Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_147
P. 2
PAG 2 CUVÎNTUL liBEK NR. HJ
Dintotdeauna şi pentru
CALENDAR CREŞTIN ORTODOX toţjrsmi cetit tnvaţă, indi
Mii no, la Dupăpiatră - Cheia ferent d « vâram, bea mai
frtţmpasi & ete fcoaKI este
ce& în e&e se pune punct
IULIE
Mîine, la Dupăpiatră*--: km, s-au executat lu Dupăpiatră Cheta se I auubd şpeăar. Pentru că
Cheia va avea loc tradi crări de înfrumuseţare a desfăşoară după Următo 1 D Sf. Mc. CosBHi şi Damnat orunt de silitor conştiin
ţionala _ manifestare cul monumentelor istorice rul program :■ ora 10 — | Duminica a IV a Ap fiorriani VI. 18-23: Ev Matei VIII 5- vi cios ar fi un elev, tot îşt
turală „IntHnirea maţilor corn domină, aşa după exerciţii mitiiaee; oră 11 rf- glas 3, vosci 4 _ damşte va&piţa, cârcă o-
cu i s t o r i a P e meleaguri c u m n e scrie~ prof. Vio- — sfinţirea parastasului \ Rweres ia rarii a vţţmtat *1 MiieH Doatnului fera posibilitatea să se
care amintesc de un bo rel vulturar, acest ’ mic eroilor i gr.a -IZ dia- I S t Mc, (a # M ; $f. Urării Aaatetit addtuemacŞ,,, «S călătoreas
gat trecut, se vor reuni „amfiteafru roman“ 'din log cu istoria; ora 13 -i- * m St. AMwl CrHeanal; Sf. M«. Lada şi Teefil că, să-şi ocupe timpul cu
din nou locuitorii de aici Ţara Maţilor. între cei spectacol în aer liber cu | 4 Cm.^Maiiasfe dh» Atea şi Laa>))adie lucruri emre-l pasionează.
pentru a-şi reiaeăfm -su mai harnici s-au numă participarea ansamblului ' V S i S««e M M n tiS L M t. HHeiea şiOaisin
fletele cu sentimentul rat elevii: Ioan Vesa, folcloric judeţean „Ge- I 5 Cuy. Toms; Cuv. Mc. Chiriachi şi Peregrin
înălţător ăl dragostei, de Marcel y Vesa, Clmidiu tusa", ansamblului artis- * D Sf Mc. Praeapie; Sf. Teodosia <
dă Cultură |
tic a l
ţară, pentru o admira Baidac, Adt Hărăguş de iL- -1 r*—«iKl A A _X S Durmntcaa V a ’Ap RofraniX i lf»:fv. MaleiVW 28-34 tX 1 Cc^i m ai ffu fflo a s »
frumuseţea costumului, la Liceul „Avram Iancu" Brad,, al altor formaţii. glat 4. vosci &
dansului şi cîntecului Brad, Ioan Codrin, Cris Îşi dau concursul soliştii J Sf. Mc. Pangralie, Chirii şi Andrei
specifice zgrtei, In vede tian Brădean, Castel A- de muzică populară Sava | Sf AS Mueegici din Nicopolea Armeniei z i i e şcoala
rea ©menajării spaţiului chim, Ciprian Stan, Dom Negrean-Brudaşcu, Vata ' SA. Mc- Eţţfîliia şi Marţion; S f Oiga
de desfăşurare a acţiunii, Cioata, Marcel Sturza, Biriş, Drăgan Muntean, I Sf. VeraiHcaţSf Mc. Preehr şi ilarie
un gihip de elevi de la Radu Jorza, Sortn Păş Mariana Anghel, Lcnuţa * Cu*. Ştefan Savaiiul; Sştţffit Alţii Gavriil Pentru prima dată, în
liceele din Brad şi Gura- eau, Nicolae Iovan, Si- Evsei. ’ | S f Ap. Achila; Sf Mc. iuşt şi iraclic această vară, tipiilor noş
- barza au contribuit ţa mion iorzq, Madu Joţza, Sf Mt. Chiriac şi Iniitaţ Cuv. losif tri — exceptţndu-î pe cei
construirea unor bănci pe Adrian Codrîn, Rtnbt bufnirlca a Vi a. a Sfmţtior'Părinţi de la SinoiJul IV -Ecumenic mre au de sxsjfhtmt diverse
care să ia loc peste 360- Hărăguş, Adrian Moştiu, Plecări de autobuze | Apţflprnani XII 6-14. Titlll. 8-t5 Ev Mate»IX t-8 şi Ioan XVM examene — vacanţa mare
1-.13 glas 5. vosci 6
persoane, s-a defrişat şi Nicolae Moştiu de la Li Brad — Dupăpiatră, o- « le Aparţine în întregime.
curăţit, a suprafaţă de ceul Industrial Barza. rele 8, 10, 12 ; După- I 16 S f Mc. AnfÎMflheB. Faust, Platan şi Amion S-an dus pe apa slmbetei
3 ba ş s-a amenajat dru piatră — Brad, orele 17, , 17 Sf. Mc. MariuacSf lerarh Eufoisie şt nimeni nu regretă ta
mul pe o distanţă de 1 Manifestarea de la 19, 21, | 18 M St Mc. FnriKan, behint şi Pavet; Sf Mc Valewina berele de muncă patriotică
J l Gav- Macriua, Dl»,şi Cuv. Ţendor
m (t) SIMM Pruaruc JM« Teşriteaaul şi pregătirile pentru de*
21 Cuv. SbueAU şi ItuvPrwnKit lezechiei monstrapa âe la 23 au
12 St MMIa Magăaienai St Mc. Marceta gust. f?a atîtea alte corvezi
1 glas 6 vnscr 7 eap nu numai copiilor ei
M l care le dădeau, dureri de
5!nr«n«â a Vl(-a Ac Romani XV. 1-17 Ev Matei IX 27-55
şi dascălilor şi părinţilor
Sf Mc. F«ca, Ap«Uuarie, Trofim şl Tcofrl
La Leagănul de Copii blonde am descifrat o ru punct de vedere unitatea îşi lor. Eliberată de activi-
Hunedoara am fost eu peste găminte mută. aproape dis împlineşte - menirea. Din S f Mc Hristina; St Mc. Erutsghen şl Imeneu tăţile „patriotice şl educa
g 8 w lm Sf,
Cu»- OBmplada şi Enpraxi*
un deceniu în urmă. Mult perată. Am ridicat-o în discuţiile şi cu medicii St Mc. Ermnlae; Sf. Mc. ferusaiiaa tive" impuse, vacanţa îşi
timp dramele mieuţilor braţe. De unde o fi avut Maria Toth, Măria Adam ţ Sf. Mare Mc, Paatelimou; Cuv. Antei redobândeşte valoarea ei
dezmoşteniţi ai soartel m-au atîta putere- să mă strîngă şi Aurica Iordăche am re St Ap. Probar, Nicanor, Timaa şi Pamena recreativă, - spre bucuria
obsedat. Dar nu numai cil braţele ei firave 7 Poate ţinut că fiecare" dintre a- 9 D " Mc CaHadc, VcuiaMa şl Mamani celor care, fără regret, pă
Sf.
pentru acest motiv am re dîn dorinţa de tandreţe de ceşti copii constituie de 5umţnic» a vm-a Ap r cior I. 10-17; fev Matei klV 14-22 răsesc băncile şcolii pen
venit aici. Doream să ştiu care are âtît de puţină fapt o problemă. Mulţi sînt jlas 7. voscr 8 tru a se bucura de soare
dacă acum. după Revolu parte. Deodată, ca o mi aduşi aici plini de rîie sau Sf Ajp, Sila, Silvan, Crescent şi Androuic şi de libertate.
ţie. eînd atîţia oameni, că vijelie, o fetiţă brunetă păduchi. St Etdadlim (Ldsetul stcelui pentru Postul S f Mani) -Vacanţă mare, fii bine
chiar din afara graniţelor, mi-a „repezit" doi pumni- Există oameni Care ar venită !
s-au gtodit la copiii aban şori eît două nuci, după dori sâ asigure unor copii
donaţi, familiile acestora care, de la o oarecare dis părăsiţi căldura unei fami 23
şi-au amintit • de ei. tanţă, mă privea satisfă lii pentru creşterea şi mai 0
în dimineaţa însorită de cută. „Pumnii ăştia i-ar ales educarea lor în con
vară glasurile lor îţi a- merita mama ci“ spune o diţii normale de viaţă şj
nunţâu apropierea leagănu educatoare. afectivitate. Din păcate unii
lui de Iâ distanţă. Lam . Era ora 'zece. O ihfir- provin din părinţi alcoolici Conducerile liceelor in mari greutăţi. De aseme fectârii agregatelor, aceasta
găsit stînd ciorchine pe mieră a apărut cu o tavă sau bolnavi ' psihic. Iar în dustriale nr. 4, nr. 1, nr. nea, apelurile noastre di perielitîncl sănătatea co
cdzul celor care ar - putea
gardul curţii. Vedeau pen cu brîiţză topită,. cu " bis •Jfi.înfiăţi, aşa-zişii lor „pă 3,v pedagogie, „Decebal recte către I.R.U.C. Deva piilor.
cuiţi,-şi. ciocolată. De mito-
tru- prima dată -nn căi. -,xr. sare aceşti copii. ,eu■' dtiC’ rinţi" refuză să-şi dea.ac- Şcolii Sportive Nr, 7 De au primit repetatul răs După revoluţie, cu sufle
veniment" pe pare-1 Salu va ne exprimăm totala puns: „Vă ajutăm pe tul plin de bucurie, am
tau cu strigăt# 'de -bucjuHe. lipsă., btîţţ He . îngrijire coptul. Şi asta în condi- noastră nemulţumire şi- pro moment dacă avem posi crezut că această, situaţie
De altfel prin cuvinte' a- fteclicală. Asta nu înseam- ţiile cînd ei nu trec deloc testăm împotriva continuă bilităţi şi materiale, dar va fi remediată definitiv.
sau-poate o singură dată
ceşti copii nu-şi pot expri nă însă că aici o raiul de în 3 ani pe la leagăn, şi rii practicii vechi ‘ce per sînteţi unităţi terţe şi nu Spre regretul nostru. nu 9,
.
ma stările sufleteşti. Şi,. în pe lume. Cum am - aflat , -cu aburi . des>1?ău- turbă buna desfăşurare a încheiem contracte de re s-a schimbat nimic. ; între
rrtaL^at-teiidiftte' ‘ atunci, cu aburi
general, nu pot conţunlca - ’ «iterimv. i#s£. - feridih ţe activităţii cantinelor şco paraţii - şi -Întreţinere cu prinderea mai sus-menţio*
cu cei - din jur peStrU 4ă lare. Despre ce este vor dv". nată. singura de altfel în 9,
ei cunosc foarte puţine ci»' a înţelege democraţia .... .... . , „ ba ? Vreme de mai mult ' Cu, jenă informăm opinia judeţ specializată în repa
rarea
şi depanarea agre-
vinte. Un cuvtotînsâ l-au. posibilitate de m anifesta# . - tai% â dedaT'la de .20 ani, toate apelurile publică că în toţi aceşti gaţeior frigorifice, îşi men 10,
rostit toţi gej cîţre m-au cadrţţişr. noastre adresate vechilor ani, repararea agregatelor ţine -poziţia faţă de Uni
amintite
am făcut-o nu
înconjurat <u mînuţele In-' âjr integritatea morală -^pihil; ^penrr.; organe ale „puterii", -r mai prin bunăvoinţa unor unile şcolare şi se pare că
municipale şi judeţene (de
tinse cerîntE-să fie ^m b#. dragostea de_-ej?pxi ■ ' -arfî- „restitui" după o, vre- tristă amintire — n.n.) pen cunoscuţi, sau părinţi ai nu sîritem singurii, cu care
ţisaţi: MAMA Ui^yuyînt ? doi Ta-iflS 'SoTurnayei, tru a găsi o formă organi copiilor. Nu de puţine ori nu se încheie contract, ci
Cred că pentru ei. - chiar medicală, a , cărei itfme. zată de întreţinere şi de intram în situaţia dispe şi şeetorui sănătate, res
dacă nu . pot avea repre pensionare ” o jigi-eţaŞ. pţsrtc Şpâlindu-se pe numi de panare a agregatelor frigo rată de a nu putea asigura pectiv Spitalul .Judcţtgjrn -iqj
zentarea exactă a noţiunii, soanele-iu care am‘;. staţ. orice răspundere, oei care rifice dm eanţinele noas păstrarea produselor ali se află în aceeaşi Sitaraţie,
î»ău adus- pe ‘ lume ii lasă
mamă înseamnă mult mai de vorbă, „Noi sintenş-Univ pe aceşti eopii ’ in gri-ja tre sau lovit de un zid mentare în condiţii cores Faţă de cele menţionate iw
mult, Este nevoia ‘ lor de tate , sanitaiă" s Ainpt, ■ al nepăsării ,oe> iţe-a produs punzătoare . din, cauza de- ne întrebăm : «Cine ne va
a iubi şi a fi Iubiţi, mîn- să ■ subtinioae • stalului ’eare-l hiăneşte. îi rejiara agregatele , frigori-
îmbracă •'şH f ocroteşte. Dar
gîiaţi şi ocrotiţi. In priviri,-: Ileana Dan, . elf nu le. poate da şi căldura fice ? Pînă eind vom mai
le senine a. unei mogildeţe leagănului, -Şi , dţn apela la relaţii mai puţip
sufletului" de mamă. De-’
%4Ţ*r,’ fapt, cete . .care-j abando piSncipiale pentru a putea
nează nu slnt mame. -altfel face faţă acestei situaţii ?
Chemarea .dexnădejdii' Cfcrem sprijinul administra 12J
şi jude
ţiei municipale
rât şi lisai scump'din viaţă: ţene. pentru rezolvarea or 13,3
O siţăăţîe cu totul Ie sau rfţhşlr.ffîniî "pe calţ .' fiecăruia dintre noi ganizată şi definitivă a si
şită dirt Comun in ceea ce să îmbătrinească, în timp ■ OQFUî. De aceea, oprobriul tuaţiei respective prin. în 14,C
priveşte soarta animalelor ce animalele cooperativei nostm ai' trebui îndreptat cheierea de eontraete' per 17.1
am întilnit-o la Coope suferă de foame. Ba-mai : în primul rînd împotriva manente, cu tot ce decurge
rativa Agricolă din Bă- mult, în conitmă a, fost acestor oameni şi nu (cum din aceasta, între unităţile
cia. Cîteva considerente adus un cioban- cu 1200 din păcate se mai întîmpfâ noastre şcolare şi. I.R,U.C.
în legătură eu starea zoo oi in proprietate, , m re după cele prezentate prin Seva. ■ 17,4
tehniei la această unitate îngrijeşte circa 250 oi ale mass-media după Revo
le-am aflat de la dl. tng. sătenilor, ceea m im eMe luţie) a unităţilor de ocro - „ VREAU SÂ n fC 5Â LUC«Z IN VtST P«aL ftotwt JingMv prof.
Dragoş Visirin. Le supu deloc echitabil., AMngînd tire a minorilor .,in ,eerr SI MÂ AHTKHtZ.7, M W Gfeevmun, prof. foon
nem atenţiei celor ce ar la disperare, conduce pare". i: i Jlaeommnu, prof Awel
trebui, dar nu se implică rea cooperativei a solici Deten de ALEXANDRU RUGESGU l U n ţ prof. laeob Papa,
suficient şi cu răspunde tat sprijinul Primăriei, VIORICA ROMAN ■ ţW)L
rea cuvenită în soluţio - judeţului şi - Direcţiei A- 19^1
narea problemelor dure gricole, dar nimeni -nu (Urmare din pag. î) 20,0
roase cu care se con vrea să ia taurul de coar i i de neplăcut ca după-orele
fruntă unitatea amintită. ne şi să rezolve pro de muncă să nu poţi a- 20,4i
Necazul cel mai mare blema. In această situaţie junge acasă.
este că pentru cele 700 se pune întrebarea: este autobuze pe ' ruta Brad —- Noi punem tocă O dată
bovine cooperativa nu oare firesc să apelăm la Vata de Jos. Aşa a fost să-şi în fâ^a conducerii L3LA,
dispune nici pe departe import de carne in vre tn ziua de 20 iunie a.c., Deva aceste aspecte ieşite
de păşunea şi baza fu me ce animalele noastre aşa se repetă mereu din comun. înţelegem, înţe
rajeră necesare. Ca - ur .se „usucă" pe picioare ? spunea doamna Ciama Atr* leg fi călătorii că m d
mare, de la 1 500 l lapte Dacă fiecare îşi apără rora, muncitoare navetişti sînt multe greutăţi — lipsă 21^5
pe zi, cit se livra la fon scaunul şi nişte interese pe ruta respectivă' '(lingă trebat dacă vom avea to pus, impiegatul de servi de anvelope, baterii, piese
dul de stat, cantitatea a personale înguste, evident care se ,aflau alte 13 mun tuşi - autobuz spre - casele ciu au a mai dat niel un de schimb eto. — dar na
ajuns acum la circa SOb vom pierde mult şi suferi citoare). Este indolenţă din noastre. răspuns, ci a plecat' la... greşim dnd spunem că
litri. Cu toate că la Pe- cu toţii. Sperăm că a- partea impiegaţilor de miş — Dacă vine de la garaj televizor. Era maci . de există şi multă incHsei-
ireni există o suprafaţă cest strigăt de deznă care, Da. afirm acest lu-' a răspuns în doi peri. fotbal, ăm înţeles, -dar noi plină, comportări ce un
de 140 ha ce se folosea dejde al cooperatorilor eru pentru că autobuzul impiegatul de serviciu Flo- cui» ajungem acasă? Ce cuţi pot fi tolerate din
in trecut ca păşune: pri din Băcia va fi auzit şi care trebuia să circule la rea Pelîcian. rem aâ se iâ inâsşădle cil* păştea unor lumăter* ca 2330
măria (primar dl. Ma măsurile eficiente, nu vor Luncşoara a fost trimis la Autobuzul a venit îiţtr-un venite împotriva" celor caj» poartă acest frumos ecuson 0,05
rin Popa) a oprit acest mai intîrzia. Blăjeni. deşi călătorilor tîrziu, dar a fost dirijat nici astăzi nu înţeleg să-şi sL'fwă;*. căruia trebuie sa
loc de la păşunat, iarba NICOLAE TiRCOB pentru Vata de Jo- li se spre... Şesuri T.a alte multe facă datoria cinstit şi co 1 se redobîndească pres
vinduseră bilete. Am în- întrebări pe care le-ana rect. Pentru că este atît tigiul. ■ — -------------- -■■