Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_146
P. 1
1, I B E R Ţ A Ţ E , D E M O E , A D E V A R !
CUVINTUL LIBER
/
ANUL A, nr, 146 VINERI, 29 IUNIE 1990 4 pagini - 1 leu
Guvernul României
ŞEDINŢA COMUNA A SENATULUI
Ministru de stat — însărcinat eu ac Ministrul agriculturii şi alimentaţiei
Şl ADUNARH deputaţilor tivitatea industrială şi comercială Ministrul comunicaţiilor lofen Ţipu
Anton Vătăşescu
Andrei Chiriei
Ministru de stat — însărcinat cu ca
litatea vieţii şi protecţia socială Ministrul lucrărilor publice, 'transpor
Ion Aurel Stoica
Joi, Io ora 10,00 ta Ateneul Ro minisiru a prezentat lista noului Ministru de stat — însărcinat cu o- turilor şi amenajării teritoriului
fiorii Fană
mân, Senatul şi Adunarea Depu- guvern şi programul de lucru al rientarea economică Ministrul învăţămintului şi, ştiinţei
Eugen Dijmărescu
tfljfer s-au întrunit în şedinţa co acelu ia. ministru, asistent al primului 'ministru Glieorghe Ştefan
muna, In cadrat căreia primul- (Rompres) pentru reforma şi relaţia eu parla Ministrul mediului
mentul Valeriii Eşg«n Pop
Cronică parlamentară Ministrul afacerilor externe Ministrul culturii Andrei Pleşu
Adrian Severi n
Adrian Năstase Ministrul sănătăţii
Ministrul apărării naţionale
Adunarea Deputaţilor putaţilor, precum şi cu In urma exprimării vo Victor Stănculescu Bagdaa Marinescu
şi-a reluat, Joi după-a- privire, la bugetul preşedin tului secret, Adunarea De Ministrul finanţelor Ministrul muneii şi protecţiei sociale
miază, lucrările în plen, ţiei. putaţilor a aprobât, cu Teodor Stolojan Cătălin Zatnfir
în sală aflîndu-se 358 de Intrînd în ordinea de zi, majoritate de voturi, lista Ministrul de interne Ministrul tineretului şi sportului
deputaţi. Adunarea Deputaţilor a nominală a membrilor nou Dorn Viorel UrsU Bogdan Niealescn ■‘Duvăz
Pe ordinea de zi figu procedat la votarea, cu lui guvern, în componenţa Secretar de stat îa Ministerul Afaceri
rează aprobarea listei nou- buletine, a listei nominale propusă de primul • minis Ministrul justiţiei Victor Babiuc lor Externe
’ lui guvern, examinarea propusă, în cursul dimine tru. Ministrul resurselor şi industriei Rorpuius Nteagu
proiectelor de legi privind ţii, în faţa Adunării Con Din totalul de 341 voturi __ Mîhai TZisu
remunerarea şi alte drep stituante, de primul-minis- exprimate, au votat pentru Secretar de stat la Ministerul învăţă-
turi ale preşedintelui Ro tru desemnat, Petre Ro Ministrul comerţului şi turismului mîntului şi ştiinţei
mâniei, senatorilor şi de man. (Continuare. în pag. a 4-a) Constantin Fota Andrei Ţitgulea
Un primar pentru Veţel CALE LIBERĂ... HĂRNICIEI SECERIŞ FĂRĂ INOtGAjll
A sosit vremea secerişu lucrează şi în fermele LA.S.
După o scurtă plimbare voie de primar : acte că 'Aflăm veşti bUHfe de la domnul Gheorghe Mati- lui. în raport de starea la Căian. Dl. ing, Mîhai, Bu-
prin istorie, timp în care rora numai semnătura. a- aş, şeful staţiei C.F.R. Vaţa de Jos; Muncind în nurilor de orz, declanşarea larda, directorul unităţii,
s-a numit Micia, comuna eestuia le dă valabilitate, bună organizare la fiecare post, ceea ce înseamnă în recoltatului. s-a făcut, de ne-a precizat ,:
dintre De a şi Ilia se nu probleme a căror rezolva primul rîhcf rfespectiţrtea -instnţcţiwnţlor şi legilor căli această dată, pe baza-deci In actuala campanie
meşte, din nou Veţel, aşa re depinde de autoritatea ferate — spunea dupmqalui la transport marfă ziei luate de specialiştii din avem de strîns recolta de
cum o ştia toată lumea. Ei primarului şi alte şi alte am îndeplinit pro^-ămui rpropus în .procent dje unităţile agricole, a com
bine, comuna Veţel este la situaţii reclamă prezenţa 103.49 la sută. La transportul călătorilor stăm şi măi petenţei lor în exercitarea orz şi grîu de pe 110 şi,
respectiv, 290'ha. Pe Kngă
momentul actual în criză acestei autorităţi în frun bine : 108 la sută. îşn aceeaşi perioadă care a trecut profesiei, fără a mai cele 4 Combine ale noas
de... primar. De ce? Să tea comunei. Simţînd efec de la începutul anului am reuşit să reducem media „beneficia"' de alte indicaţii.
ne explicăm. Vidul de pu tele golului, Mircea Jurca, de staţionare a vagoanelor la încărcare-descărcafe' cit tre, mai folosim la seceriş
tere creat imediat după locuitor al comunei a în aproape trei procente, în vreme ce sarcina statică pe Pe dl. Dragoş Visirin, in încă 3 combine de la
I.A.S. .Haţeg, tinde coace
Revoluţie a făcut ca în tocmit un tabel cu 119 lo osie a sporit cu 13 la sută. ' giner şef al Cooperativei
fruntea localităţilor urbane cuitori ai satelor . Veţel, Boia Acum, în plin sezon estival, la Vaţa de Jos sosesc Agricole din Băeia; l-am rea lanurilor este m$î tîr-
şi rurale să fie instalaţi Bîrzii, Muncelu Mare şi (şi pleacă) sute şi sute de oameni din toată ţara. La întîlnit în locul numit . La zie. Ne-am organizat mun
oameni noi. în unele ca Runcu Mic care, chipurile, odihnă şi tratament. Ne zba tem să-i servim cit se şosea, acolo unde se lucra ca. 'astfel îneît feă nu înre
zuri aceştia erau lipsiţi dt îl cer înapoi pe vechiul poate de bine. (Vasile Grigoraş. corespondent). de zor la seceriş. Iată ce gistrăm -pierderi din [pro
experienţa conducerii iar primar. ne-a relatat interlocutorul: ducţie. Concomitent iu se
în altele — nu tocmai in Am cercetat scrisoarea — Avem 50 de hectare cerişul se desfăşoară şi eli
dicaţi pentru a conduce co împreună cu domnul Flo cu orz pentru sămînţă din berarea terenului de paie,
lectivităţi umane. Cei pu rin Ştefan, şeful serviciului soiul Miraj. Umiditatea avînd în vedere 'că supă
orz vom însămînţa porjumb
ţini din această ultimă ca administraţie locală de stat I este de 14 la sută-. La re
tegorie şi-au dat repede în din cadrul direcţiei de COMERŢ MODERN, FARA AMBALAJ ? j în amestec cu flohrCa soa
petic şi... s-au autoînlăturat profil a Primăriei judeţene. coltat lucrăm cu combine- relui, pentru completarea
din pesturile în care-i aşe Potrivit afirmaţiilor dom I Piaţa alimentară din Petroşani. La magazinul de rti Aurel Oprea, Iosif Lo bazei furajere. Aş remarca
zase Revoluţia. Aşa s-a nului Liviu Goia, secreta legume' şi fructe nr. 2 „Fortuna" se vîmd roşii: fru I ri nez, Euggn Totna şl Ar- pentru conştiinciozitate şi
întîmplat şi la Veţel. So rul primăriei, cu vechiul l moase, la preţ convenabil. Cînd ajungem Ia rind, 6 pad Boghi. Transportul re interesul manifestat în bu
cotind fostul primar că din primar trebuia să se ma vînzătoare fără ecuson ne întreabă -surprinsă: di> coltei la Agrosem îl fac na desfăşurare a secerişu-
această funcţie ar trebui nifeste, totuşi, mai multă I ce le puneţi?" „Păi n-aveţi dumneavoastră o plasă şoferii Mircea Condor şi lui pe combinerii "'Ionel
să se arate recunoscător răbdare. „Schimbarea lui a %sau pungă?". „Nu! Căutaţi la alimentară”. Am căi*, Sigfried Albert de îa Mazăre, Ştefan Jiamţ şi
neamurilor sale, creîndu-le fost mai mult un motiv de tat şi am găsit şi am veni) luînd, din nou, statul la LT.S.A.I.A. Pe întreaga su NicOlae Oprea, pe mecani
anumite avantaje necuveni ambiţie personală a unora I % rlnd. Trecem pe la Complexul ..Jiul'', unde cumpă prafaţă eliberată vom însă- zatorii Tudor Dureaţi, ^tila
te, a procedat în conse dintre membrii fostului răm _ 4 perechi de şosete pentru copii. Ne bucurăm mînţa* porumb siloz. Pro Borşoş, Marin Varga, Pe
cinţă şi, astfel,' cei care consiliu comunal provizoriu * că im găsit, dar ne deranjează cînd vînzătoarea ni ducţia la forz o consider tru Nâsta şi alţii, care
1-âu Instalat primar tot de uniune naţională, a că * le pune tn mină fără nici un ied de ambalaj. ..Nu bună — 4 tone lâ hectar. lucrează sub-directa coor
aceia l-au şi... trimis la ror autoritate fostul primar i avem nici un capăt de hîrtie" — vine precizarea vân Asistenţa tehnică este asi donare a inginerului-Dumi
vechile sale rosturi. Foarte refuza să o recunoască. zătoarei ! Dar cîţiva metri mai încolo, la raionul gurată de Ioan Niţu. După tru Bunea şi a şefilor de
bine. Numai câ în locul Numai că refuzînd să se „Menaj casnic", era 'hîrtie din belşug. Ce fei de co cum vedeţi, pe marginea ferme. Sîntem încredin
lui n-a fost Instalat un consulte cu cineva, prima 1 şoselei nu mai sînt atîţia ţaţi că întreaga recoltă va
* merţ este acesta fără ambalaj? Modern ? (S.C.).
altul. Pe cine a propus co rul făcea greşeli. „supraveghetori" ca în cam ajunge în cele mai bune
muna, nu au acceptat • or paniile trecute. Ne descur condiţii Ia destinaţie.
ganele judeţene din moti ION CIOCIEI căm şi singuri destul de
ve care mai px>t fi discu bine, neavînd nevoie de NICOLAE TTRCOB
tate. Dar oamenii au ne (Continuare în pag. a 2-a) alţi sfătuitori.
La secerişul- orzului se (Continuare în pag. a 5-a)
y / / / / / / n m \ \ v \ \ \ \ a
CU FURAJELE NU E DE GLUMA !
Eliberaţi-ne timpul liber, domnitori
Există părerea unanimă în rindul crescătorilor de
animale că avem un an bun pentru producerea fo Nu mă îndoiesc, mai măi ales — sîmbetele li
rajelor. Dar, In ciuda acestei constatări, se poate a- ~vurînd sau mai tîrziu so bere, pentru unii — deo
firma că este şi o mare risipă de nutreţuri. Argu ciologii vor da buzna să camdată « două pe lună,
mente sînt suficiente. Să ne referim numai la două analizeze bugetul de timp pentru alţii deja toate.
diatre ele. liber ai cetăţeanului.,, Din nefericire timpul
Stribătfnd judeţul de la un capăt la altul, se poate Pînă -atunci să aducem tn care trebuia să ne fie li
vedea cum căpiţele de trifoi fi lucemă nu se trans discuţie cîteva chestiuni ber se incăp&ţînează tn
portă din ciont, deşi se apropie coasa a dona I tln de primă impresie : s-au mare măsură să se risi
calcul simplu denotă că pe vetrele căpiţelor s-a pier & adunat una peste alta du pească fără rost, parcă
dut cel puţin 10—15 la sută din producţia coasei a ( fi - - , minicile şi sărbătorile care tocat din umbră de nişte
doua. Asta este ceva, nu ? nu mai sînt lucrătoare anomalii care n-au dispă
De asemenea, peste fot, marginile drumurilor sini * (nici măcar „la cererea rut odată cu vechile rin- -
împestriţate, aproape jumătate din finul de pe şan oamenilor muncii"), tim duieli! O ştie, o vede şi
ţuri fiind şi acum nerecoltat. Şi aici se pierd zeci şi pul neocupat de cele Dr. CO RN II STOICA
zeci de tone de furaje, find un mare păcat. Deci, eu mai variate şedinţe, de
furajele nu este, totuşi, de glumă! (N. T.). Desen de ALEXANDRU RUGESCU învăţămînt politic şi — (Continuare în pag a 2-a)