Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_144

RJ> 27 4UNJE 1990 . 3

C . A . P . D e v a .
— Domnule inginer Nicolae nomia noastră se rezumă’
Muntoiu, în calitate de Centralizarea excesivă la aceea că putem folosi
primar al municipiului ceea ce ni se dă. în ceea
Deva, suportaţi o discuţie ce priveşte investiţiile, tiu incendiu în baza furajeră
pe o temă mult dezbătută şi una din victimele ei avem nici o putere de de­
ţastăzi — descentralizarea ? cizie şi în consecinţă, sub­ Lunea trecută, la ora La Sîntuhalm, dîncohţ
Dacă da, atunci întrebarea unităţile de construcţii din 13,39 fix. a sunat telefonul de adăposturile de anima*
noastră ar „suna" astfel: - autonomia locală teritoriu fac numai ceea ce la Grupul de Pompieri al le. pălălaie mare. Ardea
O serie de probleme ' de vor. Aş da un -exemp lu : municipiului Deva. o însdhmată cantitate «de
mare stringenţă şi actuali­ din proprie iniţiativă* prin — Foc ! Veniţi .repede la paie. Locotenentul; majdr
tate; pentru toate localită­ G.I.G.C.L., nof- ăm coman­ ferma zootehnică din Sîn- Nectilai DorObăţ ne
ţile ţării şi-au găsit în — Dare sînt ele la nive­ produc -sub nici o fermă dat o serie de proiecte, de tuhalm — s-a auzit în re­ i'ă :
‘principiu rezolvarea în le­ lul municipiului . Deva ? dezechilibru în structura locuinţe, de dotări social- ceptor. A luat foc baza fu­ — Sin tom convinşi Că
gislaţia ' şi actele' normaţi- : — Iată de pildă între­ reţelei, am avut în vede­ cultnrale şi tehnico-edilita- rajeră. incendiile sînt provocate.
ve elaborate deja de par­ prinderile comerciale au , re aceasta. Autonomia lo­ re pe care nu are cine să S-a dat imediat alarma. Altfel nu ne exp®câm'
lamentul şi guvernul pro­ subordonare faţă de mi­ cală este obstrucţionată şi le execute. T.A.G.C.M. mu Clteva minute mai tîrziu, t cele cinei focuri ce au a-
vizorii, Intre ele Şi cele nisterul de resort şi faţă de de unele întreprinderi pro­ se mai subordonează nici două maşini de interven­ vut loc aici.
ridicate de centralizarea Direcţia Comercială Ju­ ducătoare de bunuri do primăriei judeţene. ţie. ieşind pe poarta uni­ — Cine s-o facă oare ?.
excesivă. Ce ecou au, ce deţeană, în consecinţă, nu consum: industria cărnii, — înţelegem domnule tăţii în sunet de sirene, — Nu ştie nimeni ’nimic.
preocupări nasc aceste pro­ respectă mici o altă decizie, industria de panificaţie, primar, că atît. descentra­ s-au dus în cea mai mare Conducerea unităţii 'ridi­
bleme în plan local? deci nici pe cele ale pri­ care nu înţeleg să respec­ lizarea rit şi autonomia viteză spre locul cu prici­ că din umeri, iar 'Poliţia
— Problemele . descentra­ măriei. Din cauza aceasta te nici o dispoziţie a or­ sînt înţelese de fiecare 'du­ na. Imediat după aceea, \ Deva face încă cercetări.
lizării fiţi şi-au găsit încă îhaîntăm foarte; greu în ganului local ăl. adminis­ pă cum îi dictează ăifict domnul ' lt. col. Ghearghe II rugăm pe preşedintele
soluţionarea juridică, ma­ problema privatizării, nu traţiei de stat, Spre deose­ interesele proprii, f ir i - a Dina a sunat lă rcdacţite, şi cooperativei. Avram Oprî-
terializată In legi şi acte pot fi dişponibilizate spa­ bire de industria laptelui, mai avea în vedere ^Inte­ ne-a spus: şa, să ne spună la cît Se
normative. Rezolvarea de ţiile aprobate îri acest scop cu care conlucrăm foarte resul general. Cârc ”ar fi ■— Cred că ceea ce vă ridică pagubele unităţii în
principiu la «are s-a re­ de primăria judeţului. bine, în interesul popu­ ieşirea dintr-o atare situa­ comunic vă interesează. / urma celor cinci hnreâdiL
ferit .întrebarea dv, ne' — Poate că au motivaţie laţiei municipiului. ţie ambiguă ? ; izbucnit iarăşi un incendiu — Am pierdut vreo 4tf
pe. mite să gîndim cum tre­ în ceea ce priveşte păs­ in alcătuirea bugetului — Legi clare, care să la ferma zootehnică a tone furaje, în valoare de
buie înfăptuită descentra­ trarea unui echilibru în local se ivesc, de aseme­ definească de unde şi ;pî- C.A.P. Deva, - ' ,mai multe mii de lei.
lizarea, dar nu ne dezlea­ structura reţelei, domnule nea, greutăţi din cauza nă unde se exercită o a- — Cum adjeă iarăşi ? »/ / — Bănuiţi pe cineva —
gă mîinile pentru a acţio­ primar? centralizării excesive. Sur­ numită subordonare, dar — Este al cincilea ce căci este* evîdetftă reaua
na concret în acest sens.. — Activităţile pentru se dc -buget pe Care ar în baza cărora autonomia are loc în • uTtimk vreme intenţie ?
Asta nu înseamnă că cen­ care noi- ne-am dat acor­ trebui să le folosim pe ba­ locală să se poată exer­ aici. — N-avem 'habar. Nici
tralizarea nu ne creează dul a fi organizate pe ba­ za autonomiei locale sînt cita creator, Sigur n-am ezitat şi am paznicul, nici alţi oameni
destule probleme. za liberei iniţiative nu dirijate către judeţ. Auto­ ION CtOCLEI plecat urgent la faţa locu­ n-au văzut pe nimerii.
lui. Este surprinzătoare o
astfel do atitudine, dar
m NOUL AN UNIVERSITAR cîteva aspecte se cer a fi
menţionate : baza furajeră
a C.A.P. Deva se află 4n-
Facultate de inginerie i tr-un hal fără de hal. -Se
întinde pe o mare supra­
faţă de tererl, neîmprej­
muit, astfel că intră şi iese
la Hunedoara cine vrea, cu şi fără trea­
bă, Şirele de paie şi fin
sînt .aşezate anapoda. Si­
tuaţia se menţine de mul­
Cu mare satisfacţie am — In completare, se mai
tă vreme, cu toate aten­
aflat că în noul an uni­ dă un concurs de admite­ ţionările lâcutede pompieri.
versitar, la Hunedoara va re pentru subingineri — De această stare de hlcruri
funcţiona o Facultate' de eurs seral — profil meta­ profită, un dezaxat’ psihic
inginerie, un vis împlinit lurgie în specialitatea de­ — probabil — sau ua om
în numele căruia au depus formări plastice şi trata­ ce a-pus gînd răn -afiităţil
reale strădanii, conducerea mente termice (10 locuri). din Deva, care «u este
institutului, autorităţile din Va fi ultima grupă de cunoscut, deocamdată, dştr*
localitate. Precizări în le­ subingineri cu care se va sperăm că nu va1 trece prea
gătură cu acest fapt am merge în lichidare. multă vreme pînă Vînd Se
primit de la domnul I’a- — în ce perioadă se fac va afla cine’ se ascunde La
vel Lăzăruţ — şef de lu­ înscrierile ? , fumul incendiilor ce «u a-
crări, purtătorul de -cuvînt — Da. înscrierile vor a- vut loc ia Sîntuhalm. S il
al instituţiei : vea loc în perioada 5—11 lucru se importe: să fie
— Institutul de Invăţa- iulie a.c. Actele necesare luate toate măsurile pen­
mînt Superior din Hune­ pentru înscriere, discipline­ tru ea şirului de incendii
doara, subordonat Institu­ le la care se dă examen, să j se pună capăt, altfel
tului Politehnic „Traian lista manualelor valabile ferma are toate şansele să
Vuia" din Timişoara, va sînt cele publicate în re­ ajungă scrum.
funcţiona, începînd din vista „Forum". Informaţii,
toamnă, cu o Facultate de precizări suplimentare — la al cincilea incendiu la ferma zootehnică din Sîntuhalm. Speram să t r a ia n b o n b o r
inginerie, avînd mai mul­ la secretariatul facultăţii, fie şi altfel unitatea te va transforma în «crunt.
te profiluri şi specialităţi. — Ce posibilităţi de ca­ Fnk» NICOIAE GHBORGHIO
Precizez, din toamnă, in­ zare şi masă vor aVea reu­
stitutul organizează cur­ şiţii din alte localităţi ?
suri de zi pentru ingineri. — în primul rînd, pe S ta ţia Centrală d e S d n r ţ
— Vă rugăm să le men­ perioada de admitere, vom Cu «sllr larg deschise
ţionaţi. asigura cazam şi masă la
— Profilul metalurgie una din cantinele din a-
(50 locuri) cu două specia­ propierea institutului. Pe Minieră iniţiat ia
lităţi : siderurgie (25 io- ’ timpul cursurilor, pentru
curi) şi turnarea meta­ cei admişi, aceste două . (Uwpanardiiv pag. l) — Activitatea medicală (Urmare efih pag. T) rar, fie prin virament, ea
lelor (25 locuri). Candid)^ aspecte vor fi rezolvate de­ *lir" v -uf i’-iTin i privind * pneumoctgiiozele, scrisoare de garanţii!, so>
ţii optează pentru una sau? finitiv, avînd în vedere că litate,' autovtRăcuW' specia­ medicina muncii şi psiho- malieră, dezvoltarea in-' mele solicitate treimlnd sft
ambele specialităţi. Seya- pînă acum, datorită cursu­ le echipate «u tot ce e legîa va ii al doilea mare titistrisi mici Jirestărilor fie utilizate numai f i sco­
daugă profilul mecanic (20. rilor serile, noi iui am necesar unei- intervenţii ra­ dofneniu cte aeţiuhe al Sta­ de servicii. Ca termeni de pul pentru care SrhU ce­
locuri) cu specialitatea uti- mai avut căminul şl can­ pide. Dorim ca prin pre­ ţiei Centrale de Salvare comparaţie dacă ne referim, rut şi aprobat, pertepîrt-
laj tehnologic pentru pre- ' tina noastră. Le vom aVea gătirea Sttperio&fă ă salva­ Minieră. Şi' aifci, pOrăim la Activitatea respectivă, du-Se dobmzile legale Ia
lucrări la cald şi profilul de la toamnă. torilor şl buna folosire a de la ţinerea unei eVîdetiţe d* la începutul anului am raport de sume şi terme­
electromecanic (25 locuri), — Vă mulţamim .pentru tehnicii dia dotare, In Cir­ precise a stării de ■sănătate acordat mai mult de 6 mi­ nul de-.rambursare.
ea specialitatea electro­ precizări, Iar candidaţilor, ca 5 minute de la ălânmâ a întregului perşohftl' de lioane lei împrumuturi so­ Alte noutăţi ?
mecanică. mult succes ! dată echipele de salvatori la întreprinderile miniere licitanţilor, faţă de âumait — Avem posibilfteŞtea şă
— Se vor 7 mai organiza să pornească spre lotul ale Văii Jiului şi Vom în­ Cîteva zeci de mii de lei : deschidem şi conturi per­
cursuri pefitru subingineri? MtN£l BODEA accidentului pentru â In­ treprinde acţiuni susţinu­ ce s-atf dat in perioada co-. sonale pentru păstrarea
terveni prompt,, eficient. te în vederea depistării fespunzătoate a anului tre­ fondurilor proprii, CU Ş-
— Înfiinţarea Staţiei cauzelor ce creează apariţia cut. Pe iîngă faptifl că cordarca dobînzilor legale.
centrale preăupUhedesfi- unor boli profesionale. Prin s-au simplificat modalită­ Pentru investiţii in diferi­
înţârea activităţii AStvăto- dotările şi cadrele medica­ ţile de creditare,, au spo­ te construcţii se cere o dte
Cu fetiţele la rilor de M ţaiHSţfie "minie­ le de care vom dispune, rit competenţa -şi plafoa­ cumentaţie sumară avioatâ
nele, s-a diversificat gama- de organe de speciahtat»,
re?
~
— Nu I Categorie, tnu, avem posibilitatea de a acţiunilor din sfera credi­ precum şi autorizata dă
testa, cu toată cab^petenţa,
Dimpotrivă, noul « e revi­ /. aptitudinile şi posibiUtăţile tării. Cei Interesaţi .pot construcţie. De asemenea,
ne Obligaţia dls: -fi Cdopiera solicita Credite pentru pro-, important de r e t » # este
şl Colabora foarte strtns cu oe adaptare a celor care dupţia culturilor agricole, că obligaţia de plată tt
solicită angajarea ia sub­
jOrmore din pn$. ţ) sa. Aşa incit, cele cîte- staţiile -de salvare de la iîn- teran ca miner, lăcătuş, e- ipotmcultură, zootehnie, producăte^tU ite înscrie
va JHptove parole” au în­ trepririderlte aăsxiffti prin lectr-ician sau ta orice âltă procurarea de tractoare, în registru! special de ga­
jCoppa deî Mondo". ..Aşa­ chegai o minunată pp- organizarea uriojr acţiiini meserie. în încheiere aş maşini agricole şi mijloace juri deschis la primăria
dar, propuneţi —- invita veste 'despre *fieppa dJtl preventive comune, dar şi dori să precizez eă staţia ■de transport <la aceăstă ca­ unde domiciliază solici­
ţugen — 'IO cuvinte pe mondo”. in clasa aceia de îndrumare şi control a- tegorie din urmă de Utila­ tantul. La solicitarea cre­
care să le învăţăm a9- de la etajul unu al Ş coti supra adttoitâţil&r d * sal­ noastră va -dispune <de cele je acordîndu-se credite îri ditelor, producătorul pre­
mai bune legături atît cu
tăa". Şi propunerile ai Generale Nr. 4 Deva, prin vare. & atenţie ' deosebită conducerea 'Combinatului valoare de 140—200 mii le i. zintă la bahnă o Cerere de
plouoti jucător, Stadion, ingeniozitatea arganisăiii vom ueorda in^ruM l sal­ Minier Valea Jiului cît şi pentru o persoană fizică • credit şi o recomandare de
poartă, portar, minge, ar­ „lezione 23”, arh îăcdt, vatorilor de ăâ «eleltate u- — nai.). Referit®- la ter­ la primărie cu datele ce­
bitru, gol. lovitură de IB nităţl mlfffere, fllierli Unei cU fiecare sta#ţ de salva­ menele de rambursare, a- rute despre gospodarul, fii
îlm , căpitan, corner, an­ Dans, Gtattdkt, p|»pr»|c^ re de la întreprinderile mi­ cestea sînt, de regulă, un cauză, referitor la, baza
trenor, careu, cupă, Pe­ _ ........ taealr fpcuriiw de mfaîă, a spa- niere care constau şi din an pentru creditele de materială şi garanţia rări»-
deapsă, a ţine, a trage#,! mtmmate, un ţîiior îrishlse dîa reă m sisteme ide dâniiihteă|te ţMd producţie şi 2—Î0 ară la bursării împrumutului
Şi, f i e c a r e nou cu­ periplu p i - ammanm cimchntrâţinor Ue gsşe, telefonie şi tamotele^ celelalte obiective (planta­ Sftit create, deci condi­
vînt în limba ita- din marile oraşe ale ha- pentru a putea acţiona fn fOrite. ©eci, Jegătnri si­ ţii. sere, solarii, utilaje a* ţii pentru ca iniţiativa şt
ticnă tşi avea povestea ttet. gure, prompte, care, pot gricole. animale de muncă munca pr<xiiV'ătoriler sa
fie mai bine puse în Wh
% AntîHte aţi şi de madi- asigura- fa caz de necesi­ etci). Creditele se acordă
cina muncii.. tate, intervenţii bperâtive. particularilor fie în nume­