Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_147

NIE, DUMINICA, 1'l^lE PAG. 3*

Printre prieteni Constatam că manifes­
ora
taţia, fixată pentru
1$, este de fapt twi fel
de marş al tăcerii la care
' 4. POLITICĂ. Francezii, putut citi chiar in centru, participă, după aprecie­
■fac multă politică. O fac la loc foarte vizibil. Cu rile noastre — şi acum
cu pasiune, dar, în ace- vopsea roşie, în tuşe e- avem experienţă în ase­
■'4 laţi timp, eu eleganţă şi nergtce, nervoase ; „Tine­ menea evaluări! — cam
AXIOM A LOT NEERGG cu respect pentru fair retul: se c... pe FM. 1" 25— -tf) OOO de. oameni, în
Toate legile lui Kinagie ' B (Scuzaţi, dar asta e . si­ fruntea coloanei, doar
ptay. Presa lor abundă în
pot fi ignorate, dacă îţi ţireportaje politice, comen- tuaţia...). Violenţa de lim­
cu
o pînză desfăşurată
; • Ac«astQ inseimnâ însuşeşti ştiinţa simplă de ? tarii semnate de profe- baj nu este în acest caz i n s c r i p ţ i a „ f i n p o t r i v ţ f - i
mimat [ a acţiona fără a judeea. 1 sionişti ai genului, ' an­ decît consecinţa violenţei barbariei, a rasismului,
, ENANDER LEGEA LOT chete, sondaje de opinie, de acţiune a extremei si antisemitismului*, Atît,
GUMPERSON interviuri. Fără minte ţi drepte. La data vizitei Nici o altă lozincă, nici
„ Probabilitatea de produ­ părtinire. Sini prezente noastre clocotea' ineă in­ o pancartă, nimeni nu se
cere a unui eveniment este ironia, simţul umorului, dignarea opiniei publice agită, nimeni nu scan­
invers proporţională cd în sfîrşit, acel tipic „spi­ în urma sacrilegiului de dează. Coloana înaintează
REFLECl necesitatea producerii sale. . rit francez". Lipsesc in la Carpeptras, unde ex­ încet, într-o tăcere sobră
schimb eu desăvtrşire in­
tremiştii profanaseră ci­
_ ^ LEGILE DEZVOLTĂRII vectivă, expresia rudimen­ mitirul evreiesc, mergînd şi demnă, impunătoare
prin forţă pe care o su­
Să trăim mereu cu gîndul trebui să dăm "' (ISSAUR) tară, mîrlănia. 1 -am vă­ pînă la deshumarea şi gerează. Ne ettaşăm ma­
socoteală. — Sensul dezvoltării zut discutînd politică in mutilarea cadavrelor. Un nifestaţiei în Place Kle-
Cicero Majoritatea, lucrurilor se ş contradictoriu, în cereuri titlu din hebdomadarul bgr şi o însoţim, cale d#
Dacă vei ţine minte, intîr din trecut, vei degradează (Uniform) con- l intime, in jurul unei mese. „Vendredi" proclamă so­ vreun IciiometrtLi paste'
chibzui mai bine şi. eu ^ ‘ij'fl cele din viitor. stant. J O fete eti acel ,javotr lemn : „Carpcniras: o Place Broglie şi Place 4&
Inferate — Drumul dezvoltării •* viere" care aici s-ar profanare a Franţei“. la Republique, pînă fn
Asta înseamnă a Ii înţiţtep^ numai să vezi Drumul cel mai lung din- j traduce prin calm şl o su- Prietenul nostru, Marc faţa Sinagogii de pe
realitatea imediată, ' dar ‘să vezi ce se va tre două puncte este linia -! rizătoare detaşare izvori- Banan, profesor de ger­ Avenuc de la Paix , vp*
Intimida. dreaptă. . t tă din respectul7 adine mană la un colegiu din de colpana se destramă
Terentias * — Dialectica d e m H M 1 înrădăcinat pentru opinia Strasbourg, găseşte crima de la sine in aceeaşi liniş­
Mai presus de orice lucrli ; nepăsător. Ne- 'Acţiunile directe due la*' adversă. Şi. din cînd în de kt Cârpenţras mai te. Pe tot acest traseu^
pasarea e duşmanul tuturor ilor. reactiUni directe. etnd, ridică nelipsitul pa­ oribilă decît actele nazis­ circulaţia e ,- fireşte, blo­
Fo-sho — Ritmul dezvoltării har de v in : ,Ă voire te : aceia ucideau evrei cată, dar sutele de veni»
Viaţa “face pe toţi oamenii Societatea nu e sântă!“. Se Simt evident, v ii; aceştia îi ucid încă coîe aşteaptă răbdătoarei
j G.B.Shaw ci catlr. Dacă e in spatele acestui ritual o dată pe cei morţi... fn cu motoarele stinse, p e
Rădăcinile care te leagă , «danume j^mînt, prea mult, va da cu amiabil, al acestei ştiinţe semn de- protest cum pe ambele trotuare, o alţit
te leagă indirect, .ce-1 drept, daCitabil si de-un rele şi îl va arrirli şi plăceri d dialogului, cei se întlmpla de fapt în mulţime ne primeşte i »
V anume meridian ceresc. i, ; , __ Blaga călăreţ. două sute de ani de de­ toată Franţa — munici­ o tăcere. nici o _ huiduiţdjL,
Nici o Muier<î>
palitatea a organizat
mocraţie pe care i-au săr­
tură,
,
Cum am putea trăi cel mai pine maj virtuos ? LEGEA ÎN TÎI bătorit anul trecut. demonstraţie. Stntenţ în­ Ici, colo, cîte un poli-
PECH
Dacă n-am săvîrşi noi înşine ce reproşăm Dacă cineva începe o Un motiv real de ten­ trebaţi daca nu cumva ţist elegant şi inutil. Bin
altora. siune şi nelinişte există am vrea să participăm acest punct, orice alt co*
ţiune, eforturile sale totuşi, ca urmare a acti­ şi noi. Acceptăm. Ac­ mentariu mi se pară' de
Cule fi zădărnicite de vităţii Frontului Naţional ceptăm şi din curiozitate, prisos.
inconştientă a unui
ţia inc
(viu. sad (extrema dreaptă) a lui bineînţeles, dar, în primul RADU CtOBANU
Unele acţiuni, totuşi, cât Le Pen. Am văzut şi in tind, dintr-o sinceră soli­
fi finalizate, deoarece tater- oraş, pe alocuri, înscrise daritate cu prietenii noş­ N. A .: In fotografia 4®
pe ziduri, slogane pro sau
motivaţie
căror
tri a
GMDUKl ÎNCHINATE UNUI VII venientui însuşi este contra. Unul contra, a- coincide perfect cu pro-' jos, coperta revistei „Vekn
dre<M“, tir.'' 60, lă mat
intervenţiilor.
parţinînd tineretului, l-am priite noastre convingeri. mo:
— Ideile .etică stat im^tinm®ţil; LEGEA A DOUA A
senţa lor acte prosperi 3 te a thnnr PECH
Ive. Mai devreme sau jiai
* — PăcileWjrice, e- tîrziu se stabileşte cea nai PLANTELE
- A fl om model în- şuate în £ dove- proastă aranjare posibijă a
tamnă a gîndi asupra vii- dese că estlţ greu evenimentelor. Ş MEDICINALE
tirului şi a fi angajat de a orgâns Consecinţă Şl SĂNĂTATEA
leaturilor sale •cât a cîştiga Orice sistem trebuie pro­ • Florile de muşeţel
iectat astfel, incit să ^re­ (infuzie din 3 linguri de
— Relativ morale sînt — Nici o ziste şi celei maj prptste flori la o cană de apă)
ţHeie ce aduc satisfac- poate fi juâ aranjări - posibile a e#ni- se recomandă în abce­
personale fără a provo- făcînd partey-o po­ mentelor. • sele dentare în faza de
prejudicii socialo. Ab- litică de paeq debut sau după inter­
»lut morale sîht faptele Troduse de venţia medicului. Se
răspund prioritar im- — Fiat luxL jjn_ GHEORGHEGR clăteşte gura cu infu­
itivelor general uma- plinit şi a şpoTiume zia uşor încălzită. Efect
t, asigurînd astf-l elima- prin ştiinţă. 4 pax ! antiseptic au şi frunzele
ll cuvenit realizării as- tergiversează W se de Salvie (două linguriţe
iraţiilor sociale. împlineşte atîtip cft de frunze la 100 nil
w * Lumina nU putiT m apă).
Natura se cucereşte gîndirea şi in ţiuiţa • „Talpa gîştii" este
i
ân ştiinţă şi tehnică. So umană. * - . cunoscută pentru efec­
etatea se conduce şi su- tele calmante în afec­
ş|teţăeţuiLvl[r~!»«'« -ştiinţă — Pînă acu ţiunile cardiace , (Infu­
şi ţetîcă. îndemnul: Daţi zie dintr-o linguriţă de
cărui cetăţean plantă la o cană de
— Actele de - Inţelep- susţine politica apă). SC recomandă şi
Lciune ale trecutului stat de stat- Viito; în insomnii. în nevroze,
fiaraixţîi de existenţă ale că i imperativul asociată cu Şovîrv şi
j viitorului. ţialfiecârui milii conuri de Hamei.
1 ' * politic este de a- • Coaja de salcie —
" — Toleranţa reciprocă şl asigura ppf se recomandă ca anii"
postulatul funda- netari de pace. reumatic. (Decoct din.
atal al convieţuirii la două lingurii de coajă la
nivelele şi al cori­ VICTO R | o cană de apă).
funeraliile lui An- m7 em de scurtă: 13 luni! congresul scriitorilor jS'
— 14 februarie «cere plenara C. C. din oclonf-
ochii aţintiţi asupra brie. Nu se putea deplajfc
său în vîrstă ţine aproape de ntru luat lent şi trej t spre a- adolescenţă, în Siberia şi hepatică, în contextul pre- decît susţinut do două per­
de _ remarcau sem- a-i umple pahar apa gravare, boala “ d în ta Moldova mai apoi, tre­ • eenţeţ ascitei (colecţie de soane. La ÎR februar^
nele sănătăţi precare: minerală prefera san). esenţă în d< a mar- cute In cronieitate. Astfel liehi# ta abdomen) şj he­ 1985 nu a putut să-l _
mersi ecâ. c respiraţie IConstantta *viei cată a bronşii •r şl al- au ajuns cei din jur să moragiilor. Cele două su­ mească pe premierul gr
scurtă şuierătoare pro- Comenta» a.fos ta veolelor pulmoi împle- remărce cu uşurinţă respi­ ferinţe, eu consecinţe gra­ Andreas Papandreu,
ducîni mişcare ritmică fuaeţie d r»ă tp4l ► de dicînd în final Şenarea raţia greoaie, vorbirea di* ve asupra . sănătăţii, • cu februarie profesorul
a b >r. Cernenko fu- delfeerări* C.C. pi |u-l, efect deprimant, psihic, era gheni Ciazov a tichuit
sese care-1 propusese, - evident, ca şi în pre­ normal su influenţeze „sti­ revină rapid dţntr-o
„ t a grupului de decesorului — A j v — BOALA PUTERII lul" de conducere al lui în S.U.A. In 22 febr
tovarăş momentul res- pe uh bolnav: cu ran- f PUTEREA SI BOALA Cernenko : acesta a menţi­ Andrei Gromîko anunţa
pectiv Andropov la ţă de viaţă rede irga- nut tenta glacială, a condus liderul sovipţie este bol­
suceesii modalitate prin rni oficial de j al • PUTEREA BOLII prin imitarea lui Andro- nav. In 24 februarie telt-
care a personală şi Partidului, „Pr£ *e pov. Accentuarea bolilor spectatorii l-au putut vedea
D dorinţa parvenire erau valea obligată s ®ie- optimă a sîng^iţ Pe lin­ ficilă, cu pauze pentru intensifica latura brutală pe Cernenko purtat pur şi
spiritul
anihilat
co*
simplu spre urnele de vot
gă o predispoziie genetică
a politicii: creşterea ten-
Ze (cu discreţie »vi-
„a-şi trage răsuflarea"; se
leetivist fapt, aflat cu ra* numindu-1, jare sînt implirate ţ r produce­ trecuse în Stadiul de „eord . si unii în relaţiile cu R.F.G., în cadrul alegerilor pen­
prisosinţ graţiile lui lu] tătar al fevoli ceea rea bolii o sera de agre­ pulmonar cronic", etapa în accentuarea războiului din tru Sovietul Suprem. La J0
Brejnev timpul lungii ee Pa făcut pe irist siuni externe (jmpra apa­ care jumătatea dreaptă a Afganistan, lipsa rezulta- martie 1985 la orele 19,20
domnii a sestuia, el.era fc icsez să ob: că ratului respira Wr: fuma­ inimii este antrenată în . teîor în convorbirile. chi­ a încetat din viaţă. Cere­
îneredinţ, s e cel îndrep­ Cd nenko era „ta 1 şă tul, poluarea ţa praf, in­ suferinţă de efortul pe no—sovietice, boicotarea monia funebră s-a desfăşu­
tăţit să ia ştafeta Ia du S un discurs [ la fecţiile bacteriile şi viroti- care-1 face pentru a iriga Jocurilor Olimpice de la rat repede, modest, expe­
dispariţia otectorului său, că] î f făift a pro cu ce, unele profesii (tadtis- cu sînge un plămîn uzat. Los Angeles. ditiv, glacial, convoiul mor­
după ce. i anul 1978, de­ di) sultat* aivta mai. ţria: stielei, m âerjtul, dn- Ci â doua boală a compli­ Suferinţa l-a determinat tuar era urmat de mem­
venise mbru permanent lu iîi de ibeei: ril* «ga tatul la Instifemente de cat lucrurile : ca rezultat pe Cernenko să lipsească brii biroului politic ta
al biroul politic, utilizat şi: iceast^a ,.«|| i a suflat), astmulfbrmişie fac­ al unei hepatite virale de de la activităţile sale' în­ automobile. Sicriul n a fast
sistemati ta activităţile lif itft’ii tezervelmra- torii alergici ele. In cazul tip B de prin ânii ’60, a tre 13 iulie — 5 septem­ purtat pe umeri pînă la
privind i tfite internaţio­ toi i ale ţelui tal Iul Cernenko. Sa origine evoluat o hepatită cronică, brie 1984. Apoi a reapărut mormîrii 1
nale (d «naţii glumeau î mfizeffiul pnlf a erau repetatele bronşite de ulterior o ciroză hepatică, pentru a decora trei' cos­
şusţinînd :â Brejnev îl foş sufelnţa caivo- care a suferit tacă din ajungîndu-se la insuficienţă monauţi, pentru a deschide Dr. CORNEL STOICA
i
4