Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_144
P. 1
CU VINTUL LI BER
BANCA PENTRU AGRICULTURA Şl INDUSTRIA ALIMENTARA
g|
Cu uşile larg deschise spre
LIBERA INIŢIATIVĂ
Pe lîngă activitatea spe sat d-lui ec. Şimion Bugă, tive. Spre deosebire . de
cifică şi cu ’ pondere pri directorul instituţiei amin alte instituţii de profil,
vind creditarea şi finanţa tite. nouă ne revin o serie de
rea unităţilor din agricul — Potrivit noilor regle atribuţii specifice legate
tură, silvicultură, gospodă mentări legale — ne-a pre de aplicarea Decretului-Le-
rirea apelor şi industria a- cizat interlocutorul — ac ge nr. 43, referitor la sti
Umentară. în. atribuţiile tivitatea salariaţilor noştri mularea' producţiei agrico
Sucursalei Judeţene a Băn s-a amplificat ca urmare a le, atît îfi unităţi, asocia
cii pentru Agricultură şi apariţiei DecretClor-Lege ţii, cît şi la producătorii
Industrie Alimentară au nr. 43 şi 54/1990, acestea particulari.
survenit o serie de ele oferind cadrul necesar dez — Concretizaţi, vă ru
mente noi determinate de voltării activităţii de pro găm, principalele direcţii
deschiderile spre restruc ducţie pe baza liberei ini de acţiune în acest sens.
turare, libera iniţiativă şi ţiative şi a privatizării, a- — In esenţă, este vorba
privatizare. Pentru a-i in vînd uşile larg deschise despre acordarea de credi
forma pe cititori despre a- celor ce ne solicită servi te pentru producţie şi in
ceste noutăţi, rie-am adre ciile în domeniile respec- vestiţii. Acestea privesc
producţia vegetală şi ani-
NICOLAE TIRCOB
La Ferma nr. 2 Oro ştie a S.C.P.P. Geoagiu se recoltează căpşunile -de pe utti-
mele suprafeţe. Foto DANIEI OAVIO
(Continuare în pag. a 3-a)
PRODAS" — o nouă Cu fetiţele la ...
yy
reţea de magazine Coppa del Mnnd»
- Cum e and fugi în pantofi adidaz Torsion ?
■ Sîntem în măsură să vă informăm că în aceste zile au .Adela, Simona, Claudia, caiete cu .file însoţite dc I
OMR.dt ALEXANDRU- rugescu fost deschise în judeţul nostru, oftai multe magazine care Dama,. Ana-Maria, Ra- ingenioase desene, reali-:
activează ‘ sub firma ,FRG & A»*, exact, este vorba ittpne f i şţjţ, Roxana, Ntiţi, zdte' de. oleica}, dorinţa, dc \
de fo-Sta reţea - de 'magazine Gostat, ciţre, reînfiinţată sub Diang, Cecilta, Luana, a afla cit măi mult — ,
NOU ÎN MINERITUL VA» JfULUt noua denumire, desface- jpentru populaţie lin sprtiment Cristina, luiia sînt dteva iotul s-o desfăşurat in- I
variat de produse alimentare (preparate din carne, brîn- dintre, elevele claselor a ţr-un climat încărcat de ]
zeturi, legume, fructe etc„), provenite de la unităţile a- IlI-a şi a îV-a de la farmecul copilăriei. Cu- i
Staţia Centrală de Salvare grieble de stat. Asemenea magazine funcţionează deja Şcoala Generală Nr 4 De noşrinţela acumulate » — I
la Deva (în incinta Complexului -comercial central şi va care se întîinesc, bi- dc la formule de adresa- J
Minieră în Micro 1») şi la Brad (fostul „Fortuna*). Cple din Hu-' săpt&mînal, preţ de o oră, re şi politeţe, pronunţ |
signore Eugen.
eu
De ţarea
nedoara (amplasate în piaţa centrală) şi Grăştie (în lo corectă a zilelor •
Cu puţin timp în urmă, tivităţii de salvare minieră, calul fostei Rotiserii), sînt în curs de amenajare, ur- fapt, „signore“ e mai săptăminii, lunilor anu- I
din. ;
mult .,amico". Constatarea .lui, expresii uzuale
in bazinul carbonifer a! tfar şi la cea privind me mînd să-şi deschidă uşile în zilele următoare. Pentru a- am fScut-o • urmărind viaţa şcolară şi familia- |
Văii Jiului s-a înregistrat dicina muncii. Doresc să sigurarea unui ritm normal de desfacere a • produselor, cursul de limba .italiană, lă, jună la - putinţa .de -a I
o nouă premieră: a luat precizez că noua staţie cen în cantităţi cît mai mari, de calitate şi în condiţii comer organizat aici de Clubul număra de Ut 1 fa 100 şi J
fiinţă Staţia. Centrală dc trală va dispune de forma ciale-cît'mai bune, este necesar ca cei în drept să asi copiilor din Deva, prin chiar la 1000 — ne-ţt in- |
Salvare Minieră, ni. jng. ţii proprii de salvatori mi gure urgent firmei „PRODAS" spaţiile de-depozitare ne
llârie Bora! directorul u- neri, buni profesionişti al cesare păstrării şi pregătirii mărfurilor pentru vînzare, profesorul Eugen Burza. făţişei cît de serioasă, de -
Nu' ştiu dacă. am mai matitră este joaca fetiţe-1
uităţii. ne-a răspuns cu a. căror nivel de pregătire precum şi un sediu corespunzător. (M.L.). intîlnit — la vlrsta mi lor dSn clasele â lll-a şi '
mabilitate la întrebările teoretică ş i. practică va fi resmei de tei şi a tainei a. IV-a pentrtt însuşirea I
noastre. menţinut în permanenţă ia de poveste — attta inte Unei limbi străine. . '
— Care este scopul în cele mal înalte cote. în a-
fiinţării Staţiei Centrale celaşi timp, vom beneficia res şi plăcere întru cu Lecţia la care am par- j
de Salvare Minieră? de o excelentă dotare teh D E S f N Z I E N E, noaşterea unei limbi ticipat şi-a propus ca te-1
străine. Dialogul #>e care mă (la sugestia elevelor} J
—■ In primul rînd. creş nică, aparatură- de specia-
terea siguranţei muncii o- r t V A L E A L U N C A N I l O t .. fetiţele U purtau a i pro LUCIA UCIU !
fesorul lor, grija, atenţia
inului în subteran. ' dar ea Convorbire consemnată do cu care îşi notau in cp-
vizează'mai multe aspecte; SAItN CERBU (ÎN PAGINA A 2-A) iete cuvintele noi (acele (Continuare în page a 3-a}; 1
şi mă refer în mod-deo
sebit la perfecţionarea ac (Continuare în pag. a 3-a]
-a
a
muşina — chiar pentru nevoile lagărului — nu este 2 şurile : un cor de' a calitate■ deosebită, Aatorftatea W:
obligatorie, lată; deci, un punct ciştigaţ, . • lagărului nu a stingherit manifestările noastre cu’2
Simţeam că . ceva, . totuşi, s-a schimbat. Rămînca 2 caracter cultural. O
fnsd, pentru fiecare dintre noi, cei trăitori in lagăr, • A existat şi o orchestră, compusă din vreo 40 de O
întrebarea obsedantă: cît voni mal avea de stat în 2 instrumentişti cu instrumente de coarde, de la vioara 2
acest lagăr ? ? . t S cea mai delicată, pînă la contrabas, toate făcute d e §
Poşta începuse si funcţioneze mai bine. Se pri- S miini pricepute de prizonieri români, şi pe care,®
meau, uneori, scrisori de acasă. După mai bine de 2 aproape nu le deosebeai de cele din vitrinele magazi-2
doi ani, am primit şi eu prima scrisoare de la a i# nelor de specialitate. ®
mei. Ca să aibă auditoriu fa. diversele conferinţe cu 2 -S-au organizat spectacole, existind o veritabilă 2
La începutul lunii decembrie 1946, a fost repatriat■] caracter politic, pe care le fineau periodic, cei din a emulaţie între naţii. Zilele noastre naţionale nu erau O
un lot de ofiţeri nemţi, dintre care, desigur, mulţi au i aparatul lagărului anunţau, că, după expunerea res-S uitate, fiind punctate cu programp festive pe măsura ?
Ajuns dincolo de• Cortina de Fier, unde propaganda j pecrivă, se distribuie scrisori sosite din ţară şi re- 2 posibilităţilor. . 2
Comunistă ttu mai era atotputernică şi aceştia au re- ] marca aceasta le asigura auditoriul. , A existat şansa de a avea printre noi oameni de o O
latat cele Intimplate la 26 noiembrie 1946, protestul < Fiind cu toţii intelectuaU.au existat preocupări pen-2 cultură deosebită şi care făceau expuneri în cercuri §
ofiţerilor români axând, astfel, ecou tn presa interna- S tru manifestări de cultură. La început , nu existau # restrtnse, din dgmenii foarte diverse. Aş da un sin- a
ţiontdă. Despre aceasta, desigur, noi n-am avut cu- S cărţi, decit cele din biblioteca lagărului, în majori- 2 gur exemplu: un prizonier român, cu studii de drept 2
noştinţă. • taie de; ideologie comunistă şi care nu prea avefu a şi de muzică la Paris, ne-a vorbit in patru seri — o
/» schimb, după aproximativ două luni, am văzut 2 căutare în marea masă a prizonierilor. încet, Inept, ® ctte două ore in fiecare seară — despre Beethoven ?
efectele: a /ost schimbat comandantul lagărului, col. 9 s-au, procurat cărţi in engleză, germană, franceză, rusă 2 şi Enescu. - 2
Grisciuk, locţiitorul său şi instructorul politic TerleţkL < care au fost traduse tn româneşte. S-a ajuns astfel la ă Lipsa unei vieţi normale ne sileam a o suplini cu a
N i s-au dat şi explicaţii, şi anume i că au comis < o. bibliotecă de câteva zeci de titluri, scrise de mină, 2 preocupări dintre cele mai diverse. -J
abuzuri, fapt cu totul neobişnuit pînă atunci in corn- ! volume care circulau de la om la om, după un pro- 9 (Va urma) a
portamentul autorităţilor lagărului. I gram strict. 2
înlocuitorii, in frunte cu col. Verjbiţkt, s-au arătat1, O altă manifestare, apreciată mult, era aceea a a , VIRGL ANGHEL, ă
la început atenţi şi poltticoşi iu raporturile cu noi, • slujbelor religioase, ţinute cu regularitate în sărbă- • veteran de război §
prizonierii. N i s-a spus că pentru ofiţerii p rizon ierii tori. O atracţie deosebită era corul ce dădea răspun- 2 NATALIA VASIU 2
w e e s e e e s e m e M e e e e e e M e e e e e e a N o e a M M 9999999999999999999999999999999999990999 9999999999999999999999999999999999999999
