Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_147
P. 1
X U l i l
3 a
V 1 y
L I B E R T A T E , D E M O C R A Ţ I E , A D E V
CUVINTUL LIBER
SIMBATA, 30 IUN# 1990
ANUL 11, nr. 147 4 pagini - 1 tea
DUMINICA, 1 IULIE 1990
Pioasă aducere-aminte Discursul domnului prim-ministru
„Eroii Neamului sini vii, din ţarina însorită, unde
Iar veşnicia lor e-n ncri dormiţi, să-şi unduie cara Petre Roman în Parlamentul tării
. Şi-n-to» ce ne-nconjoaro*. tele grele ale- spicelor în-
tr-un marş funebru, de do
Dragi Eroi, amintirea liu naţional.
voastră rămîne de-a pu Privirea neobosită, me la prezentarea noului cabinet
ruri vie tăiată în creme reu îh stare de veghe, co
nea dură a stîncilor veş lindă în voie peste întin
nice, de granit, aprinse de deri şi cu mărgele de la Domnilor preşedinţi,- (Text prescurtat) nu va subvenţiona sub nici
incandescenta înscrustată crimi în colţurile genelor, Doamnelor şi domnilor o forma paguba cauzată ele
în retină pînă la evidenţa aşezăm panglici argintii parlamentari, mă voinţa de mai bine în condiţiile în care să se incompetenţă.
faptelor săvirşitc. Aţi fost, pa mormintele încă calde, Se cuvine ca în acest pusă în serviciul na asigure protecţia păturilor După ce s-a referit pe
şânteţl şi veţi. fi minunaţi, pe care au crescut florile moment de atotcuprinzătoa ţiunii de către cei propuşi celor mai expuse. larg la modul de funcţio
dăltuiţi cu migală şi puternic mirositoare, ce-şi re şi radicală transformare ea membri ai guvernului, Guvernul nu îşi propu nare a economiei, româneşti
măiestrie ţn sufletele noas trag seva din trupurile a societăţii româneşti, gu adoptînd drept criterii com ne şi nu poate să dea so în perioada care a trecut
tre străfulgerate de-un fior voastre. Ne cuprinde un vernul ce urmează să pri petenţa, determinarea şi luţii particulare, ci este de la Revoluţie, la modul
cald, d ă t ă t o r de spe dor nemărginit de Voi. iar mească confirmarea dum onestitatea. obligat să stabilească o- în care guvernul provizo
ranţe. Tot ce a fost a realitatea crâncenă intră neavoastră, să susţină exa In esenţă, formula de biectivul care trebuie atins riu a încercat să înlăture
rămas doar vis şi fum, dar furtună în noi şi încearcă menul de responsabilitate structură a guvernului, ce şi cadrul legal, durata şi neajunsurile moştenite, pri
ne-a săpat tranşee adinei să ne spulbere amintirile. sub forma programului ca o propunem, constituie pri succesul depind de eficaci mul ministru a spus .-
in inimi ; ghemul amintiri Prin sângele vostru, curgînd re deschide calea acestei ma schimbare radicală pe tatea şi pregătirea consi Orice discuţie .teoretică
lor se deapănă mai depar transformări. calea reformei. Este vorba liilor de administraţie. cu privire la gradul de in
te, neştiind încă desluşit şiroaie pe caldarâmul stră Dată fiind împrejurarea de o configuraţie mult Cadrele de conducere tervenţie a statului iu e-
zilor, aţi înfăptuit un vis
miracolul-înlimplărilor fi milenar — libertatea. democratică ce a condus simplificată, numărul mi necorespunzătoare, cu . în eonomie trebuie să facă o
cîte-un surîs amar ne mai la desemnarea mea ca nisterelor şi instituţiilor clinaţii către compromi distincţie categorică. între
brăzdează faţa. Acum nu Ostaşi ca : Daniel Ioan prim-ministru, în calita asimilate fiind redus ia a- suri, trebuie schimbate în stat şi ingerinţa statului
ne rămîne altceva de fă Lupca, Dumitru Mertica- te de reprezentant al ma proape o treime faţă de perioada următoare, prin în mecanismul economic.
cut decât să vă cîntăm riu, loan-Mircea Stingă, E- jorităţii parlamentare con situaţia precedentă. efectul deciziei guverna Referindu-se la criza
nostalgica baladă, ce-şi manoil lordache ş.a., că stituite prin alegerile libe Declaraţia-program a gu mentale, chiar de mai mul moştenită, la economia su-
tremură glasul duios, spăr: zuţi cu cinste la datorie în re, declaraţia-program ce vernului are în miezul său te ori, pînă la găsirea for percenţralizată de iâ care
când în mii de fă rime tă luptele cu bandele tero o prezint exprimă ideile orientarea ca. in chiar cur mulelor care să aibă ini pleacă actualul n guvern,
cerea greoaie aşternută riste, au rămas pilde de fundamentale ale platfor sul tranziţiei la economia ţiativă, curaj, competenţă. dl. Petre .Roman. a.. conti
etern peste Voi. eroism, cu numele încro mei acestei majorităţi. de piaţă, care are drept Avînd în vedere" res nuat :
Pe câmpia fără margini pite în cartea de aur a Totodată, în deplină con etapă decisivă viitorii 2 ponsabilităţile imense ce Din starea' actuală a e-
a Timişoarei şi a lin cu- istoriei adevărate. cordanţă cu mesajul preşe ani, şi care, bineînţeles îşi revin consiliilor de admi conomiei nu se poate ieşi
rcştiului, discul solar se Sub cupola albastră a dintelui României, care a- are propriile costuri eco nistraţie, guvernul este ga decît printr-o reformă ra
cerne peste faţa jilavă a cerului de vară. poporul firmă principial necesitatea nomice şi sociale, să se a- ta să le acorde puteri mari, dicală, înfăptuită cu paşi
mormintelor, lipindu-şi ra în straie de sărbătoare recunoaşterii şi promovă sigure concomitent resorb eliminînd un viciu de fond repezi; pe măsura aşteptă
zele fierbinţi de ea şi să- înalţă rugi, pentru ca su rii valorii şi a inteligenţei ţia crizei economice pro al trecutului, respectiv rilor legitimate- ale popuv
rutină-o cu nesaţ: „Fie-vu fletele voastre să se odih creatoare, declaraţia-pro funde pe care am moşte dezechilibrul dintre res
ţărîna uşoară nească în pace, îh liniştea gram a guvernului expri ni t-o de la vechiul regim, ponsabilitate şi putere, dar (Continuare în pag. a l-a>
■ Aşteptăm să se toarne o eternă.
ploaie de aur. din puful „Fie-vă somnul dulce !".
alb al norilor de vară,
pentru ca lanurile de grîu VALENTIN 8RETOTEAN Continuăm să punem pu 'zicem',-că- în. primul rinei
blic această întrebare de Ecusonul „I.T.A.“ trebuie muncitorii trebuie duşi la
oarece... continuăm să fim lucru şi aduşi acasă in
1 I asaltaţi cu telefoane şi condiţii cît. mai bune. Doar,
IN ZIARUL OE AZI : - * scrisori de la cititorii noş să-şi recîştige prestigiul repet cc_> spunea şi cole
I 1 tri, navetişti zilnici sau gul meu : ne plătim abona
% . a călători de ocazie cu auto meritul (transportul) cu o
I • Printre prieteni (V) buzele. lună înainte.: Aşa că pre
% l — Muncim la Combina tenţia de a fi serviţi nu
I • Mamă! Un strigăt în pustiu? i tul Siderurgic ..Victoria** se de muncă,, de produc tăm înainte costul trans este o.-., pretenţie, ei o da
torie faţă de noi a I.T.A.
■4- : din Călan —■ vorbeşte în ţie, mai exact de... fontă, portului cu autobuzul, este Deva.
Mîine, la Dupăpiatră-Cheia numele mai multor nave cocs, piese turnate, toate firesc şi normal să ni se
I # i tişti domnul maistru Ioan de mare trebuinţă pentru asigure acest serviciu ? Ori De la Brad avem alte
î • Cine repară agregatele frigorifice din V Pascotescu. Facem naveta economia noastră naţio să ni se spună că nu se veşti Ia adresa modului
I din Deva la Călan şi re nală, mai cu seamă în a- dau abonamente şi atunci în ■ cate sînt transportaţi
1 cantinele şcolare? * tur. în ce condiţii este ceastă etapă atît de grea nu pierdem nişte bani, nu călătorii. în anumite zile,
* \ greu să vă spunem. Con în privinţa redresării. ne distrugem nervii aştep- la anumite ore. Dar să
| • Chemarea deznădejdii . « cret: luni, marţi', miercuri — Dar vă rog să reţi Und, parlamentînd, şi... în- spună dumnealor:
* I şi joi, săptămîna trecută, neţi — intervine domnul tîrziind de la lucru. Am — Nici la ora 1.4,30. nici
I • O „trecere" extrem de scurtă: 13 luni! autobuzele nu au circulat Ioan Bădiţi, dispecer ener citit în „Cuvântul liber" la ora 18,lă ru circula
din Deva la Călan. Fu getic la aceeaşi firmă, noi că I.T.A. Deva a deschis,
l GR I. NEGREA
| • Caleidoscop. *» ; gim la gară, prindem sau sîntem abonaţi, plătim lunar mai precis, a redeschis, cî-
nu trenul, apelăm la oca 141 de lei abonamentul. teva trasee inter judeţene.
zii. Se pierd ore preţioa Deci, dacă noi ne achi Este foarte bine. Dar noi (Continuare în pag a 2 a)
12 |
11
in litigiu. La ora Stabilită, sala de mese era aproape © prccizmd că arc împuternicirea guvernului sovietic a
plină (in special de grevişti). In curtnd şi-a făcut © dc a rezolva litigiul, generalul a declarat că vom fi ©
apariţia comandantul lagărului, un general şi alte § repatriaţi pînă la 1 iulie 1948. 0
câteva persoane. După cîteva cuvinte introductive © Reprezentantul nostru i-a mulţumit pentru pred- ©
(discuţia se purta în limba rusă, traducerea fiind «- § zarea datei, dar a cerut ca aceasta să fie dată şl în §
sigurată de un reprezentant al conducerii lagărului), O scris, sub semnătură şi, în acelaşi timp, publicată in ©
a luat Cuvîntul generalul. Deoarece traducerea se fă-§ ziarul „Izvcstia'”. Aceasta l-a înfuriat pe general, ca- ®
cea defectuos, am cerut schimbarea traducătorului © re a afirmat că neîncrederea manifestată în cuvin-
oficial cu unul dintre prizonierii români; cererea a © tul său este o insultă la adresa persoanei sale şi ©
fost admisă. § a armatei sovietice. I s-a ripostat că am fost minţiţi §
Momentul declanşării grevei il socoteam bine ales, ] Dialogul între gen, Vladimirov, şeful Direcţiei § ani în şir şi nu mai putem da crezare vorbelor. Pînă a
pentru a atrage atenţia asupra situaţiei' noastre. E- Securităţii din regiunea Gorki, şi grevişti, raprezen- e la urmă, s-a convenit să se dea un ordin, cu men- ®
venimentul a produs emoţie şi printre prizonierii ce-, taţi de cpt. Stoica, a fost deosebit de aprins, pe © ţionarea datei repatrierii, pe care-l va semna. ©
lorlalte naţii — unguri, nemţi, italieni. Mai mult, a i alocuri chiar dur. § După stabilirea acestei înţelegeri, a ordonat să ©
existat şi o înţelegere cu ungurii, ea, în caz că nud Generalul a perorat ameninţări, pe motiv că am § încetăm greva. Vreo 40—50 dintre grevişti, mai- slabi §
se va aduna un număr suficient de mare de gre- ' călcat regulamentul lagărului şi legile sovietice, fiind a de înger, s-au sculat în picioare, declarând că înec-©
vişti dintre români, să intre şi ei în grevă, alături i pasibili de pedepse aspre. S-a răspuns că ameninţă- § tedză greva. Cu aceasta, adunarea a luat sfârşit. Ma-
de noi. Nu a niai fost cazul, deoarece 800 de grevişti ] rile nu ne sperie, că interlocutorul nu şi-a declarat § joritatea greviştilor au avut tăria să reziste. Era cea ©
era un număr impresionant. i de a treia zi de grevă. în locui celor ce au încetat ©
Ofiţerii superiori — de la gradul de maior în sus] calitatea şi împuternicirea de a interveni în litigiu § greva, însă, toţi ofiţerii superiori au intrat în grevă,- ©
— au fost opriţi de a participa la grevă, fiind soco- ( şi că nu a fost curios să afle măcar de ce 800 de oa- o pentru a nu compromite acţiunea. S
tiţi mai puţin rezistenţi f de asemenea şi medicii. A 1 meni au recurs la protestul extrem pe care-l aveau id.fi (Va urma) §
fost o măsură umanitară ce s-a respectat. Primele ] îndemână. Această ripostă l-a potolit pe inter-o
două zile de grevă au trecut în linişte. A treia zi, însă, < locutor şi el o cerut să i se arate motivele gre- § VIRGIl ANGHEl, f
comandantul lagărului, col. Verjbiţki, i-a convocat ] vei. I s~au expus, împreună cu Cererea de a ni se a veteran de război §
pe grevişti la sala de mese, anunţând că a sosit o ! indica data repatrierii şi publicarea in oficiosul gu- ® ©
delegaţie' pentru cercetarea şl rezolvarea problemei ^ vernului de la Moscova. După ce şi-a spus numele, o NATALIA VASIU §
9909999999999G 99M «99099$099S 99999999999 ©99999999O9909999999999990999999999999©©
