Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_145

y a n j. o 3 1
3 a
v i y g '4

L I B E R T A T E , ~ D E M O C R A Ţ I E , A D E V A R f

Goana după valută lin ultim şi duios

Asistăm cu durere, poa­ cantină. Dacă ar fi numui-
te şi cu invidie, cum goana atît, mai treaeă-mcargă. în­
după valută — dolari, să, curn se ştie, necazul clinchet de clopoţel
mărci şi alte monezi con­ este mare cînd mai ai ne­
vertibile — a pus stăptnire voie şi de alte articole ce Timpul este măsura lucrurilor şi-a vieţii. Aşa au
pe fiinţa multor semeni' s-au „evaporat" : încălţă­ trecut anii în şir, neobservaţi, clipă de clipă, ceas de
de-ai noştri. Sigur, durerea minte,; îmbrăcăminte, lent ceas, zi dc zi, şi în venerabila şcoală de la Zam, unde
ni se trage de la penuria jerie de pat etc. „dăscăliţele'■ Tamara Avomicului şi Fetida Cîivulcscu
generalizată a unor produse Cei ce nu mai concep îşi încheie cartea de muncă, acum, în luna iunie, o
şi articole din comerţ. Iar, viaţa fără valută în buzu­ dată cu ,ţZiua Învăţătorului‘, zi care coincide cu sfîr-
de la o vreme, parcă am nar, nu se mai gîndesc cî-
.sărăcit de tot, luîudu-ne tuşi de puţin la oamenii ce şitul anului şcolar.
Cu nostalgie în sufletele vibrîndc dc. emoţii, elevi
adio de la cratjţe, pahare, -muncesc în uzine şi pe şi profesori cu buchete de flori, colegi mai tineri şi
farfurii, de la o gamă largă ogoare (dc ce să n-o spu­ I N-AU REPARTIŢIE... 1 alţii de-o viaţă se despart cu greu de două cadre di­
de obiecte de metal sau nem de-a dreptul, ei. în
plastic de care omul are in­ primul rînd, ar avea prio­ Cooperativa Agricolă din Silvaşu de Jos arc o sec- | dactice distinse, de înalt profesionalism şi probitate
dispensabilă trebuinţă in ritate să-şi valorifice di­ ţie dc mică industrie, care piuă acum a adus uni- | morală, care şi-au închinat cea mai marc părte a
gospodărie. Toate acestea rect şi eficient produsele taţii venituri dc peste 1,1 milioane tei. Veniturile ar | vieţii unei cauze nobile.
au fost luate, cu .asalt şi .en muncii lor, nu ?), care nici putea ti sporite în continuare, existând asigurate co- a Trăim, alături de dînscle, emoţiile despărţirii de
gros, „zburind", uneori di­ măcar nu şi-au pus proble­ mCnzi pentru produsele fabricate» in special paicţi | şcoală cu tot cc are ea. Le ştim bine. - Au dat an
rect din depozite, peste ma, neîngăduindu-le trebu­ şi: boxpaleţi, dar unitatea se confruntă cu unele a de an generaţii de elevi bine pregătiţi pentru anevo­
graniţă unde se „conver­ rile curente, să se ocupe de greutăţi. In esenţă, este vorba de faptul că nu i s-a | iosul drum nebătătorit al vieţii — omenoşi, cinstiţi,
tesc". în condiţii dezavanta­ obţinerea paşaportului, ne- mai dat repartiţie pentru procurarea materialului a demni.
joase evident, în valută lăsîndu-le acestora din ur­ lemnos necesar (200 mc), care este plătit incă dinŞ VALENTIN BRETOTEAN
forte. mă. nici o şansă să se anul . trecut■ (!). Kste o situaţie anormală din care |
în această conjunctură, bucure şi ei atunci cînd trebuie găsită o ieşire cu sprijinul Direcţiei Agricole |
ferească Domnul să fii în găsesc în comerţ produsele Judeţene. Cooperativa mai dispune şi de alte re- a
pielea unui proaspăt: căsă­ indigene de strictă trebuin- surse de fabricare a unor piese de mobilier din ră- | Un om al locului
torit care porneşte de la ţă. chită albă. Cei ce se- pricep la o asemenea meserie a
• furculiţă şi lingură, că sînt aşteptaţi să şi-o poată praciiea, doar este vorba |
n-are de unde să şi le pro­ NICOLAE TiRCOB de libera iniţiativă, nu? (N.T.) J
La Primăria comunei nu
cure ! Ca să trăieşti, trebuie găsim pe nimeni. Birouri nereu bogat în concentrate.
■— Adică minerii
mun­
musai să te abonezi la ' (Continuare în pag. a 2-a) «■ ■ ■ ■ iM W M I M R MBRl (■■■ flH W l MM M H 'M Ti
goale. cesc bine...
■— Domnul primar s-o —: Toată lauda pentru
dus hz- mină ne spune o munca lor. Minerii Certe-
Din păcate, ăm ratat o- zării unei . părţi a popu­
cazia ăe a fi foarte înţe­ Greşeli şi confuzie laţiei. Această parte este femeie în virstă. Arh fost jului au fost şi stnt oameni
la dumnealui în audienţă
vrednici, de nădejde.
lepţi. Să nu pierdem pri-i prea nviqă pentru a-şi im­
lejul de a fi măcar deş­ pune democratic opiniile, de dimineaţă. Zicea eă se — Cu ce situaţii se mai
tepţi. Evenimentele din dar care trebuie băgată în grăbeşte... II confruntă primarul unei
Ne grăbim şi noi.
13—14 iunie au venit ca • Omul foarte înţelept învaţă din greşe­ seamă. .Ca atare, singura comune mari şi grele, in­
un „cartonaş galben“ — soluţie ar fi dialogul, cu prindem din urmă pe ioan dustrialirate şi tn plin pro­
de avertizare, că la pro­ lile altora. condiţia ca ambele părţi Vinţan, primarul comunei, ces de devenire către oraş?
xima greşeală riscăm- să • Omul deştept învaţă din greşelile să fie onesta şi intenţia tocmai cînd să intre în . — Cu multe, diverse, şi
fim eliminaţi de pe tere­ proprii. lor reală să coincidă cu Preparaţia de minereuri. nu posibil de rezolvat cît
nul pe cart: ţările euro­ • Omul prost nu învaţă nicicînd. intenţiile declarate. — O „haltă1' înainte dc ai bate din -palme, cum
pene joacă meciul inte­ tn orice caz este un mină — ne spune. gîndesc unii cetăţeni. Pri­
grării continentale. moment dificil, delicat, — Ridică probleme pre- măria se zbate să con­
Var, despre evenimente Rostul evenimentelor pa idee. trebuie expusă cu care, din păcate, pune în- puraţia ? —- întrebăm. struiască o brutărie nouă,
se spune că „se petrec“ — trecute şi trecuta este de rezerva că s-ar putea să tr-un fragil echilibru prea — ... am putea prelucra pentru că actuala — deşi
adică vin şi trec. Cu a ne învăţa ce greşeli să se dovedească neadecvată frageda noastră democra­ mai mult minereu complex.
urme mai mult sau mai nu mai. repetăm (dacă sau chiar falsă. De aseme­ ţie. Şi în, aceste momente — Dar avem minereu ? GH. I. NEGREA
puţin.' profunde, dar trec. sîntem suficient de deş­ nea. expunerea unei idei de cumpănă este nevoie — Avem. Şi din subteran
Iar noi sîntem obligaţi de tepţi). este imperios necesar de.chibzuinţă, răbdare şi şi din carieră minerii ex­
răspunderea faţa de via­ Este necesar mai mult să se.facă cu luciditate, la singurul punct de vedere. trag cantităţi mari de mi­ (Continuare în pag. o 2-o)
ţă noastră şi, mai ales. respect reciproc pentru rece, şi nu cu patimă, care care ar tre,bui să stea in
faţă dc cca .a copiilor idei şi pentru cei ce le împiedică posibilitatea re­ faţa ambelor părţi trebuie
noştri, — să nu privim au. Pe de altă parte, ideile ceptării altor idei. Patima să fia strict interesul ţării,
în urmă, ci. înainte. Cel cc trebuie expuse şi nu im- este sora fanatismului iar răspunderea faţă de un TN ZIARUL DE ASTĂZI:
priveşte in urmă riscă să ţpuse. Agresivitatea ver­ fanatismul este nuimă to­ popor de 23. milioane de
detună „stană de sare" bală, la rindul ei, a dus cetăţeni — care .şi aşa a • Tribuna „Cuvîntului liber"
— ca nevasta lui Lot — la agresivitatea fizică, la talitarismului, fie el de suferit destttl, nemăifiind • Adevărul în cazul Ştefnnioi I*.
drept pedeapsă că ghidul, un moment dat intrînd. in­ stingă sau de dfeapta. necesară prelungirea a- • Condiţii de muncă şi sociale îmbunătăţite
sufletul şi privirea i-au tr-un proces autogen de Pericolul real care ne cestor suferinţe.
rămas aţintite în trecui. generare reciprocă. Orice pîndeşte este cel al fanali­ GRUN GHEORGHE • Informaţii, note,' opinii.
.r ----- -— ; ■ — --------------1— a
8 ■ ■ • 9 ■. ■ I
VCnţu mutuală cu U.R.S.S. Fără a fi putut afla nici §
pînă astăzi care dintre noi au fost inspiratorii şi a -•
poi organizatorii, s-o transmis din om în om reco- §
rcasca întrebare: mai avem sau nu şansa de a ne O mandarca să facem, individual, raport scris de in - 9
recăpăta libertatea pierdută ?. § irare în greva foamei, începînd cu data dc 4 februa- 2
li întrebam adesea pe cei din . administraţia la- © rie 1948, ora 0, cu scopul da a ni se preciza de către §
gărului cît mai avem de stat ?- cînd• he vom reve- 2 persoane autorizate de guvernul sovietic cît mal a- ®
O
dea ţara şi. familiile ? vcm de stat în U.R.S.S., în calitate dc prizonieri de ©
— Cînd vă. cere. guvernul ţării voastre ! — re- O război şi ca data respectivă, dacă va fi precizată, să O
nea aproape invariabil răspunsul. . ® fie publicată în oficiosul guvernamental,' ziarul ®
Nu ne-au 'lipsit nici încercările de evadare, Eram informaţi despre derularea evenimentelor a ,.Izvestia".. ' ©
vara lui 1947 s-au înregistrat patru cazuri; trei ofi- O politice internaţionale aproape zilnic — natural, nu- § . Pînă în seara, zilei, de 3 februarie 1948, au fost®
ţeri români s-au oferit să lucreze undeva mai de- 8 mai din surse oficiale. Ştiam deci şi. care era situa- ©, depuse la Comandamentul „ovietic - al lagărului un §
parte de lagăr, la cosii fin ; de acolo au fugit, dar © ţin politică la noi în ţară şi că unii dintre gu- © număr de 800 (opt sute) de rapoarte individuale. S-a ®
au fost repede prinşi; cel de-al patrulea, pe nume O vernanţii de atunci nu prea. doreau să ne vadă în-©. procedat aşa spre a nu putea fi acuzaţi de acţiune §
Stffncescu, a fost prins la a doua încercare, datori- ® torşţ acasă (Ana Pauker şi Vasile Luca fuseseră in O colectivă. O
tă urnii banal furt înthnplat în trenul ce-l ducea O U.R.S.S. şi cunoşteau starea de spirit a ofiţerilor § Zarurile fuseseră aruncate. O
o
spre' ţtfră, tocmai în Ucraina.'Toţi s-au ales cu cită români ■ prizonieri). Pe de altă parte, vedeam cum o ' In timp ce la Moscova reprezentanţii României %
15 zile ăc carceră. prizonierii nemţi erau repatriaţi,, ’ deşi ei fuseseră | semnau, tratate dc prietenie cu U.R.S.S., în lagărul ©
în cursul anului 1947, in afara încercărilor dc e- ® inamicul numărul unu al .sovieticilor, iar noi, prizo- © Nr. -74 Manastirka, ofiţeri români prizonieri, după§
vadarc, nu au survenit alte evenimente deosebite. In § niarii români, trebuia să ne resemnăm in postura dc O trei ani şi jumătate de la terminarea războiului, 9
schimb, tensiunea nervoasă creştea. - O „uitaţi“ ai guvernului român din acel timp. © protestau., prin greva foamei pentru rezolvarea si- 2
Se împlineau trei ani de la terminarea războia- 2 Prilejul de a lua atitudine pentru rezolvarea si- O tuaţiei lor — adică repatrierea. .■ ©
lui. Ţara noastră, deşi învinsă, participase alături © iuaţiei, noastre juridice s-a ivit la 4 februarie 1948, § (Va. urma) ®
de aliaţi la partea, finală a războiului, Mulţi, ostaşi'® cînd o delegaţia guvernamentală, română, în fruâte ©,, VIRGIL ANGHEl, §
români şi-au dat viaţa pentru o victorie pc care o © cu Gheorghiu-Dej şi Petru Groza, a venit la Mos- © veteran de război O
doreau a fi şi a poporului român. ■ O cova să încheie primul tratat de prietSnie şi asis- © NATAllA VASIU §
9999999990999999999999099909999990999999 9 9 9 9 9 9 9 9 9 0 9 9 9 9 9 9 9 0 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 0 0 < »9 9 9 9 9 9 0 9