolvirea el, OÎteră stu harateawalţ «tetei dnaA «stip lfee v m âiaţe te am asistat la modul te tate sînt nehgilţumiţi ? '
; cole. în noQe condiţii, de denţilor o diplom# univers te dtea- de 31 m de ife e i te îtow. , care este dirijată şi coor — Nu ne angajăm, nu
dupâ Revoluţia din de sitară. In' ceea ce ne pri atente,-. « o r i » & & 0 ş m testi- donate activitatea te Aţe facem promlsiani, dar vă
cembrie *80, Universitatea veşte, ne vom sfeă^ţti s& de 5*. Se -teii toâer&ai m d liW tedeif- le de Vîrf ale tenteneţii te asigulăttt c* depunem « -
libera şi-a sporit contri conlucrăm eu secţiile ee «re ta - tesdete Autogara dih Hunedoara. forturi pentru a respecta
buţia lat ridicarea pregăti-' vene ale Universităţii E- câa*dbl.teP«ate la Erau de serviciu impie graficele de circulaţie, * -
rii profesionale a salaria coîogîce, eare ne-ar putea meati d » gatul din tură, doamna rrie stabilite. Ştim că
ţilor, dobindirea de noi ajuta prin profesorii e£ In O M .' .'MmWf&mXm- ..alt Anastasia Dumitru, te&i transportă» te tocurile de
cunoştinţe tn diverse do viitor, vom colabora mal profesa <#" ffv e l «n' dteâda 7 s H 5 de autoccâoană c fiitte , muncă mineri, sitierurgiŞti,
menii, asigurarea unui bine şi cu Societatea fol» tehnic, tebMMie sete ste predarea atit te U n *« ro Remns Popovici şi Vasiîe constructori, forestieri,
contact cu personalităţi ctoriştiîor „Ovid Densu- c id e te te d te «b iter- mână m 4 ta m t e a|e Maxim. oameni care fabrică ma
■marcante ale vieţii ştnn- sianu”, In vederea valo Pentru toate draseniae minorităţilor naţionale. De- © primă impresie temă, teriale de construcţii, alţi
ţifice din cunoscute cen rificării obiceiurilor şl de activitate : « pmmîte talâ mai ample jsivinid încurajatoare. Şoferii din meseriaşi D* asemenea, ei
tre universitare ale ţării, datinilor locale. înscriem* de absolvenţi de reţeaua, planul de şcola tură sînt toţi prezenţi ta trebuie şt aduşi acasă fei
stabilirea unor relaţii cu — Şi, concret, pentru liceu, indiferent de p n £ - rizare şi specialităţile te lucru, iar cei trei din condiţii bune, civilizate,
organizaţii şl societăţi cul noul an de Invăţămînt? lid de itessu abscivit, « j care se vor pregăti elevji conducerea antogării erau In deplină siguranţă:
turale ale românilor din « pot obţine «te te mi- peste tot, pentru ca auto Un răspuns încurajator
ţările vecine. Universita — Avîpd fei vedere so nisterele şi celelalte oiga- buzele să plece la taap. pentru navetişti: din Au
tea va sluji, prin întrea licitările cetăţenilor, din cultură, la care se pot în — Totuşi, aglomeraţia togara Hunedoara se va
ga sa activitate, adevă toamnă vom diversifica In scrie numai absolvenţi tn »e centrale care organizea este mare, navetiştii, călă pleca" tot mai bine. Şi
rul, proraovînd acele va mare măsură cursurile, ca ză şfieU fsbstScetee de spe- torii sînt nemulţumiţi — eu sprijinul dumneavoas
lori perene ale culturii, re vor ajunge la aproxi respectiv; sanitar cialitate. Inspectoeabd Şco • ne adresăm domnului Re~ tră, stimaţi eltitorî-nave-
-civilizaţiei româneştii şi mativ 100, cu aplicabili — atesteni medical cu du lar Judeţean onsm inus Popovici. tişti.
universale, caro să contri tate tehnică, de învăţare rate de an an, te care se priîMască precizări In pe — Ca să -acoperim bine (Dl. I. NEGREA
buie la integrarea Româ a limbilor şteăiae, de cul pot înscrie numai absol rioada următoare, în le toate traseele, în fiecare
niei In casa comună a Eu tură şi civilizaţie româ venţi ai liceelor sanitare; zi, la fiecare oră, avem .» m * * • o • • • • • «
ropei*. nească, de educaţie sani asistent medical pentru gătură cu astfel de. insti- nevoie de cei puţin 37 de
Yă rog să marcaţi tară, etică, estetică, Civi pediatrie şt ocrotire te a- tuţii ce vor lua fiinţă în autobuze active. La ora C a c e s e o c ^ ş ă acum
d jţd â P : de bâză ai acti că.. Dintre cursurile tehni sistent mediCai de obstei- judbţ. 6,80, cea mai agloi^rată
vităţii universităţii libere ce menţionăm: operatori w p rioia r comuna! ?
«tevene. chimişti în chimia apel,
— Universitatea liberă foehiştl de joasă şi medie (Urmare dm pag. 1}
de pe Ungă Casa de Cul presiune, mecanici pentru
tură peva pune şi în con puncte termice, depana
tinuare accentul pe edu tori Tadia-tv„ contăbili- IT".-"--* tem de captare-aducţiune
caţia tehnică a tineretu tate. Venim, în acelaşi a; apei potabile pentru a-
lui prin cursuri, cercuri, timp, în sprijinul celor îimentarea cîi apă curentă
între cârc amintesc cele care doresc să devină con a blocului' şi, unităţilor
din domeniul electroni ducători auto, prin cursuri din satul centru de comu
cii, «lectsofelmicii, de- intensive de circulaţie ru nă ca şi a gospodăriilor
sigjiuM,; maşinilor j ope tieră. Intenţionăm să a- 1 populaţiei. Aveam solicitări
raţionale i >,-de calcul etc. menajăm un laborator de loturi pentru construc
Conlucrănuatent cu uni modern pentru cineelab, ţia de case ş i' de autori
tăţile economice In vede să deschidem jocuri de zaţii pentru extinderi. Dar
loturi de casă din pro
rea. perfecţionării pregă club: goo, scrable, bridge, prietatea primăriei nu a-
tirii salariaţilor prin şah ş.a., iar pentru colec
OtJjSuri intensive în dife ţionari , să deschidem pu vem de unde să dăm, iar
rite, domenii. Pentru a- ternice cluburi de filate vlnzarea de pămînt pen
tru loturi de casă, între
ceasta avem şi sprijinul lie, numismatică.
Universităţii din Braşov. cetăţeni, nu se poate în
— Ce intenţionaţi pen- MINEL BODEĂ cheia deoarece, după le
gile in vigoare proprietari
asupra pămîntului sînt
C.A.P.urile, care la noi in
comună s-au desfiinţat.
CREDITE CU FOLOS
* Avem probleme în pri
vinţa încheierii de con
De la doamna Voi-, ..împrumuturi în valoare tracte cu unii cetăţeni, ca
chiţa Gurban, casieră de' peste 1170 000 lei. re au luat animate din
la Cooperativa de Cre „Cine are nevoie să proprietatea fostelor C.A.P,
dit din Vaţa, aflăm că poftească. Panduri sînt Potrivit legii, aceştia au
anul acesta, pînă ieri, — spunea doamna ca In centrul vechi - ol municipiului Hunedoara prinde contur... noul ansamblu obligaţii despre care nu
au fost acordate sieră- Să ie felasiţn cu ţ; de locuinţe „C ernii", mai vor să ştie. Cei din
lor din satele comunei \Jk>hţs*. J Foto DANIEL DAVID Rişca au înţeles bine obli
gaţiile lor. cei din Lunca
Mâţilor încă nu.
*Kî ■ţsff
Problema de care ae o- ^ 1 IM V tUM- gKjfcAaeviq i « A 1 0/ fti 19 Iunie a.c.,
cupăm in numărul de as vUili W IInSWTpI^C lnWHiw irillllmî Ulfi şi oa&eni chemati prte te-
tăzi al „Cuvîntului liber"
a mai fost abordată in . . . . W ziua
ziarul nostru, dar o re tribuirea acestora merge — Situaţia deosebită im Micu Vlad Cezar, şef sta- împreună cu ing. Micu acee^ pîa& la Oia 10, n-au
luăm întrucît continuă să foarte anevoios*, punea măsuri deosebite. . ţie de schimb, care se te Vlad Cezar ntehm dus lâ putuţi s-« facă deoarece nu
fie obiectul â numerose Am dat curs rugăminţii — Pe care le-am şi luat cupă concret de problema magazia unda. «a u depu veahte niciVto vameş. Un
sesizări «verbale sau scri corespondentei şl ne-am, La descărcarea vagoane- ce constituie tema acestui se şi u&de se distribinaa rit .-«peri 'ma
se venite pe adresa redac deplasat la Simeria, ca ; lor, cei ce au în atribuţii articol. Trebuie să menţio coteţele. Aici erau vreo gazionera fiind bolnavă,
ţiei. Ionel Opriş din Pe să vedem care este situa activitatea respectivă au nez că ne-am lovit de mari 10—12 oameni, Unii veni magazia cea mare este în
troşani <Str. Păcii, bloe 6, ţia concretă a coletelor ve muncit 10—12 şi chiar 14 greutăţi: au venit şi va seră să protesteze. Mana cuiată, In finalul acestor
âp. 121 ne-a trimis cîteva nite de peste graniţă. ore pe zi. Au fost mobili» goane sau colete fără do Humă, din Hunedoara, de rînduri am vrea să tragem
rînduri din care spicuim : L-am abordat mai întQ pe zaţi şi cei ce urmează cumente sau au sosit hîr- pildă, zicea, că trebuia, să o concluzie: este bine că
« I» 31 ianuarie a.c., un domnul inginer lacob Di- tiile, dar vagoanele nu. primească trei pachete,
prieten din R.F.G. m-a mulete, şeful gării. cursBri de calificare sau Ara găsit multe pachete daf i s-au dat doar două. situaţia coletelor venite
anunţat că mi-a trimis un — Adevărul «d e — ne-a de ridicare â calificării în deteriorateş, golite de eon» Degeaba i se arată cu din străinătate se limpe
pachet. Prietenul m-a ru spus • interlocutorul — că cadrul staţiei Am dublat ţinut deşi vagoanele a- documente că n-are drep zeşte, dar pînă la edm-
gat să-i răspund imediat de prin februarie încoace zilele şl orele in care se veau plumbiî ţării ce le-au tate, nu vrea să creadă. pleta ei rezolvare mai tre
ce primesc coletul. Nu la Simeria au venit un pot ridica colete, această expediat intacţi O femeie din Haţeg, de buie luate măsuri Vama
i-am /scris încă deoarece număr foarte mare de va operaţie făcîndu-se mar — Circulă zvonul că la altfel foarte vehementă, să-şi respecte Întocmai
n-am, primit nimic”. „Ru goane cu colete din Apus, ţea, miercurea, joia şi vi susţine, deşi n-are nici o programul. Se cere rezol
gămintea noastră nu este nu numai pentru cetăţenii nerea, între orele 8—12. Simeria s-ar umbla I® co dovadă, că a dispărut pa vată problema magaziei
teţele venite de departe.
de a publica scrisoarea — judeţului Hunedoara, ci şi — Şi rezultatul ? chetul ce urma să-l pri principate. Evidenţa pa
ne spune doamna Corina pentru cei din Alba, Mu — Este complet fals. mească, . , . . ' chetelor sosite să se ţină
Oprea, din Zdrapţi, nr. 233 reş ş.a. Intr-un vagon e- — Ia prezent situaţia Descărcarea vagoanelor se ■ mm Aşa este în fiecare cu maximum de rigurozi
— ci de a face o anchetă rau 600—700 de pachete, se apropie de limpezire. face sub supravegherea zi — ne spune o fetişca tate. Solicitudinea şi poli
gazetărească în gara Si- norma de descărcare â u- Mai avem trei vagoane de conducerii staţiei şi a po nă ce ţjne evidenţa caie teţea să fie principatele
meria, unde Sînt încă foar nui om pe zi. Ei bine, la descărcat liţiei, Intocmindu-se acte telor, Unii vin şi fac scan preocupări ale celor ce lu
te multe vagoane cu co . această activitate enormă, — Intr-o zi-două punem le necesare în toată regu dal fără nici uh temei Ne crează In acest sector al
lete venite din străinăta aveam doar şapte oameni, capăt acestei activităţi — la. Aşa că furtul eşi.e ex blestemă, ne fac cum le gării din Simeria.
te, iar descărcarea şi dis- conform schemei ^ intervine în discuţie ing. clus. yine la gură. . — ■"—— TfcAfAN BONDOR