Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_146
P. 2
Pa g 7 CUVÎNTUL LIBER
H
Firmă tînără, Coope reu în creştere —. prin
rativa Meşteşugărească care se vor rezolvă mai
J f repede unele cerinţe. A-
„Metalul" din Hunedoa poi. ne gîndifn şă ve
prieteni pe ■■■ ra aduce,' pe zi ce tre da, „Oltcit". Ce să vă leanţelor hunedorenilor
nim în întîmpinarea do
ce, tot mai multe servi
şi eficienţa unităţii, atrag
cii hunedorenilor.
— Cîte ? — vă între aprecierile clienţilor, al mai spun ? Facem gara noştri, asigurîndu-le re
„Lunca mare" este doar ce să vadă : un cabinet de
pararea la domiciliu
dumneavoastră,
o invenţie reportericească. medicină generală* altul de băm pe domnule sing. căror număr sporeşte de je metalice demontabile, frigiderelor şi congela a
stimate
Mai exact ea reprezintă stomatologie, o sală de tra Tiberiu Szucs, preşedin la o zi la altă. porţi, elemente de uz gos-' toarelor, a aparatelor de
— înţelegem că puneţi
podărese...
„traducerea" exactă a nu tamente şi o „casă de naş tele cooperativei. accent pe... — Gînduri pentru zile radio şi a televizoarelor,
melui pe care îl au satele teri" compusă dintr-un pat — Facem primii paşi precum şi a altor obiec
— ... nou. Sîntem prin
Luncoiu. Cel „de Sus" şi şi un... pătuţ! o La maga pentru a garanta o nouă tre primii din ţară care Ie ce vin ? le te de uz casnic; Ar fi
— Îndrăzneţe, dar
cel „de Jos". Cu vreo 9— zinul general,, condus de calitate a serviciilor depărtăm televizoare co vom realiza. Aş vrea şă r u g ă m i n t e a mea, să
10 luni în urină, se ştie, Elena Nath, se găsesc de populaţiei I In cele 60 de lor şi vjdeocasetofoane. scrieţi că lucrătorii Coo scrieţi că lucrătorii coo
cei „de sus" — adică, cei toate. In afară de: hîrleţe, unităţi, cu profil de lu Construim case proprie perativei Meşteşugăreşti perativei „Metalul" sînt
din fruntea judeţului nos ţeăală pentru Vite, furci, cru în metal, lemn şi „Metalul" Hunedoara sînt la dispoziţia clienţilor, îi
tru (gîndindu-se probabil, lacăte şi alte articole strict produse chimice, cu cei tate personală. La secţia zilnic în serviciul Clien aşteaptă.
la... alte alea!) au schim rurale m: Primarul comu peste 400 de cooperatori, de accesorii auto reali ţilor* Vom înfiinţa un, Convorbire purtată de
zăm o gamă diversificata,
bat numele celor două sate nei este o... primăriţă.: prin munca lor de calita de piese, unele unicat, dispecerat, ca urmare fi GH. I. NEGREA
cu denumirile unei specii Ileaiia Ciuclan. Cunoaşte rească a solicitărilor me şi ION VLAD, corespondent
de copaci: gorunul şi ste aproape totul despre cei te, asigură rentabilitatea pentru „Dacia 1300“, „La
jarul. Este drept, sînt ar care au ales-o în fruntea
bori dragi neamului româ obştii şi, pe măsura pu
nesc, însă oamenii locului terilor ei, caută să le re Doar abundenta mărfurilor va Înlătura abaterile din comerţ ?
— şi nu numai ei — s-au zolve şi problemele • Me
obişnuit cu „Luncoaiele" dia de pămînt pe familie
lor. Aşa că au revenit ime este cam de 2 hectare • Primăria şi C.P.U.N. ale Deva au cumpărat, la yreme furnizorii nu-.şi ono abaterilor surprinse de
diat, după Revoluţie, la Doar 10 familii au peste 5 municipiului Deva au ini „Supercoop", mărfuri în rează contractele. Dar tema raid,■ cu toate insistenţele
denumirile pe care le pur ha de pămînt • Cel mai ţiat o masă rotundă în valoare de aproape 3 000 discuţiei a fost totuşi sta domnilor Eremia Ştefan,
tau (în sînge) din moşi- „bogat" ţăran este Cornel urma difuzării pe post a lei şi abia pe urmă s-a rea disciplinară a lucrăto GheOrghe Grun şi TudOr
strămoşi. Criştiu, care are 11 ha de raidului prin comerţul de- început filmarea ? Am în rilor comerciali. De aceea Ionescu, ca organizatori ai
Recent, am fost citeva pămînt. Gospodăria lui se vean, organizat de televi acest sens dovezi, şi măr subscriem părerii domnu-. mesei rotunde, de a orienta
discuţiile către fondul pro
■ore în satul Luncoiu de află în partea* de nord- ziunea locală. Au răspuns turii". lui Radu Ciobanu, repre blemei. Nu ne oprim asu
vest a satului, în cătunul
zentantul C.P.U.N.
Deva,
Jos. N-am aflat lucruri sen Valea Lungă, izolată, la invitaţiei directorii adjuncţi- Întrebarea a rămas, în pra acestor aspecte. Un
zaţionale, însă ceva demn „graniţă" cu oraşul Brad de la Direcţia Comercială acest cadru, fără răspuns. care preciza că este ne lucru trebuie totuşi subli
de consemnat tot am gă Judeţeană Hunedoara-Deva „Cazurile semnalate — a cesară schimbarea menta niat. Dacă în comerţul de-
şi satul Mesteacăn • Ţine
sit. rii satului au, săptămînal: — Ion Cutcanu, U.J.C.C. — fost de părere domnul lităţii celor din comerţ, in 1
• Sătenii din Luncoiu de 3 filme, 2 serj de dans Marian Culiţă, I.C.R.T.I. — Cuteanu — sînt o realitate clusiv a conducerii. Pentru vean (şi nu numai) se aş *
Jos sînt oameni harnici şi („pe iarnă, că acum fac Valentina Grosu, I.C.R.M. ce nu poate fi contestată. că toleranţa la indiscipli teaptă ziua în care în ma
gazine va fi o abundenţă
cil stare. Datorită reliefu „disco“ la pămînt, unde e — Florian Nica. Au fost, Nu ştiu dacă aspectele sînt nă, chiar dacă este. vorba de mărfuri, ' ceea ce va
lui pe ţâre au avut noro mare nevoie de energia şi de asemenea prezenţi, con şi semnificative,. dacă măr de fapte mărunte cum ar
cul să-i semene Dumnezeu, iubirea lor!”) • Noul di tabila şefă a I.C.S.M.I., furile dosite âr rezolva fi de pildă purtarea ecuso conduce şi la dispariţia
ei au scăpat de colectivi rector al căminului cultural Mariana Codoreanu, A* aprovizionarea. Poate ar nului, deschide drum unor unor practici nesănătoase st
zare. Asta ar fi una din este Dorel Bene, cunoscut chim . Nechif de la Poli fi trebuit să meargă . şi abateri mai grave. ca dosirea de produse şi J b
cauzele bunăstării lor. • cîntăreţ de muzică popu ţia Deva şi reprezentanţi la unităţile producătoa Din păcate au mai' exis vînzarea lor preferenţială,
însă explicaţia exactă a lară ce valorifică folclorul ai Televiziunii Deva. re. , Să v e d e a întîi o- tat în cursul discuţiilor, înseamnă că nu vom asis
caselor mari şi frumoase, a din zonă • Primăriţa ape întrebării cu care se în ferta şi a p o i neregu foarte aprinse, şi alte în ta prea curînd la o însă
bogăţiei lor, în general, lează la săteni, prin inter cheie raidul prin unităţi lile în comerţ”(? 1). Deci, cercări de a pasa răspun nătoşire a stării disciplinare
vine tot de la... oraş I • mediul ziarului nostru, pen deveiie „Oare cînd se va iarăşi • aprovizionarea. Da. derea, de a se referi la în acest sector.
Majoritatea ţăranilor au şi tru a pune umărul la fina elibera comerţul de aceste Ştim că ea este şi, rămîne lucruri mărunte sau de mi
calitatea de muncitor. Lu lizarea construcţiei centralei racile ale trecutului ?" fac* o problemă spinoasă cîtă nimalizare a importanţei VIORICA ROMAN
crează la mină, la umbrele, telefonice automate • Pe torii responsabili din acti
vitatea comercială i-au răs
la autobază şi în alte uni 8 iulie a.c. sătenii şi toţi puns, aproape în 'co r: r 0-mm # abw # # j
tăţi. • De Iâ începutul lui prietenii celor din Luncoiu
1990, In acest sat s-au în de Jos sînt invitaţi să par „Cînd va fi marfă !”. Noi, locatarii blocurilor 64 şi 69 de pe |
cheiat 7 căsătorii şi s-au ticipe la o mare serbare Domnul Florian Nica a- Promisiuni vechi, Aleea Streiului, reuniţi In Asociaţia de lo- |
născut 12 copii. Trăiască cîmpenească • Ţăranii din precia, referitor la mărfu catari nr. 31 din Deva, în data de 4 fe- *
viaţa 1 • Personalul medi- Luncoiu de Jos sînt» dor rile industriale găsite la neonorate bruarie a.c. am organizat adunarea gene- I
magazinele Supercoop şi
co-sanitar i-a aşteptat de nici să-şi facă prieteni în rală, la care au fost invitaţi şi dl. Popa, '
geaba' pe elveţienii care Belgia, Elveţia şi, mai a* Hală, că pasta de dinţi nti din partea primăriei, lt. col. Moise de la I
Poliţia municipiului Deva şi domnul Me- J
avea motive să fie dosită
au vţzitat unităţile sanitare Ies, în Franţa, pe.„ „lunca
din Baia de Criş şi promi- mare" a Senei I (de fapt nu era decît „a- drea, directorul I.G.C.L. Deva. Locatarii >
seşeră să ajungă şi la dis coperirea“ articolelor exis au sesizat persoanelor oficiale prezente si- I
pensarul lor o Ar fi avut .MARIN NEGOITA tente dedesubt — n.n.), iar tuaţia deosebit de îngrijorătoare în care J
bibelouri ca cele surprinse se află cele două blocuri datorită func-1
de raid. momentan, nu e- ţionăni defectuoase a instalaţiilor de dis- *
xistă in depozitul I.C.R.M. iribuire a apei calde şi reci, condensului, I
Eliberaţi-ne timpul liber, „Cele descoperite dovedesc igrasiei, pierderilor masive de apă pe *
obiceiuri mai vechi, dar lu coloanele respective, canalizare şi altele, i
crurile au fost arătate care impietează în mod defavorabil şi I
domnilor 1 ostentativ". grav asupra apartamentelor, care sînt de- v
„Consider că e un abuz gradate de umezeală* apă şi igrasia ce OJ
(Urmare din pag. 1) îl ştim de ani de zile. din partea celor care au se formează din aceste Cauze şi au cerut | 1
Era de mult cazul să se cumpărat mărfuri şi le-au organelor competente ca blocurile să fie • <
o simte fiecare' (sau a- reorganizeze întreaga ac dus într-un depozit aflat introduse în reparaţie capitală. Domnul I 1
proape !). O parte neper- tivitate, şă se servească în inventar, spunea doam- - viceprimar ne-a explicat câ„ dat fiind nu- J (
mis de mare din bugetul simultan benzină la mat na Grosu. Faţă de indis mărul redus de apartamente ce se vor da 1
de timp liber se pierde multe pompe. Comparaţi, ciplină noi luăm atitudine. în folosinţă, acest lucru nu este deoeam-1 i
la nepieritoarelef?) cozi... domnilor de la PECO, Cred însă că cele trei- Şj în hol, la intrarea în blocul 64, dată cu putinţă. Atunci locatarii l-au ru- J i
Se vină mlezeluri la (f) ali situaţia noastră cu cea patru bucăţi’ dintr-un ar a pătruns ap.a, qfectînd instalaţia gat pe dl. director Medrea să trimită la | %
mentara, sau alte bunuri din alte oraşe (Cluj de ticol sau. altul nu consti electrică. faţa locului o echipă competentă, care să
pe care le. speram mai pildă), nu din alte ţări! tuie Un impediment în a - stabilească cauzele defecţiunilor, necesarul J 1
degrabă la dispoziţie ? Pe cind extinderea sta de materiale pentru efectuarea ^reparaţiei J
(Desigur, numai tn cursul ţiilor PECO ? Dar să tre provizionarea populaţie^". al posibile şi de primă urgenţă. DL Medrea *
Directorul
adjunct
dimineţii, spre fericirea cem la un exemplu şi mai U.J.C.C., domnul Marian ne-a promis că imediat ce va primi mate- I
unor adevăraţi profesio simplu : ce legi compli Culiţă a subliniat oportu riale de calitate (ţeava de fontă gal v a -"
nişti ai cozii!). Da, dar cate guvernează ajunge
obligatoriu trebuie să-ţi rea apei minerale în raf nitatea unor controale care, nizată, sjfoane şi alte subansamble), se |
semnalînd abaterile,
con
consumi timpul (şi nervii) turi, de cere şi obţinerea tribuie astfel la înlăturarea va trece la repararea conductelor defecte. *
de j
Locatarii ş-au arătat nemulţumiţi şi
la coadă! Şi stînd aşa acesteia aşteptatul la coa
di vreme de meditaţie şi dă? lor. „Cele constatate sînt faptul că Subsolul blocurilor, pe lingă |
te întrebi ca tot omul Ni se pare că presa fapte reprobabile şi noi am faptul că prezintă un real şi nedorit fo- '
trecut la sancţiuni.
Nu
cum de nu le dă prin a abandonat pred repede acuz - cu nimic- persoanele car de infecţie datorită mîlţilui şi apei ce |
se află în ele, acestea prezintă pericolul «
gînd să vîndă mai multe şi prea uşor preocuparea, vinovate. Dar, în spiritul de a afecta şi fundaţia blocului. Am adus I
persoane în acelaşi timp? extrem de intensă ime
Ce să mai zicem de ben diat după Revoluţie, pen unei informări corecte, pun la cunoştinţa oficialităţilor prezente nu ;
zină'? La staţiile PECO tru sfera serviciilor pen o întrebare: de ce per numai aspecte în ceea ce priveşte condi- j
ţiile de locuit improprii, ci şi lipsa ilumi
soane de la Televiziunea
este un spectacol pe care tru populaţie.
natului stradal, insuficienţa spaţiilor co- j
merciale pentru un cartier cu o populaţie |
depinde instalarea unui numeroasă .aspecte de felul cum organe-*
Un primar pentru Veţei primar I le de ordine trebuie să sprijine acţiunile I
. Cercetînd scrisoarea de asociaţiilor în: păstrarea liniştii şi legali- *
(Urmare din pag, 1) trerupă orice raporturi de la Veţei mai aflăm că, de tăţii în cartier. |
muncă cu, unitatea* ceea ce fapt ea este scrisă de fos Cu părere de rău trebuie să vă spunem J
omul nu poate accepta". tul primar, iar cel care s-a că nimic din ce s-a convenit atunci, la |
Am încercat să capaei- făcut „purtătorul şâu de cu* respectiva adunare al cărui proces verbal | s
tăm alţi oameni, buni gos Doamna Alma Bucur este vînt" în faţa celor 119 ce se află la dl. Niculcioiu de la spaţiul lo- '
podari din comună să ac unul dintre semnatarii scri tăţeni ai comunei (din peste cativ, nu s-a materializat, nici măcar sub |
sorii. „Comuna* are nevoie
cepte această funcţie. Am 3 000 de locuitori cîţi nu forma unui dialog său informări din par- •*
găsit unul dar ne-am lovit • de primar,, ne spune dînsa. tea organelor competente. Oare aşa răs- I
Aurel
Indiferent că este.
de altă obstrucţie: între Ogneanu (fostul primar — mără) îi este acestuia prie pund cei investiţi la propunerile -şi do- J Pi
ten şi nu tocmai întru cele
prinderea la care lucrează, n.n.) sau altul". bune jşi drepte. De unde se leanţele cetăţenilor în slujba cărora se j a
I.M.M.R. Simeria. nu înţe Acelaşi lucru îl susţinem vede că şi în colectivită spune că sînt puşi ? Şi
lege să accepte pentru per . şi noi. Cine să taie „nodul ţile mici, în lupta pentru Vă prezentăm alăturat cîteva imagini , li
soana respectivă statutul de gordian" ? Cine altcineva putere, nu se aleg prea care prezintă motivele care ne-au deter-1 SI
salariat detaşat, pe perioada decît primăria judeţului cu' mult metodele şi armele cu Aţa arată una dintre băile din minat să vă scriem. (în numele loeata- * V
cît ar urma să funcţioneze consultarea locuitorilor co care . se duce lupta. Ele tr-un apartament a) blocului 64. Micro rilor SZACACS GHEZA, preşedintele A" | ţi
ca primar la Veţei. Cer ca munei, cu rezolvarea as trebuie să fie, însă, doar 15 din Deva. sociaţiei nr. 31. . ! I<
salariatul respectiv să în pectelor colaterale de care cele ale democraţjei.