Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_148

PAG, 2 cuvîntul mm

A R A — S. O . S. Stupăritul în luna iulie legumelor şi fructelor şi
Acam , in plin sezon al
Piaţa agroalimentară din
în zona localităţilor Brad demersuri mai serioase, pozitare şi a solutii'or un- în scopul obţinerii unor umbră şi în apropierea u- X'etrila este căutată şi
— Baia de Criş — Vaţa de încă din acest an. pentru hice pentru recircularea a- rezultate gtt mai bune în nei surse de apă fiindcă' frecventaţi de mulţi pro­
Jos, principala sursă de asigurarea spaţiului nece­ pelor lirnpezite în procesul apicultură, readucem in a- razele puternice ale soare­ ducători agricoli-
poluare, care determină de­ sar unui nou iaz de decan­ tehnologie. Prin lucrări tenţia celor ce practică o lui reduc sau întrerup total Din păcate, adminis­
gradarea rîului Crişul Alb tare, avlndu-se în vedere de întreţinere, trebuie să asemenea îndeletnicire cî- activitatea albinelor, întrea­ traţia pieţei, primăria, 10,0
pe o lungime de 44 km aval epuizarea capacităţii de se asigure apoi clorinarea teva din acţiunile princi­ ga energie consumîndu-se nu an acordat pînă a - 10,1
de Brad, pînă la Ociu, o depozitare actuală a steri­ apelor uzate 'a Sanatoriul pale specifice lunii iulie, pentru ventilaţia stupului, cum toată grija amena­
reprezintă apele uzate e- lului în 4—5 ani, precum T.B.C. Brad, activarea în considerînd că reîmprospă­ în vederea combaterii Va- jării corespunzătoare a
vacuatede lâ; I.M. Barza, şi complex itafea probleme­ întregime: a biofiftrului si tarea cunoştinţelor este .u- roozei vor continua trata­ meşelor pe care trebuie ll.l
cele menajere neepurate de lor ce se ridică legate de curăţarea decantoarelor la tilă şi necesară atît pentru mentele cu produsul Va- să-şi expună vînzătorii
la blocurile din zona C.T. soluţiile tehnice, .amplasa­ E.G.C.L.. Brad şi Vaţa" de profesionişti cît şi pentru rachet, de seriozitatea cu marfa, deşi există loc
Gurabarză, apele uzate in-' ment, exproprieri, terenuri Jos, Spitalul Baia de Criş, începători. care efectuăm aceste tra­ sub copertină.
dustriale de la I.P.I.C.F., agricole etc.. Mina Ţebea, Autobaza Important este ca în lu­ tamente depinzînd mărimea In această situaţie,
secţia prefabricate Crişcior Brad precum şi a’- instala-, na amintită să se facă o populaţiei de albine dintr-o oamenii sfnt nevoiţi
şi cele . -.industriale prove­ ţiilor de preepurare de la revizie generală a familiilor familie cu care se intră în să-şl expună produsele 12,0
nind de la unităţile care Depozitul de produse; pe­ de albine, recoltarea şi ex­ iarnă. pe jos şi in cel mai fe­
în prezentau âu instalaţii troliere şi Abatorul Brad. tragerea mierii de la cule­ în atelierul stupinei se ricit caz pe lăzi goale. 12,1
de preepurare. Ne nCferim POLUAREA — Volumul mare de steril surile de vară. De aseme­ va efectua tratarea faguri­ Incomod, inestetic şi 12,3
la I.J.P.I.P.J3., secţia um­ rezultat în urma prelucră­ nea, şe va continua înlo­ lor din rezerva stupinei neigienic!
brele Brad şi Cooperativa PE BANCA ACUZĂRII rii minereurilor auro-argin- cuirea mă tei lor necorespun­ contra găselniţei cu produ­ 13.0
„Moţul" Baia. de Criş. tifere şi complexe impune zătoare din familiile de sul Galerin, iar acolo unde 15.0
Pentru a -asigura protec­ fhăsuri practice pentru pro­ bază cu matei tinere din este prezentă larva de gă­
ţia calităţii apei de Supra­ tecţia haldelor de steril'şi nucleele de împerechere selniţă se vor efectua fu- 15,2
faţă a rîului Crişul Alb < De asemenea, conducerea a iazului, de sedimentare formate în luna iunie sau migaţii puternice cu sulf în Minusuri
şi a afluenţilor acestuia apelor de mină, insuficient pentru a micşora volumul cu mătei procurate de; la spaţii ermetizate. După
(rîurile Luncoiul, Brad şi epurală în prezent, prin materialului solid antrenat magazinele apicole. Fami­ sortarea fagurilor vecin si 15,5
Vaţa), o primp măsură ce decantarea verticală, în in­ în rîul Crişul Alb, precum liile de albine vor fi de­ înlăturarea acestora din In piaţa
se impune .şi aici-este pro­ stalaţii adecvate ca treaptă şi Completarea actualelor plasate la masivele de tei, stupină prin topire, cei
movarea .lucrărilor de in­ şi .capacitate de epurare’ re­ tehnologii, în vederea creş­ cît şi la culturile de floa­ rămaşi vor fi depozitaţi în
vestiţii. La-1. M. Barza a- prezintă o niasură necesară terii gradului de recupera­ rea soarelui, coriandru. lu- spaţii aerisite, umbroase, la lin Petrila 16,1
ceste lucrări vor trebui să pentru protecţia rîului Cri­ re a metalelor, inclusiv a îndu-se în calcul şi fîneţele distanţă unul de xeiăla’ t
se materializeze prin pune­ şul Alb. De asemenea, ex­ celor din vechile depozite naturale, bosţănăriile, lotu­ sau , în spaţii frigorifice
rea în funcţiune a treptei ploatarea raţională şi buna de steril. rile semincere de lucemă. dacă este posibil. Ceara
chimice aferente iazului întreţinere a- instalaţiilor Asigurarea unui regim de trifoi, sparcetă, aceasta şi rezultată în urma topirii 16,4
de decantare Ribiţa — Cur­ de epurare duc la reducerea protecţie corespunzător rîu­ pentru completarea necesa­ fagurilor se va valorifica In schimb jocul de no­
poluării. în acest sens, lu­ lui Crişul Alb se impune rului de păstură. Comple­ prin magazinele apicole. roc — alba-neagra — e
tenit lucrare neimalizată crările de întreţinere şi ca o necesitate pentru tre­ tarea rezervelor de hrană Recondiţionarea inventaru­ in mare vogă. Doi puş­
din anul 1S83. Ba ar duce cerea, cel puţin în Cate-, se va efectua in cursul lu­ lui ce a suferit stricăciuni tani care fac- cu schlm -
la reducerea unor ioni de exploatare la I. M, Barza gorla a II-a de calitate, ce nii julip şi vor începe fară- în urma deplasărilor la bul, siib paza şi grija
trebuie să aibă în vedere
metale, astfel încît în rîul . în primul rînd curăţarea ar crea condiţii prielnice nirile de stimulare, dacă pastoral va fi o altă lu­ WŞăriattasdj* a trei
Crişul Alb . »ă se evacueze bazinului de avarii, rotirea pentru pescuitul sportiv în nu există cules în natură crare ce se va efectua în vlăjgani „fac bani buni” . 17,2
cel mult 0,5 mg/1 zinc : 0,3 periodică a conductelor de judeţ şi dezvoltării îh con­ sau condiţiile atmosferice cursul lunii iulie. Unul dintre tineri,
rag/1 cupru ; 0,1 mg/1 fier transport tulbureală în ju­ tinuare a folosinţelor pis­ nu permit ieşirea Ia cules. Este în avantajul şi inte­ după-ce a fost schimbat
ionic si 0,05 mg/1 plumb. puirea celor deicrioraie, a- cicole din judeţul Arad, Avîrta în vedere gâ luna resul apicultorilor ca mie­ de c o ifu l său, a inm l-
In aceiaşi timp, se impun sjgurarea spaţiului de de­ iulie este foarte călduroa­ rea recoltată de la culesu­ nât dte 100 lei fiecărui IU
C. TEODORAŞCU, să, este necesară aşezarea rile din lunile mai şi iunie „paznic*, a chemat un
V. N EA G U familiilor de albine la să fia valorificată prin ma­ taxi, ş-a -urcat lingă 1^1
DESCHIDEREA VAll JIULUI SPRE... EUROPA gazinele apicole. în această şofer, le strecurat- ’
AJnM r* din pag. 1) şită, care să se coicreti- lună se va efectua identi­ le ita buzunar şi a cerut %
zeze în contracte cit mai ficarea surselor de cules să stea pe loc. Şi*a
Minier din Petroşani îşi valoroase şi... avantajoase. tîrziu de întreţintere pen­ făcut jnşa" şi fericit, a J9A
face simţiţă participarea ia Şi Motelul^ de !a Valea- tru albine, recunoaşterea dispus drum liber taxi-
această importantă manifes­ de Peşti este pregătit pen* şi pregătirea vetrelor de metrisW ul.
tare «te creaţie tehnică, de teu .a primi turiştii iubitori stupină în vederea depia-; Asta « intimpla in ■m
pe .j)$o&ţiue/;)iiei. ţări libere a f munţilor, ai frumosului sării familiilor de albine la dimineaţă zilei ;de 28 39,:
şi ind«uendbnte. Fiind pre­ naturii. Dar sore deosebire aceste surse. iunie, ora ÎL După-
zentă la- u&dîiio'nalul ttrg de ceilalţi ani, în noul se­ amiază, la ora 1140,
de la Poangp în cadrul So­ zon turistic se ya înregis­ log. IANCU SILIŞTE, puştiul ( d in i nou la
cietăţii - ţ^ustriaFExporţ tra aiciv «V .premieră« preşedinte, poşi. Revăzut*, nesţin- 30,4
S.A., I-GOfet poa-' prîn". schimbul turistic ^rea­ gherit de nimeni. Pre­
te acim»,tpidA sfc părtefţio; lizat -de ciaHPănia.'âutăifomă tehn. IOSIF KORB, tendenţi la ciştig, foarte
na tran^tg4U.e<wicpcifflle di­ ,de ibrjsUi . pentru tineret secretarul Asociaţiei mulţi.
rect <**-' Cosiţi Comenzi (G.A.T.T.) ,îşi vor petrece Apicole Hunedoara
„Kopev*"', -n^evim si cu frumoase clipe, primii tu­
alte firme sdjdKJia, fără să rişti" tineri sosiţi <t;n Uniu­ .iww www ww ww wvyyvw v v w w w w v w w v w w w w v w ^ tei
mai- oearib Aprobări de la nea'Sovietică, O singură
diferttg. Offeţnisaîe superi­ ■ problemă au gazdele D ru­
oara, Şpevăm că utilajeie ralii' spre motel nu se ri­ Aur pentru tară, bani pentru noi!
şi instalaţiile miniere pre­ dică nici pe departe la rti- 13,4
zentate de cunoscuţii con velul condiţiilor asigurate bOAZ H O SÂ fOLOSlM UNELTE COMPROMISE. (Urmare din pag. 1J j aşa cum la grupa de la 344
structorl dirf Valea .‘îului pentru petrecerea unui se­ Caraci, mereu primul este
să fie cu a Ic vârât o reu­ jur plăcut, reconfortant. , Desen de ALEXANDRU RUGESCU
minerul Petru Năstase cu
formaţia sa.
— De fapt, ce căutaţi ? •, — Dar perspectiva ce..." ■L4
— Dar ce nu căutăm ? promisiuni aduce pentru
Aur, fier, cărbune, plumb, zăcămintele diij subteranul
(Urmare din pag 1) ce că după aepst drum, .de se, de munte, în care s-au treprinderi miniere stă în zinc, cuprti, nichel, poli- Atunţilor Apuseni ? — l-am
circa 8 km ,' străbătut — născut şi au crescut mulţi cunoscutul strat de cărbu­ mieţale, minereuri compiie- întrebat pe domnul inginer
să ne întoarcem,-, desigur, am putea spune — prin. oameni cu dragoste pentru ne nr. 13 —- care Se în­ xe.„ De ani şi ani de zile, îoan Refec, adjunctul şefu­
la vremea potrivită. Stră­ „Rai“, am ajuns' brusc în-" glia aceasta sfîrtecată. Nu tinde,. ca o Mare, pe sub lucrătorii brigăzii noastre lui de brigadă cu problfeme
batem o lume de basm. trun peisaj cu totul şi cu; vrem să dăm nici un nu­ toată Valea Jiului —, ce de explorări şi prospecţiuni geologice.
De-o parte şi de altă a totul neprimitor. Imagţni me, dar, am aflat de la are un procent de cenuşă .geologice Brad caută, căli­ — Multe, mari. frumoase
drumului stîncile încreme­ selenare, parcă, însă nu în­ ‘ persoane oficiale că în cel, de numai 30—35 la sută. tă mereu aur pentru ţară. — ne-a răspuns. Avem
nite în ţoereţi verticali al­ cremenite şi ninse de fru­ mult patru-ani,- activita­ Viaţa minieră va avea —■ Prin toată munca lor... ■ asigurate deja lucrări pen­
ternează cu v^i scurte, po- museţea timpului, ci răs­ tea de minerit — la Cîm- după calculele făcute de — Nu numai aur... tru încă cel puţin un de­
dişip» fnftus% şi coame colite, dezgfiebcăte, sfărî- pu lui Neag — se va m'na specialişti, pe baza date­ — Ba da. Pentru că şi ceniu : la Troiţa, Băiţa,
repezi de dealuri acope­ rnaţe de dinamită şi de la­ tot în adînc, adică aoo’ o lor cunoscute — o durată cuprul, zincul, plumbul, Crăciuneşti, Caraci, Tebea
rite cu brazi, Atîta bră- mele buldozerelor şi ie de unde ştie toată lumea de 40 de ani. Se consideră nichelul, argintul sînt tot — Mesteacăn. Adevărata,
det există în stingă şi-n că este bine. aur curat pentru ţară...
dreapta şoselei,; atîta vege­ .Pînă atunci, .-e putem Minerii, sondorii, mecani­ perspectivă se cheamă însă"
taţie montană explozivă face altceva decît să mai cii şi dCservanţii de uti­ Deăiu Mare — Podele, cu
sălăşluieşte ' pe malurile răbdăm alături mereu laje, întreaga brigadă ac­ extinderea spre zona Vor*;
Jiului de Vest care alear­ Drumul prin „rai“ ducea de suferinţele naturii! — ţionează cu inima şi sufle­ • ţa, unde există Un cîmp de
gă, uneori, paralel cu dru­ .răscolirea şi ciopîrţireă pă­ tul pentru a" asigura 'ţării mare mineralizaţîe, de mi­
mul, încît îţi vine să te. o- mîntului, amestecarea ima­ tot hiai mult „aur". - nereuri complexe,; bogate în
preşti şi să^ te afunzi pen­ spre ginilor groteşti într-un ta­ — Indeplinindu-ne bine conţinut.
tru"'totdeauna în această II blou care s-ar putea in­ îndatoririle de a găsi şi — Vom descoperi şi pijne
„matcă primară" ! titula ,’Iad“. pune în valoare noi şi tot în valoare-aici în Munţii (M
Valea pe care o străba­ ,:.Plecăm înapoi, spre mai bogate cîmpuri mi­ Apuseni o parte.'. din: me­ Na
talele
tem, năpădiţi de semeţia • Uricahi, in urma unei au­ niere -ne realizăm obliga­ nevoie de- care- ţara'are
Sublinia în în-
şi frumuseţea' naturii, se „caninii" excavatoarelor. O- că se scoate. adevăratul tobasculante „Raba”, . de ţiile. că ne rievin, far lu­
cheamă chiar Valea de ţelul a tăiat fără pic de „diamant negru". Cariera 16 tone, cu nr. 31-HD-7482 crătorii noştri beneficiază . "cheiere dompul .inginer
Brazi. Imagini de neuitat milă în trupul pămîntului, va disp'are şi, peste alţi Rulăm încet, fără a o "de­ de salarii mai,, m a rt,. Aş Petru Nicşa. Tradiţia căută­
rilor geologice şi: a mineri­
ne subţie sufletul, iar ra­ l-a .rănit şi i-a rupt din nu ştiu cîţi ani, Mama Na- păşi, pentru a putea să aminti că minerii de la tului va continua la noi.
reori, ţancuri golaşe şi a- . multele veşminte — ‘ nce- tură-îşi* va vindeca, pro­ gîndim ia cele văzute..-. Ne puţul, Troiţa., de pildă, care ,
lungite par gresii tocmai pînd cu brazii şi iarba, babil, -rănile cu ...medic; :■ 1 pâre rău "după citul şi na­ .muncesc cu multă -' dra- ' Avem forţă \de muneă. bu­
nă locală, stabilizată. Lu­
bune de ascuţit coasa gin', pînă Ia mantiile cenuşii de mentele" şi iorţete acelea tură lovite, acolo, sus, Ia goste şi dăruire, iau sala­ crăm îiîtr-o .bună mţetege-
rii cu 50 îa şută mâr mari
dului. , Ara trecut peste piatră; Rezultatul ? în lcc de refacere, pe care doar 'Cîmpu - lui Neag.- D a r''' In
Jiul de V^st de două: ori, de '■^peşterile cu perle" a ea le cunoaşte şi l e . ştie adelaşi timp, - ne pare bi­ a intervenit domnii! re, cu " omenie. - N u..' există
Gheorghe Roşu, contabilul
ne-am oprit la mai multe fost scoasă la iveală, doar > folosi- exact cum trehuie. ne "că am fugit din- acel şef al brigăzii. Adică, * la intermediari îa&tenitoKîitcw"i
şi şefi.' Toţi ăEntem la «îa*.
izvoare amenajate de oa­ hidoşenia -.pestriţă., a sub* Viitoarea mină («ie adîn- ■’ „Iad" geolpgic şi ' 'sfntem muncă bună, băni Luni.» 'torie.- egsjlj Ia «teeptuji.1 şi
«Rn nou pe şoseaua croită,
meni şi am băut, cu seţe ’ • solului. Pentru această a- „cimej. are deja 3 puţuri" şi de-a dreptul prin • „Rai",
nial • obligaţii, Vă spbţf-eu inîna
La Trbiţă, âe
apa răcoroasă "venită din ventură spre „straturile luefări -de - organizare •—: pe acest drum «are, pentru mare respect dobîndit prin pe inimă că minerii, son­
cine ştie ce locuri ascun­ de cărbune" au trebuit să galerii, abataje etc. — la o multă vreme, ne va um­ muncă, se oueură forma* dorii, toţi oamenii nsigă-
se în miezul munţilor. dispară 60 de case ale oa­ adîncime de circa 200 m, ple fără zgîrcenie inimile ţîfle de m inaă şl sondori zii ştiu că munca Iar în­
Dar, nimic nu este veş­ menilor din Cîmpu iui de la suprafaţa solului. cu frumuseţe. Ne întris­ conduse de îoan prindă şi, seamnă adevărat aur pen­
nic sub soare... Aşa se fa­ Neâg. Gospodării frumoa- Toată speranţa acestei în­ tăm, ne bucurăm... respectiv Gheorghe Pîrşan, tru ţară, pentru n a i-